Depozitele în lei ale populației au crescut cu 10,7%, în perioada mai 2016-mai 2017, potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR).

„Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în luna mai 2017 cu 0,9% față de luna aprilie 2017, până la nivelul de 279,52 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 47,6 milioane lei, până la 106.125,9 milioane lei. La 31 mai 2017, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au înregistrat o creștere de 10,7% (10% la sută în termeni reali) față de 31 mai 2016”, se arată în document.

De asemenea, depozitele în lei ale persoanelor ce dețin societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,5%, ajungând la 84,426 miliarde lei.

„Depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice, exprimate în lei, s-au redus cu 0,4%, până la nivelul de 88,971 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută s-au diminuat cu 1,2%, până la 19.467 miliarde euro). Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 6,3% (exprimate în euro, depozitele în valută ale rezidenților s-au majorat cu 5%).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 9,1% (exprimate în euro, s-au majorat cu 7,7%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice, exprimate în lei, au crescut cu 0,6% (exprimate în euro, depozitele s-au diminuat cu 0,7%)”, informează BNR.

E în natura noastră, a românilor, în general, să privim cu scepticism orice noutate, orice inovație. Rămânem stingheri în fața vremurilor schimbătoare, conservatori până la încăpățânare, eterni stăpâni pe aceste meleaguri, paznici de nestrămutat ai datinilor și tradițiilor carpato-danubiano-pontice și patroni ai locurilor invadate, pe rând, de nomazi, turci, americani sau europeni și conduse de ideologii incerte ori de doctrina banului, adicătelea capitalismul.

Căci mai ales când vine vorba de bani, ne dăm îndărăt, măsurăm de șapte ori și tăiem o singură dată. Că doar “Cu buzunarul plin de bani, eşti înţelept, frumos şi mai şi cânţi bine”, vorba proverbului. Potrivit celor mai recente date statistice ale Băncii Naționale a României, preferăm în continuare să ne retragem banii de la bancomate, în locul plăţii cu cardul. În prima jumătate a anului, posesorii de carduri au ales să cumpere cu bani din buzunar produse și servicii în valoare totală de 7,6 miliarde de lei (în euro, 1,7 miliarde). Suma este mai mare cu 22% faţă de ju­mă­ta­tea anu­lui trecut, arată datele BNR.

Tot în primele șase luni ale anului, retragerile de nu­merar au crescut cu șaptesprezece procente, până la aproape 38 de miliarde de lei, adică 8,5 miliarde euro. În același interval analizat a scăzut și valoarea medie a unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi, până la 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin faţă de primul semestru al anului trecut. Astfel, românii au făcut în pri­mul semestru al acestui an 66 dee milioane de plăţi la POS.

Este drept, a crescut în schimb, însă nu semnificativ, valoarea medie a retrage­ri­lor de la bancomate. Aceasta a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, adică aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar care se situează undeva la 2.000 de lei. Asta în timp ce anul trecut valoarea medie a retrage­rilor cu cardurile locale era de 554 lei.

Reticența românilor când vine vorba de a-și ține economiile la bancă sau de a folosi banii de salariu prin intermediul unui card este cât se poate de justificată. În România nu există încă o cultură economică. Iar pentru ca ea să existe este nevoie să se pornească în primul rând de la  implementarea unei strategii educaționale care să cuprindă cursuri de economie încă din clasele primare. Odată cultivat simțul banului, deschiderea către mecanismele economice, cât și către inovațiile din domeniu va fi din ce în ce mai mare, la fel și disponibilitatea adoptării acestora.

Din nefericire, însă, băncile nu întreprind, la rândul lor, măsuri încurajatoare măcar pentru adulții care le sunt clienți sau care ar putea să le devină. În acest moment, instituțiile bancare percep în medie, co­­misioane de 0,2% pentru su­­mele retrase de la ATM. Și-atunci, la un salariu mediu de 2.000 de lei, un român cu, să zicem doi copii acasă, cum să aleagă această modalitate, când știe foarte bine că  plăţile la comercianţi sunt gratuite…

Cu toate acestea, la finalul lunii iunie, băncile aveau în porto­folii aproximativ 11,4 milioane de car­duri active, utilizate în mod frecvent, în creştere cu 800.000 de unităţi faţă de aceeași lună a anului trecut. De asemenea, în același interval, reţeaua de POS-uri instalate de bănci la comercianţii locali înregistra un maxim istoric de aproape 148.800 de unităţi, cu aproximativ 13.000 mai multe faţă de aceeași lună a anului anterior. În schimb, anul acesta se înregistrează cu 140 mai puține bancomate decât apăreau în iunie anul trecut, doar 11.615.

Dacă state precum Norvegia intenționează să înlocuiască definitiv plățile cu bani cash, eliminându-i fizic din piață, România mai are de lucrat la acest capitol. Poate ne inspirăm din legenda greacă, ce spune că un legislator ce ar fi trăit înainte de Hristos ar fi bătut monede cât roata carului, pentru a-i dezvăţa pe cetăţeni de acumularea excesivă a acestora.