Deficitul comercial al României a avansat cu 34,8% în primele patru luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 5,04 miliarde de euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele patru luni din 2018, deficitul comercial a fost de 3,74 miliarde euro, potrivit datelor INS. În primele trei luni din 2019, deficitul comercial era de 3,65 miliarde euro, cu 33,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, în primele patru luni din 2019, deficitul balanței comerciale a fost de 5,04 miliarde euro, mai mare cu 1,3 miliarde euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Totodată, în primele patru luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de mașini și echipamente de transport (48% la export și 36,9% la import) și alte produse manufacturate (32% la export și respectiv 30,3% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele patru luni a fost de 17,91 miliarde euro la expedieri și de 21,131 miliarde euro la introduceri, reprezentând 77,6% din total exporturi și 75,2% din total importuri. În 2018, deficitul comercial al României a avansat cu 16,8%, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro.

Anul trecut în aceeaşi perioadă, bugetul general consolidat se încheia cu un deficit de 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB).

Potrivit Ministerului Finanţelor, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv, începând din februarie, de transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, potrivit sursei citate.

Începând cu luna mai, se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 9% faţă de realizările aceleiaşi perioade din 2017, ajungând la o valoare de 47,9 miliarde lei pe primele zece luni ale anului în curs. Veniturile din accize au fost în sumă de 23,7 miliarde lei (2,5% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

De asemenea, Comisia Europeană a solicitat recent României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Totodată, Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2018, la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020, cel mai ridicat deficit din UE.

Ungaria și România înregistrau în trimestrul patru din 2017 cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental din UE, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, în zona euro, deficitul guvernamental s-a situat la 0,6% din PIB în trimestrul patru din 2017, stabil comparativ cu precedentele trei luni, în timp ce în Uniunea Europeană deficitul guvernamental s-a situat tot la 0,6% din PIB, în scădere față de 0,7%. În România, deficitul guvernamental a scăzut la 2,4% din PIB în trimestrul patru din 2017, de la 2,9% din PIB în precedentele trei luni și 3,6% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2016. Majoritatea statelor membre UE au înregistrat, în trimestrul patru din 2017, excedent bugetar: Malta (4,5% din PIB), Cehia și Luxemburg (ambele cu 2,3 % din PIB), Danemarca și Suedia (ambele cu 1,6% din PIB), Finlanda (1,1% din PIB), Germania (1,3% din PIB), Olanda (1% din PIB), Bulgaria (0,5% din PIB) și Slovacia (0,3% din PIB), iar Estonia și Lituania au avut echilibru bugetar.

Comisia Europeană (CE) a menținut estimările referitoare la creșterea economiei noastre la 4,5%, în acest an, pentru 2019 așteptând un avans de 3,9%, potrivit Bursa.

Conform previziunilor economice de primăvară publicate, ieri, de Executivul comunitar și citate de Agerpres, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB. Rata inflației ar urma să crească la 4,2% anul acesta și să încetinească până la 3,4% anul viitor, în timp ce rata șomajului se va situa la 4,5% în 2018 și la 4,4% în 2019.

În ultima sa prognoză, BNR a revizuit în creștere, de la 3,2% la 3,5%, estimările privind inflația pentru finalul acestui an și a preconizat un nivel al inflației de 3,1% pentru decembrie 2019, conform sursei citate. Rata anuală a inflației în zona euro a coborât ușor în aprilie, până la 1,2%, de la un nivel de 1,3% înregistrat în luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată ieri de Eurostat. Potrivit celor mai recente estimări ale BCE, creșterea prețurilor de consum în zona euro va rata ținta de 2% până în 2019, chiar dacă economia regiunii înregistrează al cincilea an de creștere consecutivă.

Execuția bugetară pentru primul trimestru, publicată de Finanțe vineri după ora 20,00, arată că situația s-a deteriorat masiv față de anii trecuți. După doar un singur trimestru din acest an, deficitul la bugetul statului a ajuns la aproape un miliard de euro (4,458 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB), potrivit Adevărul.

Spre comparație, în 2017 România avea un excedent de 1,5 miliarde de lei, în 2015 înregistrând un plus de 4,9 miliarde de lei la buget. „Acum avem cel mai mare deficit din ultimii 7 ani”, a declarat deputatul USR Claudiu Nasui, amintind că în 2012 deficitul era de 3,4 miliarde de lei, în 2013 a fost de 4,2 miliarde de lei, iar în 2014 de 0,9 miliarde de lei.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,8%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție, potrivit sursei amintite.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ținta anuală stabilită de 2,96%.

România are un deficit bugetar, pe ESA, de maxim 2,8% din PIB pentru anul 2017, iar pe cash este de 2,96% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, după audierea sa, marți 23 ianuarie, în Comisia economică din Senat, scrie Agerpres. „Suntem într-un deficit ESA de maxim 2,8%, în condițiile în care ținta asumată la începutul anului a fost de 2,96%. Deficitul cash este în ținta de 3%, la 2,96%, în condițiile în care la începutul anului s-a asumat 2,98%.

“Deficitul structural va fi mai mic decât cel prognozat la începutul anului și toți acești indicatori macroeconomici pozitivi ne poziționeaza într-o altă relație cu partenerii noștri de la Bruxelles”, a declarat Mișa.

De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 10,2 miliarde de lei (1,21% din Produsul Intern Brut) după primele 11 luni ale acestui an, de la 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB) în primele 10 luni, conform datelor publicate miercuri de Ministerul Finanțelor Publice.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Comisia Europeană, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB in 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

În același timp,  calculul deficitului bugetar are la bază bugetul general consolidat care reflectă, în principal, estimarea încasărilor și a plăților, acesta având avantajul că se bazează, pe raportarea și urmărirea fondurilor aprobate prin legile bugetare. Totodată, deficitul cash este acela pentru care se estimează necesitățile de finanțare.

Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creștere cu 2,569 miliarde de euro în comparație cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creștere cu 12,3% față de intervalul de referință.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Fata de aceeasi luna din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica releva, totodata, ca valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri in primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri si la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, in perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) si de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri), potrivit sursei citate.

Totodată, in intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import), potrivit datelor oficiale.

Deficitul bugetului general consolidat s-a majorat la 10,2 miliarde de lei (1,21% din PIB) după primele 11 luni ale acestui an, de la 6,6 miliarde de lei (0,79% din PIB) în primele 10 luni, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

Raportat la aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetului general consolidat aproape s-a dublat, de la 5,5 miliarde de lei (0,72% din PIB) în 2016, la 10,2 miliarde de lei în primele 11 luni din acest an.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 228,2 miliarde lei, reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 11% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii şi venit (+8,5%) şi din veniturile nefiscale (+22,1%).

Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 11,1% faţă de perioada similară din 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 39,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, comparativ cu anul anterior, se observă o recuperare în ultimele luni a decalajului înregistrat în primul semestru la nivelul încasărilor, astfel că se înregistrează o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, respectiv cu 1,5%, în condiţiile în care încasările au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările din luna februarie 2016, cât şi de reducerea din februarie 2017 a cotei standard de TVA de la 20% la 19%, precizează MFP.

„Cheltuielile de personal au crescut cu 21,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016 (…) şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15% a salariilor din sănătate şi din educaţie de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naţionale şi muzee naţionale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcţie ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale poliţiştilor începând cu 1 octombrie 2017, precum şi aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, precizează comunicatul instituţiei.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 12,9%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum şi măsurile ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea reflectându-se la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi la bugetele locale şi bugetele instituţiilor autofinanţate. Potrivit ministerului citat, dobânzile sunt cu 0,5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 17,5 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor este construit pe un deficit cash estimat la 2,97% din PIB, deficitul ESA fiind preconizat la 2,96% din PIB, iar în sectorul bugetar vor fi menținute măsuri precum compensarea cu zile libere și nu în bani a muncii efectuate suplimentar, neacordarea de tichete cadou sau a indemnizațiilor de hrană și de vacanță, potrivit documentului publicat pe site-ul Blocului Național Sindical. De asemenea, pentru ocuparea prin concurs a posturilor vacante în sectorul bugetar se va aplica principiul „unu la doi”, respectiv la două posturi vacante se va ocupa unul, de la 1 ianuarie 2018. Totodată, ordonatorii de credite trebuie să reducă cu 10% cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției, se mai precizează în proiect. Totodată, din 2018 va scădea contribuția pentru fondurile de pensii administrate privat la 3,75%, de la 5,1% în prezent. Salariul minim brut garantat în plată crește la 1.900 lei de la 1 ianuarie 2018, iar punctul de pensie se majorează la 1.100 lei de la 1 iulie 2018. În perioada 1 iulie — 31 decembrie 2018 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei, conform Agerpres.

Deficitul bugetar al României a crescut la 4,1% din PIB, date ajustate sezonier, pentru al doilea trimestru al anului, fiind cel mai mare deficit din UE, a anunțat Eurostat. Deficitul este calculat conform European Syestem Accounts (ESA 2010).

Diferența în plus față de datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) provine din metodologia ESA care ține cont și de angajamentele de plată din perioada analizată.

După România, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezonie, le-au înregistrat Marea Britanie (3,4%), Franţa (2,8%), Portugalia (1,6%), Slovacia (1,4%), Austria şi Polonia (cu câte 1,2%).

La nivelul celor 28 de state ale UE, deficitul bugetar a crescut la 1,3%, date ajustate sezonier, faţă de 1,1% înregistrat în primul trimestru al acestui an.

Guvernul PSD-ALDE şi-a asumat respectarea ţintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht. În caz contrar, România riscă să intre în procedura de deficit excesiv.

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele opt luni ale acestui an cu un deficit de 6,5 miliarde lei, reprezentând 0,78% din PIB, în creştere de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate în septembrie pe site-ul Ministerului Finanţelor.

România se regăseşte printre statele Uniunii Europene care au înregistrat în anul 2016 un deficit bugetar de 3% sau mai mare, însă în schimb ţara noastră a avut una din cele mai mici datorii publice, de numai 37,6%, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

Potrivit Eurostat, doar trei state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din produsul intern brut (PIB), în 2016: Spania (-4,5%), Franţa (-3,4%) şi România (3%). Cele mai scăzute deficite guvernamentale ca procent din PIB au fost înregistrate în Estonia (-0,3%), Danemarca (-0,6%), Irlanda (-0,7%) şi Croaţia (-0,9%). În schimb, nouă state au înregistrat surplus bugetar: Luxemburg (+1,6%), Malta şi Suedia (ambele +1,1%), Germania (+0,8%), Cehia (+0,7%), Grecia şi Cipru (ambele +0,5%) şi Lituania (+0,3%). Alte două state au înregistrat echilibru bugetar: Letonia şi Bulgaria.

La sfârşitul anului 2016, cele mai scăzute rate ale datoriei publice faţă de PIB au fost înregistrate în Estonia (9,4%), Luxemburg (20,8%), Bulgaria (29%), Cehia (36,8%) şi România (37,7%). 16 state membre aveau rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai ridicate înregistrându-se în Grecia (180,8%), Italia (132%), Portugalia (130,1%), Cipru (107,1%) şi Belgia (105,7%).

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi zona euro, deficitul şi datoria publică au scăzut, în 2016, în termeni relativi faţă de 2015. În zona euro, rata deficitului bugetar/PIB a scăzut de la 2,1% în 2015 la 1,5% în 2016, iar în UE de la 2,4% la 1,7%. În zona euro, datoria publică faţă de PIB a scăzut de la 89,9% la sfârşitul anului 2015 la 88,9% la sfârşitul anului 2016, iar în UE de la 84,5% la 83,2%.

Pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017, trebuie tăiate semnificativ investițiile iar țara noastră are nevoie să se împrumute într-un mod accelerat, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Președintele CNIPMMR a avertizat că dacă aceste măsuri nu vor fi luate de autorități, România riscă să depășească țina de deficit bugetar la sfârșitul acestui an, scrie News.ro.

”Există două variante: fie depăşesc deficitul de 3% la sfârşitul anului şi nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiţii şi te împrumuţi într-un mod accelerat, susţinut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile şi pensile crescute se plătesc şi anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poţi baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

CNIPMMR cere autorităților să ia măsuri pentru creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, dar şi punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creşterea investiţiilor publice, precum şi deblocarea fondurilor europene.

”În timp ce în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar şi cele privind asistenţa socială au crescut şi vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.

Totodată, președintele CNIPMMR a precizat că absorbţia fondurilor europene este extrem de redusă și ridică semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.