Promisiunea Ministerului Finanțelor de a respecta ținta de deficit de 3% nu este credibilă la Bruxelles. În raportul de țară 2017, Comisia Europeană notează că, invers tendinței de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în 2016, iar deficitul public este în creștere. Astfel, sub efectul reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor, deficitul public va creşte la 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a transmis marţi o scrisoare la Bruxelles prin care asigură executivul comunitar că ţara noastră nu va depăşi ţinta de deficit. „Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Comisia Europeană a publicat în rapoartele privind situaţia economică şi socială din statele membre o estimare pentru deficitul public din România de 3,6%. Conform acestor rapoarte, Comisia Europeană a constatat dezechilibre economice în 12 state membre UE, situaţia acestora urmând a fi în continuare monitorizată, în timp ce României i s-a transmis doar o scrisoare formală, fără a fi identificate dezechilibre economice.

Primele date privind încasările din acest an la bugetul de stat par a contrazice însă optimismul oficialilor de la Ministerul Finanțelor: o scădere a veniturilor cu aproximativ 6% (circa 24% scădere la colectarea de TVA) şi o creştere a cheltuielilor cu 3,5%. Cu toate acestea s-a realizat un excedent bugetar.

Dragoș Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK) consideră că aceasta se datorează scăderii încrederii consumatorului faţă de evoluţia ţării. „Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare şi presupunem că la acest capitol nu s-a schimbat nimic semnificativ, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA-ului în ianuarie 2017 şi de eliminarea supracccizei la combustibil şi a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o scădere accentuată a creşterii consumului faţă de anul precedent, lucru care s-a făcut deja simţit în ultimile două luni ale anului trecut. Asta în paralel cu creşterea veniturilor populaţiei ceea ce a dus la creşteri de încasări pe zona contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit. O posibilă cauză a acestui tip de comportament poate avea de-a face cu gradul de încredere al consumatorului faţă de evoluţia generală a României”, a declarat, pentru Mediafax, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

În viziunea Camerei de Comerţ Româno-Germană, creșterea salariului minim pe economie şi, în general, a salariilor fără o relaţie direct proporţională cu productivitatea şi fără a ţine cont de diferenţele importante dintre zonele ţării va duce nu numai la o debalansare a bugetului de stat pe termen scurt, dar şi la dezavantaje semnificative ale economiei româneşti și la adâncirea dezechilibrelor regionale pe termen mediu și lung.