În ultimul comunicat din acest an, CFA România prevede o depreciere semnificativă a monedei naționale în 2018, în creștere față de estimările făcute la sfârșitul lunii noiembrie.

În ceea ce privește indicatorul de încredere macroeconomică, acesta a înregistrat o creștere marginală, după cinci luni consecutive de scădere, la 44,1 de puncte, fiind cu 0,7 puncte mai mare decât valoarea consemnată în urmă cu o lună.

Peste 90% dintre membrii CFA anticipează o tendință de depreciere a leului în raport cu euro. Astfel, valoarea medie a prognozelor pentru următorul semestru este de 4,6891 lei pentru un euro, iar pentru sfârșitul anului 2018, valoarea medie a estimărilor finanțiștilor este de 4,7329 lei/euro, se arată în comunicatul emis de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor financiari evoluția activității economice în România pentru următoarele 12 luni.

Astfel, indicatorul condiţiilor curente a fost de 59,7 puncte, valoare în creştere cu 0,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 0,8 puncte până la valoarea de 36,3.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2018/decembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 3,38% (valoare mai mare cu 0,62 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior).

De asemenea, analiștii financiari prevăd în unanimitate o majorare a dobânzilor pentru anul viitor. Astfel, pentru sfârșitul anului 2018, rata ROBOR la trei luni este prevăzută să 3,25% (valoare mai mare cu 0,62 pp față de estimarea anterioară), iar yeldul pentru obligațiunile suverane denominate în lei cu scadența de cinci ani să ajungă la 4,74%.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România, asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Execuția bugetară și creșterea economiei peste potențial, precum și o anume învigorare a investițiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent, iar membrii Consiliului au considerat că evoluțiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva cursului de schimb al leului, reiese din minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 3 octombrie 2017.

„În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că excedentul de cerere agregată a consemnat probabil și în trimestrul II o majorare relativ mai amplă, în condițiile în care, contrar previziunilor, creșterea economică și-a continuat în acest interval trendul de accelerare, ajungând la 5,9%, de la 5,7% în intervalul anterior. Plusul de ritm a venit în acest interval dinspre formarea brută de capital fix și variația stocurilor, în timp ce contribuția dominantă a consumului privat la dinamica anuală a PIB a rămas constantă. Aportul exportului net a reintrat însă consistent în teritoriul negativ, pe fondul unei decelerări mai pronunțate a dinamicii exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea a importurilor”, se spune în minută.

Potrivit sursei citate, s-a observat că puternica adâncire a deficitului comercial și deteriorarea balanței veniturilor primare au provocat aproape o triplare a deficitului de cont curent în trimestrul II față de cel anterior, iar soldul negativ al balanței bunurilor și serviciilor a atins în iulie vârful ultimelor 19 luni.

„S-a remarcat că execuția bugetară și creșterea economiei peste potențial, precum și o anume învigorare a investițiilor private, au impact asupra dezechilibrului contului curent. Membrii Consiliului au considerat că evoluțiile sunt îngrijorătoare, inclusiv din perspectiva evoluției cursului de schimb al leului, având în vedere și scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiții străine directe și transferuri de capital”, se spune în documentul citat, dat marți publicității.

Conform minutei, membrii Consiliului au analizat apoi, inclusiv din perspectiva transmisiei monetare, tendința pronunțată de creștere manifestată spre finalul trimestrului III de ratele dobânzilor pieței monetare interbancare, observând că aceasta a decurs în parte din revizuirea în sens ascendent a anticipațiilor inflaționiste și consolidarea așteptărilor privind o ajustare a conduitei politicii monetare, inclusiv din perspectiva evoluțiilor de pe piața financiară internațională.

„Un impuls semnificativ a fost dat de diminuarea excedentului structural de lichiditate de pe piața monetară, sub influența simultană a principalilor factori autonomi ai lichidității, importante fiind operațiunile în contul Trezoreriei statului și tranzacțiile nerezidenților pe piața financiară locală, ultimele reflectând o probabilă schimbare de percepție asupra riscului asociat acesteia. S-a apreciat că deficitele zilnice de rezerve formate în acest context vor fi relativ mai durabile decât cele ocazionale de la începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar că acestea au totuși un caracter temporar, dată fiind foarte probabila relaxare semnificativă a execuției bugetare în a doua parte a trimestrului IV. În aceste condiții s-a considerat a fi potrivită și necesară furnizarea de lichiditate de către banca centrală prin intermediul operațiunilor repo cu alocare integrală. A fost pusă în discuție și o eventuală reducere a ratei rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale instituțiilor de credit, aplicabilă din perioada 24 octombrie — 23 noiembrie 2017”, se menționează în minuta BNR.

Membrii Consiliului au evidențiat și riscurile de sens opus ce pot decurge pe termen scurt dintr-o relativă încetinire a avansului venitului disponibil real al populației, ca efect al creșterii accizei la carburanți și a prețurilor unor utilități.

„S-a făcut totodată referire la potențiala suplimentare a măsurilor fiscale corective în contextul configurării proiectului de buget pentru anul 2018, precum și la perspectiva implementării celor recent adoptate, de natură să afecteze advers inclusiv încrederea populației și a investitorilor. A fost, de asemenea, punctată posibila prelungire, cel puțin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub așteptări al absorbției fondurilor europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar 2014 — 2020”, se mai spune, printre altele, în minuta BNR.

Evoluția cotației leului de săptămâna trecută confirmă faptul că riscul de depreciere este semnificativ, iar economiștii consideră că depășirea pragului de rezistență de 4,55 lei/euro ar putea duce leul spre maximul istoric înregistrat în 2012, peste 4,6 unități pentru un euro.

Cursul de referință al leului de luni anunțat de Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,5538 lei/euro, în creștere față de vineri (4,5535 lei/euro) și egal cu nivelul maxim din 26 octombrie 2012. Deprecierea este pusă de către analiști pe seama conjuncturii externe, dar și a politicii noului guvern, considerată populistă.

Euro a atins cea mai înaltă cotație în raport cu moneda națională, de 4,6481 lei/euro în data de 3 august 2012, pe fondul tensiunilor politice provocate de suspendarea din funcție a fostului președinte, Traian Băsescu, urmată de referendumul pentru demitere.

În prezent, analiștii spun că leul suferă de pe urma politicii cu accente populiste a noului guvern.

În aceste condiții, marile bănci prezente în România, și-au înrăutățit prognozele privind evoluția cursului în 2017. Tot luni, într-o analiză a grupului bancar austriac Erste se arată că leul se va deprecia în următoarele trimestre, cu 1,6%, până la 4,62 unităţi/euro în decembrie 2017, influenţat de factori interni precum creşterea deficitului de cont curent şi incertitudinile fiscale, dar cea mai mare influenţă o vor avea evoluţiile externe.

„Pe plan intern nu se întâmplă prea multe săptămâna aceasta, însă proiectul noii legi a salarizării bugetarilor promovat de guvern arată că riscurile derapajelor fiscale rămân pe agendă (aspect negativ pentru activele denominate în lei). (…) Pentru săptămâna aceasta, este posibil un interval de 4,52-4,56 (lei/euro)”, se arată într-un raport al ING Bank, publicat luni și citat de News.ro.

„Pe piața valutară s-au confirmat așteptările noastre din februarie, pesimiste pentru leu: cursul a continuat să crească, după ce finalizase în prealabil formațiunea corectivă, iar la finalul săptămânii trecute încerca deja rezistența istorică de la 4,55. Acest 4,55 constituie un nivel foarte important, de care prețurile s-au lovit în repetate rânduri din 2013 încoace și care a pus capac de fiecare dată avântului din curs.

Prin urmare, aici se va da proba cea mai importanta pentru leu în ce privește evoluția în perioada următoare. Subliniem că riscurile de depreciere pentru leu sunt semnificative dacă această redută cedează, paritatea putând urca ulterior cel puțin până la maximele istorice din 2012, adică spre 4,6”, scrie într-un raport destinat investitorilor economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, citat de Hotnews.ro

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a coborât de la 4,2885 lei la 4,2673 lei.

Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.

Totodată, cursul francului elveţian a scăzut la 4,2343 lei, de la 4,2391 lei.

Moneda națională a României s-a apreciat față de euro, dolarul american şi faţă de francul elveţian, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.

De asemenea, cursul leului afișat joi de BNR era de 4,5456 lei  pentru un euro, faţă de 4,5512 lei  pentru ziua precedentă.

Dolarul american a scăzut la 4,3037 lei, după ce miercuri a valorat 4,3105 lei.

Leul românesc s-a apreciat și față de francul elveţian, acesta fiind evaluat la 4,2433 lei, în timp ce miercuri fusese cotat la 4,2541 lei.