Camera Consultanților Fiscali atrage atenția că deși au fost anunțate măsuri ce urmau să simplifice mult mecanismul plăților defalcate a TVA, acesta urmând să devină opțional și doar pentru o mică parte din contribuabili obligatoriu (cei cu datorii și cei în insolvență), proiectul de Lege aprobat de Senat creează doar impresia acestei simplificări, dar, în fapt, va fi afectată orice persoană impozabilă, chiar dacă nu este obligată să aplice sistemul.

Plenul Senatului a adoptat marţi, 31 octombrie 2017, Legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA (https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L241FS.pdf). Senatul este prima cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor. Până la publicarea Legii în Monitorul Oficial, Ordonanţa îşi produce efectele conform formei în vigoare.

proiectul de Lege prevede că de la 1 ianuarie 2018, vor aplica obligatoriu mecanismul plăților defalcate a TVA:
• contribuabilii care au datorii din TVA (cu excepția celor eșalonate la plată) și cei care sunt în insolvență;
• contribuabilii care au optat în cursul anului 2017 pentru mecanismul plăților defalcate a TVA și care sunt obligați să-l aplice cel puțin un an de la data înregistrării în sistem.

Există și prevederi care oferă în continuare dreptul de opțiune al contribuabililor să aplice mecanismul, cu acordarea unor facilități fiscale (scutire cu 5% a impozitului pe profit/impozitului pe venitul microîntreprinderilor).

Camera Consultanților Fiscali remarcă și faptul că pentru firmele cu datorii din TVA au fost stabilite praguri nesemnificative ale acestora, aspect care va conduce la aplicarea sistemului de către foarte mulți contribuabili, multiplicând astfel efectele acestei ordonanțe și asupra celor care nu vor aplica mecanismul. De exemplu, pentru un mare contribuabil, nivelul datoriilor restante de la care va fi obligat să aplice mecanismul va fi de 1.500 lei.

De asemenea, începând cu 5 ianuarie vor fi înregistrați în Registrul persoanelor care aplică mecanismul plăților defalcate a TVA contribuabilii care au datorii restante de TVA la 31 decembrie 2017. Aceasta înseamnă că un contribuabil care nu va plăti până pe 31 decembrie 2017 obligația privind TVA din decontul care se depune până pe 21 decembrie 2017, si depășește acele praguri nesemnificative, va trebui sa aplice începând cu 5 ianuarie 2018 mecanismul plăților defalcate.

Deși la prima vedere numai o parte din contribuabili vor aplica mecanismul plăților defalcate și vor avea conturi speciale de TVA, în realitate toți contribuabilii vor fi afectați. Contribuabilii care nu aplică mecanismul plății defalcate a TVA sau nu sunt înregistrați în scopuri de TVA și care vor face achiziții de bunuri/servicii de la contribuabilii care aplică mecanismul, vor fi obligați să facă plata defalcată a TVA, corespunzător acestor achiziții.

Camera Consultanților Fiscali subliniază așadar că plafonul foarte redus al datoriilor restante va face ca mecanismul să fie aplicat de un număr considerabil de contribuabili care vor intra în relații comerciale cu cei care nu aplică mecanismul și care nu au deschise conturi speciale de TVA. Aceasta înseamnă că în anul 2018 toți contribuabilii care deși nu aplică mecanismul plăților defalcate de TVA, vor trebui:
• să-și adapteze sistemele informatice astfel încât să poată face plăți în contul furnizorilor care aplică mecanismul plăților defalcate a TVA;
• să verifice în Registrul persoanelor care aplică mecanismul plăților defalcate a TVA dacă furnizorii aplică mecanismul sau nu;
• să plătească penalități sau amenzi dacă nu fac corect plata TVA din factură în contul de TVA al furnizorului (după 30 de zile, dacă nu se corectează plata eronată a TVA, se aplică o amendă de 50% din suma de TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului).

Dezbaterile din ultima vreme pe acest subiect au demobilizat contribuabilii, mecanismul fiind considerat opțional, dar este cazul să conștientizăm că este un mecanism pseudo-opțional.

Camera Consultanților Fiscali consideră că este regretabil și faptul că au fost menținute prevederile conform cărora și persoanele neplătitoare de TVA, care desfășoară activități economice (sunt persoane impozabile) sau sunt instituții publice, au obligația să facă plata TVA din factura de achiziții în contul special de TVA al unui furnizor care aplică mecanismul. În această categorie intră mici întreprinderi, grădinițe, școli, spitale, unități militare, primării, etc. care, deși nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA, vor avea obligația să verifice de fiecare dată, pentru fiecare achiziție dar și plată, dacă furnizorul este o persoană care aplică mecanismul plăților defalcate a TVA, iar dacă este, să facă plata în contul special de TVA al acestuia.

Proiectul de Lege prevede, de asemenea, și condiții de ieșire din sistemul de plată defalcată a TVA după o anumită perioadă, ceea ce conduce la complicarea activității persoanelor care nu aplică mecanismul, dar au legături economice cu cei ce îl aplică, acestea fiind obligate să verifice continuu dacă la momentul la care fac o plată furnizorii mai aplică sau nu mecanismul (prin verificarea în Registrul persoanelor care aplică mecanismul plăților defalcate a TVA).

Astfel, toate aceste sarcini administrative pentru persoanele impozabile care nu aplică sistemul plăților defalcate a TVA, indiferent dacă sunt sau nu plătitori de TVA, vor conduce la o îngreunare a activității contribuabililor care nu optează pentru aplicarea sistemului, și prin urmare, aceștia trebuie să se pregătească în continuare pentru aplicarea de la 1 ianuarie 2018 a acestui mecanism.

Agenția de evaluare Moody’s Investor Service a revizuit în scădere ratingul Chinei la creditele pe termen lung în moneda locală și în valută, de la „Aa3” la „A1”, cu perspectivă negativă, pe fondul îngrijorărilor legate de încetinirea creșetreii economce, anunță agențiile de presă internaționale.

Este prima reducere a ratingului operată de Moody’s după 1989 pentru ratingul datoriei Chinei, pe considerentul că Beijingului îi va fi dificil să mențină echilibrul, păstrând în același timp ritmul ridicat al creșterii economice și solvabilitatea sistemului bancar.

Ca răspuns la anunțul făcut de Moodys, Ministerul de Finanțe al Chinei a acuzat agenția de rating că a utilizat „o metodologie inadecvată” care a condus la retrogradarea ratingului datoriei, afirmând că firma a supraestimat dificultățile cu care se confruntă economia chineză și a subestimat capacitatea țării de a implementa reformele economice, conform Reuters.

Datoria totală a Chinei se ridică la 300% față de PIB. Iar o asemenea povară a împrumuturilor a condus în cazul altor state la intrarea în incapacitate de plată. Însă avantajul Chinei este dat de uriașa rezervă valutară de 3.000 mii de miliarde de dolari, excesul de lichiditate din economie fiind estimat la 18.000 miliarde de dolari.

„Economia chineză a debutat foarte bine în acest an, ceea ce arată că reformele încep să-și arate efectele”, se arată în declarația ministrului de Finanțe. Ceea ce uită să spună este faptul că tot în primul trimestru din acest an au fost injectate sume record în economie, sub forma împrumuturilor. Iar odată ce injecțiile financiare s-au diminuat și ritmul de creștere a încetinit în cel de al doilea trimestru.

Totodată, Moody’s a retrogradat miercuri ratingurile a 26 de emitenți corporativi nefinanciari și de infrastructură deținuți de stat, laolaltă cu filialele lor. De asemenea, ratingurile mai multor bănci autohtone au fost scăzute, inclusiv ratingul depozitelor pe termen lung de la Bank of China Limited de la A1 la A2. Și Hong Kong este în pericol de a i se diminua ratingul, din cauza că tendința creditelor din China va continua să aibă un impact semnificativ asupra profilului de credit al Hong Kong-ului datorită legăturilor strânse economice, financiare și politice cu continentul.

Moody’s precizează că importanța pe care o acordă autoritățile chineze pentru menținerea unei creșteri robuste implică continuarea politicii acordare de stimulente financiare, iar astfel de cheltuieli guvernamentale ar contribui la creșterea datoriei în întreaga economie.

„Ne așteptăm ca datoria directă a guvernului să crească treptat către 40% din PIB până în 2018 și mai aproape de 45% până la sfârșitul deceniului”, se arată în raportul agenției de rating. La sfârșitul anului trecut datoria publică reprezenta 37% din PIB

Ponderea datoriei publice în PIB, poate părea redusă, mai ales dacă o raportăm la normele UE care impun o limită de maximum 60% din PIB.

Însă aproximativ 200% din datoriile corporative aparțin în mare parte de entități care sunt întreprinderi de stat și pe care guvernul le refuză să le închidă de temerea izbucnirii de revolte în masă, nesupunere civilă și chiar de război civil. Drept rezultat, practic toată datoria corporativă a Chinei este de fapt suverană, garantată de către guvern.

În plus, China respinge prognoza Moody’s, care prevede încetinirea ritmului de dezvoltare economică în următorii cinci ani la 5% din cauza reducerii populației active și continua scădere a producției industriale. Prognozele oficiale mizează pe creșteri economice de peste 6,5% până în 2020.

Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung va forța companiile chinezești să se împrumute de piața internă întru-cât dobânzile vor crește pe piețele externe. Aceasta va pune presiune și mai mare pe sistemul bancar autohton crescând riscul industriei financiare, se arată într-o analiză Bloomberg.

Cu majorarea gradului de îndatorare acasă, însoțită de încetinirea dezvoltării economiei există riscul „intrării într-un cerc vicios”, a declarat pentru Bloomberg Khoon Goh, șeful diviziei de cercetare de la Australia&New Zealand Banking Group. El spune că cele mai afectate de decizia Moodys vor fi întreprinderile de stat și dezvoltatorii imobiliari. De asemenea vor avea de suferit companiile aeriene și de shiping. Acestea din urmă se împrumută masiv pentru achiziția de mijloace de transport: aeronave și vapoare.

Economia Chinei a crescut cu 6,7% în 2016 comparativ cu 6,9%, anul anterior, cea mai slabă creştere înregistrată în ultimii 27 de ani.

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), de a declara neconstituțională legea conversiei creditelor în franci elveţieni este corectă, consideră Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. În opinia sa, soluţia pentru cei cu astfel de împrumuturi o reprezintă negocierile bilaterale, a declarat marţi guvernatorul BNR, într-o conferinţă de presă.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a anunţat marţi că judecătorii CCR au admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Guvern în toamna anului 2016, informează News.ro. Decizia CCR trebuie pusă în aplicare, iar soluţiile există în legislaţia actuală, consideră guvernatorul BNR.

”Legat de cei cu credite în franci, soluţia este în Codul Civil, la capitolul legat de impreviziune. Se pot găsi soluţii prin negocieri bilaterale”, a afirmat Isărescu.

Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională din cel puţin două mari motive. Primul este încălcarea principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.

De asemenea, Curtea a respins şi pe fond actul normativ, considerând că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie a creditelor din franci elveţieni în lei la data încheierii contractului, ”este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene”.

În proiectul de buget pentru 2017 Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus, faţă de 2016, fondurile alocate unor sectoare precum Educaţia, Internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistenţă socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbţiei de fonduri europene. Proiectul de buget pe acest an a fost publicat luni dimineaţă de Ministerul Finanţelor, informează News.ro.

BUGETE MAI MICI PENTRU PREŞEDINŢIE ŞI PARLAMENT

Astfel, proiectul de buget – ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) – alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%. Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016. Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern, scrie News.ro.

SUME MAI MICI PENTRU INTERNE

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%. La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt  Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%). Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, în scădere cu 2,2% faţă de nivelul din 2016 şi care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere.

Cu toate acestea, Guvernul susţine că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017. „În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB”, arată un comunicat al Ministerului Finanţelor, fără a da detalii şi fără a explica diferenţa dintre acest procent şi bugetul efectiv alocat ministerului. Totuşi, cheltuielile pentru Apărare includ, pe lângă bugetul alocat efectiv ministerului, şi credite de angajament, prin care Armata poate finanţa cheltuieli de înzestrare, în principal.

BANI MAI MULŢI PENTRU CHELTUIELI SOCIALE, AGRICULTURĂ ŞI TRANSPORTURI

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale. Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei – 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului – 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii – 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale – 610,3 milioane lei (+2.209% – fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei – 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată,  are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei. În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei. Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor , de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016. Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016. De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1%  mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

BANI MAI MULŢI PENTRU JUSTIŢIE, DAR MAI PUŢINI PENTRU ANI ŞI CONSILIUL CONCURENŢEI

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională – 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ – 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%. De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%. În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.

BANI MAI PUŢINI LA SERVICII, CU EXCEPŢIA SRI

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016. În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază  primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 270,1 milioane lei (-8,1%).

GUVERNUL PLĂTEŞTE DATORIILE TVR

Dintre celelalte instituţii, principala modificare este la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei. Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.

Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) – 15,85 milioane lei (+3,15%),  Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) – 9,85 milioane lei (+3,2%), Academia Română – 386,4 milioane lei (+2,1%), ANSVSA – 693,8 milioane lei (+8,7%), Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 – 2 milioane lei (-2,2%), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor – 14,8 milioane lei (+6,6%), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) – 10,2 milioane lei (+2,2%), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii – 5,3 milioane lei (-8,2%), Agerpres – 21,8 milioane lei (+7,2%), Institutul Cultural Român (ICR) – 36,45 milioane lei (+4,2%), Autoritatea Electorală Permanantă – 19,2 milioane lei (-7,7%), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 4,58 milioane lei (-3,8%) Consiliul Economic şi Social – 7,88 milioane lei (+69,2%), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 10,98 milioane lei (-0,8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 18,6 milioane lei (+3,1%), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) – 18,8 milioane lei (+3,2%), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 7,25 milioane lei (+1,2%) şi Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei – 2,4 milioane lei (+141%).

Royal Bank of Scotland nu a reuşit să treacă testul de stress al Băncii Angliei şi este nevoită să strângă 2,5 miliarde de dolari capital, scrie Wall Street Journal. După rezultatul testului de stress, acţiunile RBS au scăzut cu 4%.

Verificările anuale de ”sănătate” a băncilor au expus slăbiciuni şi la alte două bănci importante din sistem, Barclays şi Standard Chartered, dar niciuna nu a fost obligată să îşi facă planuri pentru schimbare de capital, notează Ziarul Financiar.

Banca Centrală a Angliei a anunţat că la nivel general, sistemul bancar din marea Britanie este într-o formă bună şi încă poate păstra creditarea business-urilor şi gospodăriilor fără probleme pentru cel puţin cinci ani în cazul unui scenariu de agitaţie în piaţă.

Scenariul ipotetic pentru test, emis la sfârşitul lunii martie, nu a acoperit totuşi ipoteza că Marea Britanie ar urma să iasă din UE, dar rezultatele au oferit totuşi o perspectivă asupra modului în care s-ar comporta băncile britanice în cazul unei recesiuni majore.

Testele anuale de stres măsoară „sănătatea” a şapte creditori: RBS, Barclays, Standard Chartered, HSBC Holding, Lloyds Banking Group, Santander şi Nationwide Building Society. Scenariile se schimbă de la an la an şi oferă o perspectivă asupra sectorului bancar din Marea Britanie, precum şi a necesităţilor de capital ale băncilor.

RBS, care în proporţie de 73% este deţinută de guvern de la bailouturile din 2008, va trasa o nouă direcţie strategică la începutul anului viitor, în condiţiile în care se se luptă cu dobânzile scăzute şi cu potenţiale amenzi din partea autorităţilor din SUA pentru vânzarea unor credite ipotecare toxice în timpul crizei financiare.

Banca britanică RBS a fost prezentă şi în România, prin achiziţia unei participaţii la ABN Amro, dar s-a retras de pe piaţă după ce a vândut portofoliul de credite.

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise AGERPRES de Ministerul Finanțelor Publice. Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.

În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

Anul trecut, țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

„Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă”, arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).

„România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale”, informează BNR.