Marea majoritate a statelor membre UE au înregistrat o creștere economică în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, excepție făcând România, a cărei economie a stagnat, și Estonia, care a înregistrat o ușoară contracție (minus 0,1%), arată datele publicate joi de Eurostat.

De asemenea, atât în Uniunea Europeană cât și în zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat un avans de 0,4% în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Agerpres. În rândul statelor membre, cel mai puternic ritm de creștere de la un trimestru la altul s-a înregistrat în Polonia și Letonia (ambele cu un avans de 1,6%), urmate de Finlanda și Ungaria (ambele cu un avans de 1,2%).

Totodată, în România, Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, după un avans de 0,3% în trimestrul patru 2017 comparativ cu trimestru trei 2017 și un avans de 2,2% în trimestrul trei 2017 comparativ cu trimestrul al doilea, conform sursei amintite.

Eurostat subliniază, însă, că datele comunicate joi ar putea fi revizuite într-o nouă estimare care ar urma să fie dată publicității în data de 20 iulie 2018.

Potrivit Oficiului European pentru Statistică, Eurostat, România are o datorie publică mai redusă ca pondere în PIB în T3 2017, față de T3 2016, deși în aceeași perioadă împovărarea a sporit cu 5,5 miliarde de euro. Eurostat anunță – citat de Ziarul Financiar- că Romania a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), față de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul  trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deși datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 față de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, pînă la 35,7% din PIB. Motivul scăderii ponderii datoriei în PIB este faptul că Produsul Intern Brut a fost reevaluat: construcția bugetară a anului 2017 a luat ca referință un PIB de 815 miliarde de lei și un avans de 5,2%. Prognozele au fost depășite, creșterea economică de 6,1% regăsindu-se într-un PIB de 842,5 miliarde de lei. Potrivit ZF, cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.

Este al şaselea trimestru consecutiv în care România înregistrează cea mai mare creştere anuală a costurilor cu forța de muncă din UE. Totuși în trimestrul al treilea acest avans a mai pierdut din viteză, după ce în trimestrul al doilea România consemnase o creștere de 18,6%.

Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 16,5% în trimestrul al treilea, iar costurile non-salariale au înregistrat o creştere anuală de 16,6%.

Avansul costurilor cu forţa de muncă în România s-a produs în principal pe fondul creşterii cu 30,6% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de non-business, la care se adaugă o creştere de 11,8% a costului orar al forţei de muncă în sectorul de business, în ambele cazuri fiind vorba de creşteri mult peste media europeană, 1,6% respectiv 2,4%. Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 12,1% în sectorul construcţiilor, cu 11,9% în industrie şi cu 11,8% în sectorul serviciilor.

Potrivit datelor publicate anterior de Institutului Naţional de Statistică, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a crescut cu 17,85%, în cel de-al treilea trimestru din acest an comparativ cu perioada similară din 2016, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat cu 3,69%. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) se observă în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (38,76%), sănătate şi asistenţă socială (32,48%), învăţământ (30,91%) şi administraţie publică (29,57%).

Faţă de trimestrul II 2017, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare), cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în activitatea de învăţământ (24,52%) ca urmare a diminuării timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent datorită vacanţei şcolare, urmată de administraţie publică (9,79%) ca urmare a aplicării prevederilor legale în vigoare şi activităţile de spectacole, culturale şi recreative (6,49%).

Volumul comerțului cu amănuntul în România a urcat cu 12,6% în luna octombrie 2017, comparativ cu perioada similară din 2016, țara fiind lider în UE la acest capitol după ce a consemnat, pentru a treia lună consecutiv, cea mare creștere în ritm anual înregistrată de o țară membră a Uniunii Europene, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În octombrie, comerțul cu amănuntul a crescut cu 0,4% în zona euro și cu 0,9% în Uniunea Europeană. Comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 1,5%, în timp ce vânzările de combustibili au crescut cu 0,8% iar cele de alimente, băuturi și tutun au urcat cu 0,1%. Cele mai mari creșteri au fost raportate în România (12,6%), Polonia (7,1%), Irlanda, Ungaria și Malta (6,3%), potrivit datelor Eurostat.

De asemenea, comerțul cu amănuntul în UE 28 a fost influențat de faptul că vânzările de alimente, băuturi și țigări au scăzut cu 0,9%, în timp ce vânzările de combustibili și de produse non-alimentare s-au redus cu 0,8%. Produsul intern brut a crescut cu 7%, în termeni reali, în perioada ianuarie — septembrie 2017, comparativ cu perioada similară a anului precedent, având o valoare de peste 696,7 miliarde lei, potrivit Agerpres.

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat la 1,5% în noiembrie, de la 1,4% luna precedentă, arată o estimare preliminară publicată joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat). Nivelul inflației și consolidarea creșterii economiei zonei euro explică de ce luna aceasta Banca Centrală Europeană a diminuat programul său de relaxare cantitativă (QE). Conform acestor estimări, inflația în zona euro se apropie de obiectivul țintă al Bancii Centrale Europene, care vrea să mențină creșterea prețurilor în apropiere de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. De asemenea, cifra furnizată de Eurostat este sub estimările analiștilor, care se așteptau ca rata anuală a inflației să rămână stabilă în noiembrie. Potrivit Eurostat, în noiembrie, cele mai semnificative majorări de prețuri s-au înregistrat la energie (cu o creștere anuală de 4,7%, după un avans de 3% în octombrie), urmate de prețurile la alimente, alcool și țigări (2,2%, comparativ cu 2,3% în octombrie), în timp ce creșterea prețurilor la servicii a fost de 1,2%, similară cu luna precedentă. La ședința de politică monetară din 26 octombrie, Banca Centrală Europeană a lăsat nemodificată dobânda de politică monetară, dar a anunțat că va înjumătăți volumul achizițiilor lunare de active de la 60 la 30 de miliarde de euro, potrivit Agerpres.

România a avut cel mai mic preț mediu la gazele naturale pentru consumatorii casnici la nivelul Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2017, de 3,2 euro pentru 100 kWh, prețul mediu la nivelul blocului comunitar situându-se la 5,8 euro per 100 kWh, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Prețurile la gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană au scăzut în medie cu 6,3% în primul semestru din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016.

În primele șase luni din 2017, cele mai mici prețuri pentru gospodării au fost raportate în România (3,2 euro per 100 kWh), Bulgaria (3,3 euro), Ungaria (3,5 euro), Croația (3,6 euro), Lituania (3,7 euro), Danemarca (8 euro) și Suedia (12 euro).

Prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au scăzut la 20,4 euro oer 100 kWh în prima jumătate din 2017 comparativ cu semestrul I din 2016.

Prețurile la electricitate pentru gospodării în prima jumătate din 2017 au variat între 10 euro per 100 kWh în Bulgaria până la peste 30 de euro per 100 kWh în Danemarca și Germania.

Taxele și impozitele au reprezentat 37% din prețul electricității plătit de consumatorii casnici din UE și 26% din prețul gazelor.

Cele mai semnificative scăderi ale prețurilor la electricitate s-au înregistrat în Italia (11,2%), Croația (10,2%), Lituania (9,3%), Luxemburg (4,9%), Austria (4,1%), România (4,0%) și Olanda (3,6%). Iar cele mai mari creșteri au fost raportate în Cipru (22%), Grecia (12,8%) și Belgia (10%).

Germania, cel mai mare producător de bere din Uniunea Europeană, a înregistrat un nou declin al vânzărilor în primele nouă luni din 2017, consumatorii preferând un stil de viață mai sănătos și având la dispoziție mai multe tipuri de băuturi, transmite DPA.

Pentru cel mai mare producător de bere din Uniunea Europeană, 2017 nu a fost un an fast pentru berari. Germania a întregistrat un nou declin al vânzărilor de bere din primele 9 luni ale anului, consumatorii tradiționali reorientându-se spre alte băuturi, considerate mai sănătoase.

Cei aproximativ 60 de berari din Germania au vândut 72 de milioane de hectolitri de bere în primele nouă luni din 2017, în scădere cu 3,1% comparativ cu perioada similară din 2016, a anunțat luni Oficiul Federal de Statistică (Destatis).

Cererea externă a scăzut chiar mai mult decât consumul intern, exporturile micăorându-se cu 7,2%. Piața internă reprezintă 81,9% din totalul vânzărilor berarilor germani.

Cu o producție de 8,31 miliarde litri (21% din producția totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2016, când una din cinci beri conținând alcool produsă în UE a venit din Germania, arată datele publicate recent de Eurostat.

Deficitul bugetar al României a crescut la 4,1% din PIB, date ajustate sezonier, pentru al doilea trimestru al anului, fiind cel mai mare deficit din UE, a anunțat Eurostat. Deficitul este calculat conform European Syestem Accounts (ESA 2010).

Diferența în plus față de datele comunicate de Institutul Național de Statistică (INS) provine din metodologia ESA care ține cont și de angajamentele de plată din perioada analizată.

După România, cele mai mari deficite bugetare, date ajustate sezonie, le-au înregistrat Marea Britanie (3,4%), Franţa (2,8%), Portugalia (1,6%), Slovacia (1,4%), Austria şi Polonia (cu câte 1,2%).

La nivelul celor 28 de state ale UE, deficitul bugetar a crescut la 1,3%, date ajustate sezonier, faţă de 1,1% înregistrat în primul trimestru al acestui an.

Guvernul PSD-ALDE şi-a asumat respectarea ţintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht. În caz contrar, România riscă să intre în procedura de deficit excesiv.

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele opt luni ale acestui an cu un deficit de 6,5 miliarde lei, reprezentând 0,78% din PIB, în creştere de peste două ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţile în care ritmul de creştere a cheltuielilor, trase în sus mai ales de salariile bugetarilor, a depăşit avansul încasărilor, arată datele publicate în septembrie pe site-ul Ministerului Finanţelor.

România se regăseşte printre statele Uniunii Europene care au înregistrat în anul 2016 un deficit bugetar de 3% sau mai mare, însă în schimb ţara noastră a avut una din cele mai mici datorii publice, de numai 37,6%, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

Potrivit Eurostat, doar trei state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din produsul intern brut (PIB), în 2016: Spania (-4,5%), Franţa (-3,4%) şi România (3%). Cele mai scăzute deficite guvernamentale ca procent din PIB au fost înregistrate în Estonia (-0,3%), Danemarca (-0,6%), Irlanda (-0,7%) şi Croaţia (-0,9%). În schimb, nouă state au înregistrat surplus bugetar: Luxemburg (+1,6%), Malta şi Suedia (ambele +1,1%), Germania (+0,8%), Cehia (+0,7%), Grecia şi Cipru (ambele +0,5%) şi Lituania (+0,3%). Alte două state au înregistrat echilibru bugetar: Letonia şi Bulgaria.

La sfârşitul anului 2016, cele mai scăzute rate ale datoriei publice faţă de PIB au fost înregistrate în Estonia (9,4%), Luxemburg (20,8%), Bulgaria (29%), Cehia (36,8%) şi România (37,7%). 16 state membre aveau rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai ridicate înregistrându-se în Grecia (180,8%), Italia (132%), Portugalia (130,1%), Cipru (107,1%) şi Belgia (105,7%).

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană şi zona euro, deficitul şi datoria publică au scăzut, în 2016, în termeni relativi faţă de 2015. În zona euro, rata deficitului bugetar/PIB a scăzut de la 2,1% în 2015 la 1,5% în 2016, iar în UE de la 2,4% la 1,7%. În zona euro, datoria publică faţă de PIB a scăzut de la 89,9% la sfârşitul anului 2015 la 88,9% la sfârşitul anului 2016, iar în UE de la 84,5% la 83,2%.

Anul trecut, peste o treime din populația a trei state UE era supusă riscului de sărăcie și excluziune socială: Bulgaria (40,4%), România (38,8%) și Grecia (35,6%), arată datele Oficiului European de Statistică (Eurostat).

Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (13,3%), Finlanda (16,6%), Danemarca (16,7%) și Olanda (16,8%).

În cele 28 de state din Uniunea Europeană, 23,4% din populație — respectiv 117,5 milioane de persoane — era supusă în 2016 riscului de sărăcie și excluziune socială, un nivel aproape similar cu cel dinaintea crizei, în 2008.

Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuși sărăciei și excluziunii sociale în UE a cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020.

În perioada 2008 — 2016, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în zece state membre din UE, cel mai ridicat avans fiind înregistrat în Grecia (de la 28,1% în 2008 la 35,6% în 2016, sau 7,5 puncte procentuale), Cipru (4,4 puncte procentuale), Spania (4,1 puncte procentuale) și Suedia (3,4 puncte procentuale).

În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Polonia (de la 30,5% în 2008 la 21,9% în 2016, sau 8,6 puncte procentuale), Letonia (de la 34,2% în 2008 la 28,5% în 2016, sau 5,7 puncte procentuale) și România (de la 44,2% în 2008 la 38,8% în 2016, sau 5,4 puncte procentuale). Eurostat menționează că datele pe 2016 din România sunt provizorii. În 2008, România avea 9,11 milioane de cetățeni supuși riscului de sărăcie și excluziune socială iar anul trecut — 7,69 milioane.

România a raportat a doua cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană în luna iulie, respectiv de 8,8% comparativ cu perioada similară din 2016. Avansul în UE a fost de 2,7%, iar în zona euro de 2,6%, conform datelor publicate recent de Eurostat.

Slovenia a fost țara în care s-a înregistrat cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul din UE, de 10%, iar un ritm ridicat a fost consemnat și de polonia cu 7,9%. Singura țară în care vânzările de retail au scăzut a fost Belgia, cu -1%.

România s-a plasat pe poziţia a doua și în iulie față de luna anterioară, având o creștere a vânzărilor cu amănuntul de 1,2%, la egalitate cu Suedia, fiind depășită de Slovenia, cu 1,4%.

La nivelul UE, vânzările cu amănuntul au scăzut în iulie cu 0,2%, iar în zona euro cu 0,3%. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Germania (-1,2%), Croaţia (-1,1%), Estonia şi Austria (ambele cu -1%).

Insitutul Naţional de Statistică a anunţat luni că volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut în iulie cu 1,2% faţă de iunie, dinamica anuală accelerând la 10,1%, transmite News.ro.

Producția industrială a crescut în iunie cu 2,6% în zona euro (EA19) și cu 2,9% în Uniunea Europeană (UE28), comparativ cu perioada similară din 2016, iar Estonia și România au înregistrat cel mai semnificativ avans, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cele mai mari creșteri ale producției industriale în iunie au fost raportate în Estonia (14,5%), România (11,5%) și Suedia (8,9%), singurele scăderi fiind în Irlanda (minus 8,1%) și Malta (minus 1,3%).

În iunie, comparativ cu luna precedentă, producția industrială a scăzut cu 0,5% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro, după ce în mai s-a înregistrat un avans de 1,2% în UE și în zona euro.

Cele mai mari creșteri trimestriale ale producției industriale în iunie au fost raportate în Luxemburg (3,4%), Estonia, Croația și Olanda (toate cu 1,2%), cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Irlanda (minus 7,5%), Cehia (minus 3,8%) și Malta (minus 3,2%).

România a înregistrat în iunie un declin trimestrial de 1,4% al producției industriale, după un avans de 3,3% în mai.