Potrivit Oficiului European pentru Statistică, Eurostat, România are o datorie publică mai redusă ca pondere în PIB în T3 2017, față de T3 2016, deși în aceeași perioadă împovărarea a sporit cu 5,5 miliarde de euro. Eurostat anunță – citat de Ziarul Financiar- că Romania a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), față de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul  trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deși datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 față de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, pînă la 35,7% din PIB. Motivul scăderii ponderii datoriei în PIB este faptul că Produsul Intern Brut a fost reevaluat: construcția bugetară a anului 2017 a luat ca referință un PIB de 815 miliarde de lei și un avans de 5,2%. Prognozele au fost depășite, creșterea economică de 6,1% regăsindu-se într-un PIB de 842,5 miliarde de lei. Potrivit ZF, cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.

România se regăseşte printre statele Uniunii Europene care au înregistrat în anul 2016 un deficit bugetar de 3% sau mai mare, însă în schimb ţara noastră a avut una din cele mai mici datorii publice, de numai 37,6%, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

Potrivit Eurostat, doar trei state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din produsul intern brut (PIB), în 2016: Spania (-4,5%), Franţa (-3,4%) şi România (3%). Cele mai scăzute deficite guvernamentale ca procent din PIB au fost înregistrate în Estonia (-0,3%), Danemarca (-0,6%), Irlanda (-0,7%) şi Croaţia (-0,9%). În schimb, nouă state au înregistrat surplus bugetar: Luxemburg (+1,6%), Malta şi Suedia (ambele +1,1%), Germania (+0,8%), Cehia (+0,7%), Grecia şi Cipru (ambele +0,5%) şi Lituania (+0,3%). Alte două state au înregistrat echilibru bugetar: Letonia şi Bulgaria.

La sfârşitul anului 2016, cele mai scăzute rate ale datoriei publice faţă de PIB au fost înregistrate în Estonia (9,4%), Luxemburg (20,8%), Bulgaria (29%), Cehia (36,8%) şi România (37,7%). 16 state membre aveau rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai ridicate înregistrându-se în Grecia (180,8%), Italia (132%), Portugalia (130,1%), Cipru (107,1%) şi Belgia (105,7%).

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi zona euro, deficitul şi datoria publică au scăzut, în 2016, în termeni relativi faţă de 2015. În zona euro, rata deficitului bugetar/PIB a scăzut de la 2,1% în 2015 la 1,5% în 2016, iar în UE de la 2,4% la 1,7%. În zona euro, datoria publică faţă de PIB a scăzut de la 89,9% la sfârşitul anului 2015 la 88,9% la sfârşitul anului 2016, iar în UE de la 84,5% la 83,2%.

Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,5 miliarde lei, respectiv 0,78% din PIB, față de deficitul de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,4 miliarde lei, reprezentând 19,2% din PIB, au fost cu 8,9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii și venit (+10,4%), din venituri nefiscale (+14,0%) și din venituri din capital (+13,4%), conform MFP.

Eliminarea taxei pe clădiri speciale de la 1 ianuarie 2017 a reprezentat principala cauză pentru scăderea încasărilor din impozite și taxe de proprietate cu 6,4% față de aceeași perioadă din 2016.

Totodată, încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 66,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 1,7% față de primele opt luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017, se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Scăderi s-au înregistrat și în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 5,2% mai mici față de aceeași perioadă din 2016. Scăderea a fost determinată de reducerea nivelului acestora pentru unele produse
energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

MFP precizează că „sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7 miliarde lei”.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 166,9 miliarde lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 11,0% comparativ cu cele înregistrate în primele opt luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au urcat cu 21,4% față de perioada similară a anului trecut, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 și completarea unor acte, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum și aplicarea, începând cu 1 iulie 2017, a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 6,5%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut raportat la anul precedent cu 11,3%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); creșterea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB.

Datoria publică spaniolă a crescut în iunie la nivelul record de 1.138,9 miliarde de euro (1.336 miliarde de dolari), echivalentul a 100,03% din PIB, arată datele publicate joi de Banca Centrală a Spaniei.

Guvernul premierului Mariano Rajoy se confruntă din 2014 cu un nivel ridicat al datoriei, chiar dacă economia Spaniei conduce redresarea zonei euro.Obiectivul Guvernului în acest an este reducerea datoriei la 98,8% din PIB, chiar dacă va depăși semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.

În iunie, datoria a crescut cu 1,24% față de luna precedentă și cu 2,9% față de perioada similară din 2016. Din totalul datoriei, cea a statului s-a ridicat la 976,28 miliarde de euro, un avans de 4% față de iunie 2016.

Ministerul Economiei din Spania consideră că un nivel al datoriei de 100,03% din PIB este compatibil cu obiectivul de reducere a datoriei la 98,8% din PIB până la sfârșitul anului.

Spania, a patra economie din zona euro, a înregistrat un avans de 3,1% în trimestrul doi din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Angela Merkel obișnuiște să spună că „Uniunea Europeană reprezintă aproximativ 5% din populația globului, aroape 25% din PIB-ul mondial și în jur de 50% din cheltuielile globale pentru asistență socială.”  Cifrele reale sunt mult mai îngrijorătoare, scrie economistul Danielle Lacalle  pe pagina de web a Institutului Mises, un centru al promovarii liberalismului economic.

Uniunea Europeană este:

• 7,2% din populația globului.
• 23,8 din PIB-ul mondial.
• 58% din cheltuielile sociale ale lumii.

Ceva sau cineva trebuie să dea. Media din UE a impozitelor puse în cârca angajaților este 44,9%. Un angajat mediu din UE lucrează o jumătate din an pentru a-și plăti dările către stat.

Taxele și impozitele contează pentru formarea a 41% din PIB-ul zonei euro. Ușurința cu care se fac afacerile este rămasă în urmă față de principalele economii mondiale.

Birocrația este asfixiatoare. UE emite în medie  80 de directive, 1.200 de reglementări și 700 de decizii pe an. Principalele economii din UE rămân semnificativ sub liderii mondiali din punct de vedere al libertății economice.

În același timp, în ciuda grelei poveri și confiscarea constantă a bunăstării, datoria medie a țărilor din UE a ajuns la 90% din PIB.

Făcând în permanență estimări privind evaziunea fiscală și apelând la impozitarea bogatului ca miraj, a dus la niveluri nesustenabile de povară guvernamentală asupra economiei reale și împiedică investițiile și investițiile de capital, deoarece politicile vizează tot mai mult impozitarea productivității pentru a subvenționa productivitatea neproductivă.

Făcând în permanență estimări ale evaziunii fiscale ce țin de science fiction și apelarea la mirajul impozitării celor bogați a dus la niveluri nesustenabile ale poverii pe care guvernele o pun pe economia reală și împiedică investițiile și investițiile de capital, deoarece politicile vizează tot mai mult impozitarea productivității pentru a subvenționa neproductivitatea.

Recurgând la estimări nerealiste ale veniturilor din taxe făcute de politicieni – care nu sunt niciodată atinse – pentru cheltuieli cât se poate de reale – care în mod constant sunt mai mari decât bugetul – a făcut ca UE să ajungă sa-și reducă din nivelul datoriilor așa cum se anticipa.

Costul hiper-reglementărilor și taxarea excesivă a creării de noi locuri de muncă, investițiilor și inovării este evident. În UE se înregistrează o rată a șomajului aproape dublă față de cea mai mare parte a economiilor de vârf, iar nivelul ridicat al impozitării împiedică creșterea IMM-urilor, raportul celor care ajung la statutul de întreprindere mare fiind la jumătate, comparativ cu ce se întâmplă în SUA.

Uniunea Europeană are multe aspecte pozitive, scrie Danielle Lacalle. Dar nu putem lăsa birocrația și taxarea oneroasă să distrugă un proiect valoros. Deoarece ignorând aceste riscuri, vom face ca UE să facă implozie.

Cu excepția cazului în care politicienii europeni nu-și vor schimba modul de gândire și nu vor trece de la un model bazat pe impozitarea masivă și birocrație la reduceri de taxe, mai puțină birocrație, mai multă deschidere pentru business, libertate economică, crearea de noi locuri de muncă și atragerea de capital. În caz contrar, statul bunăstării va dispărea.

Statul bunăstării al UE poate fi protejat doar prin încurajarea creșterii, a investițiilor și crearea de noi locuri de muncă. Cu toate acestea, va fi probabil distrus de aceiași care spun că apără „sectorul public”. Făcându-l nesustenabil.

Datoria publică a Franței a ajuns la cel mai ridicat nivel înregistrat în primele trei luni ale acestui an, nivel ce scoate în evidență marea provocare pe care o are noul președinte Emmanuel Macron în refacerea finanțelor țării, transmite MarketWatch.

Datoria publică a crescut la 98,9% din produsul intern brut al țării, respectiv 2,21 trilioane de euro în primul trimestru al 2017, de la 96,3% în ultimul trimestru din 2016, conform agenției de statistică franceze Insee.

Datoria guvernamentală a crescut cu 49,5 miliarde euro, iar datoria sistemului de asigurări sociale s-a majorat cu 15 miliarde euro. Datoria autorităților locale a scăzut cu 1,2 miliarde euro.

Conform estimărilor oficiale, deficitul public din acest an ar urma să depășească în mod semnificativ obiectivele negociate cu Uniunea Europeană, atingând 3,2% din PIB, față de ținta de 2,8% stabilită de guvernul fostului președinte Francois Hollande.

În strategia de administrare a datoriei publice pentru perioada 2017-2019, publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se atrage atenția asupra riscului politici bugetar- fiscale, promovate chiar de către actualul guvern: „Printre factorii de risc de pe plan intern se numără conduita politicii fiscal-bugetare, în contextul incertitudinilor legate de impactul pe care măsurile de relaxare fiscala adoptate le-ar putea avea”, se arată în document.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) estimează un deficit bugetar al administrației publice centrale de 3,25% din PIB, în 2017, calculat pe baza datelor cash prin aplicarea metodologiei UE.

În ceea ce privește creșterea economică din 2017 aceasta este preconizată la 5,2%, respectiv un PIB nominal de 816,5 miliarde lei. Deficitul de cont curent a fost estimat la 2,4% din PIB, iar inflația la finalul anului la 1,9%. Pentru perioada analizată Finanțele apreciază că ritmul creștere s-ar putea accelera în 2018 și 2019 până în jurul valorii de 5,5% anual. De asemenea se așteaptă la un necesar brut de finanțare de 63,9 miliarde euro.

„Abaterile de la proiecțiile macroeconomice din scenariul de bază descrise mai sus ar putea proveni din incertitudinile la nivel mondial determinate de perspectivele privind evoluția zonei euro și a principalelor economii emergente (îndeosebi China), implicațiile politicii monetare din SUA asupra fluxurilor mondiale de capital și ale implementării programului administrației Trump, incertitudinile privind viitorul UE după referendumul din Marea Britanie, toate acestea putând conduce la volatilitate în privința apetitului investițional pentru activele financiare emise de economiile emergente”, se arată în strategie.

Conform MFP, acești factori pot genera un grad ridicat de volatilitate pe piețele financiare internaționale în condițiile deciziilor divergente de politica monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) și ale Băncii Centrale Europene (BCE), volatilitate care poate conduce la creșteri temporare ale aversiunii față de risc la nivel global, afectând economiile emergente.

Potrivit Ministerului de Finanțe, șocurile externe asociate acestor riscuri ar putea conduce la diminuarea creșterii economice, prin scăderea exporturilor sau ieșirilor de fluxuri de capital, și ar putea determina creșterea necesarului de finanțare în condiții de finanțare mai puțin avantajoase, coroborat cu riscul semnificativ de modificare a sentimentului investitorilor.

Patru state membre UE, printre care și România, au înregistrat în 2016 un deficit bugetar egal sau mai mare de 3% din PIB, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat.

Valori mai ridicate ale deficitelor bugetare s-au înregistrat în Spania, soldul negativ fiind de 4,5% din PIB, și Franța, unde deficitul a fost de 3,4%.

Totodată, la sfârșitul anului 2016, România se afla în rândul statelor membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportate la PIB (37,6%).

În 2016, deficitul guvernamental şi datoria publică, atât în zona euro, cât şi în UE, au scăzut comparativ cu 2015. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 2,1% din PIB în 2015 la 1,5% din PIB în 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 2,4% la 1,7% din PIB. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta a scăzut de la 90,3% din PIB la finele lui 2015 la 89,2% la finele lui 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 84,9% până la 83,5%.

În 2016, cheltuielile guvernamentale din zona euro au reprezentat 47,7% din PIB, iar veniturile guvernamentale – 46,2%.