China își reduce livrările de petrol către Coreea de Nord și nu mai importă produse textile din această țară, conform BBC.

Interdicţia privind produsele textile va afecta veniturile regimului de la Phenian, China fiind principalul partener comercial al Coreei de Nord. Totodată, pentru țară, China reprezintă principala sursă de produse petroliere.

Anunţul Beijingului este consecinţa noilor sancţiuni decise de ONU după testul nuclear nord-coreean din această lună.

Ministerul chinez al Comerţului a precizat că restricţiile privind produsele din petrol rafinat se vor aplica de la 1 octombrie, iar cele referitoare la gazul lichefiat vor intra în vigoare imediat. O cantitate redusă de produse petroliere va fi totuşi exportată în Coreea de Nord, în conformitate cu decizia ONU.

Exporturile din 2016 ale României de produse agricole realizate sub formă de materie primă brută, neprocesată, s-au ridicat la 3,75 miliarde euro, conform unei analize făcute de ZF pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Din acestea, exporturile de cereale au valorat 2,1 miliarde de euro potrivit datelor Eurostat. Valuarea exporturilor a crescut anul trecut, comprativ cu 2015, când s-au înregistrat 2 miliarde de euro.

Această piață este dominată de traderii de cereale și plante oleaginoase care aparțin un mari companii cu capital străin. Liderul exportatorilor de produse agricole este compania americană ADM Trading, conform datelor furnizate de INS. Locul doi în topul celor mai mari exportatori din agrobusiness în 2016 este ocupat de elveţienii de la Ameropa Grains, care au mai urcat o poziţie în clasament faţă de anul 2015. Institutul de statistică nu furnizează însă valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, ci doar pe întregul cod de export și ordinea lor.
Poziţia a treia în clasamentul celor mai mari exportatori din agrobusiness în 2016 este ocupat de chinezii de la Nidera, care au coborât două poziţii în clasament faţă de anul precedent. Traderii Cargill Agricultura şi Glencore Protein România şi-au păstrat aceeaşi poziţie faţă de anul precedent, respectiv locurile 4 şi 5 în topul celor mai mari exportatori din agrobusiness.
Exportul de produse agricole, materia primă brută, neprocesată, au urcat anul trecut cu aproape 12%, la aproape 3,75 mld. euro, cel mai ridicat avans din ultimii patru ani. Categoria de produse ale agriculturii şi vânătorii, aşa cum apare la INS, este a patra cea mai exportată, după maşini, echipamente electrice şi utilaje.

TOP 10 exportatori de cereale și oleaginoase în 2016

1. ADM Romania Trading (SUA)
2. Ameropa Grains (Elveția)
3. Nidera România (China)
4. Cargill Agricultura (SUA)
5. Glencore Protein România (Elveția)
6. Cerealcom Dolj (Mihai Anghel)
7. CHS Agritrade România (SUA)
8. Glencore Grain (Elveția)
9. Bunge România (SUA)
10. Baywa Agri România (Germania)

Motorul creșterii economice din primele teri luni ale anului l-a constituit avansul producției industriale de 7,3%, susține Ministerul Economiei.

Din ramura industriei, industria prelucrătoare a contribuit majoritar la plusul de producției industriale (7,3%), deoarece este majoritar privată și orientată spre export. În plus, a primit cele mai multe comenzi noi și a creat și cele mai multe locuri de muncă dintre cele peste 29.000 din primul trimestru al anului. „Numărul angajaților a sporit în mai multe ramuri industriale, în pofida temerilor că majorarea salariului minim, de la 1 februarie 2017, ar descuraja angajatorii”, se arată în comunicatul ministerului.

Creșterea de 7,3% înregistrată de producția industrială, raportată la perioada similară a anului trecut este cea mai mare pentru această perioadă din ultimii trei ani. De asemenea, este aproape trei ori mai mare decât media de 2% înregistrată la nivelul UE. Cu acest avans, România ocupă locul al patrulea în UE, după Estonia, Grecia și Letonia.

„Meritul creșterii îl are, în principal, industria prelucrătoare. Aceasta a progresat cu 7,9%, fiind o industrie predominant privată, competitivă și orientată către export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare înregistrează plusuri: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%)”, mai spun reprezentanții ministerului.

Numărul comenzilor noi a fost mai mare cu 12,7% pentru perioada analizată. Cereri mai mari s-au înregistrat la bunuri de folosință îndelungată (+20,4%) și la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele mai mari creșteri sunt în metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%) și a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%).

Comenzile noi pentru export au avansat cu 12,9%. Creșteri semnificative sunt în: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosință îndelungată (+24,2%).
Productivitatea muncii în industrie a avansat cu 5,7 procente. Cele mai mari creșteri:

fabricarea echipamentelor electrice (+15,5%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,3%), industria altor mijloace de transport (+8,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+8%).

Valoarea pieței berii din România a înregistrat o creștere de 6-7% în 2016, comparativ cu anul precedent, depășind astfel 2 miliarde de euro, cu toate că volumul de bere consumat a crescut cu mai puțin de 1% în aceeași perioadă, a declarat miercuri Schachar Shaine, președintele Asociației Berarii României, citat de News.ro.

Conform Asociației Berarii României, volumul pieței berii a stagnat în 2016, rămânând la 15,8 milioane de hectolitri, același nivel înregistrat și în 2015, iar consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 80 de litri în 2016, același nivel ca și cel din anul precedent.

„Valoarea netă a pieţei, adică berea care pleacă de la producător, o estimăm pentru 2016 la 1,2 miliarde de euro, dar dacă luam în calcul şi retailul atunci valoarea pieţei o estimăm la 2 miliarde de euro. Anul trecut, valoarea pieţei a crescut cu 6-7% faţă de 2015”, a afirmat președintele Asociației Berarii României.

Piața berii a contribuit la economia României cu 860 de milioane de euro anul trecut, conform asociației.

Totodată, asociația precizează că exporturile de bere au scăzut ușor în 2016, cu 0,08 milioane hl, la 0,42 milioane hl, iar exporturile au înregistrat o creștere de 0,09 milioane hl anul trecut față de 2015, ajungând la 0,44 milioane hl. „Piaţa berii din România continuă să îşi păstreze caracterul naţional, ponderea producţiei locale rămânând la peste 97% din consumul intern”, a adăugat asociaţia.

Tot în 2016, investițiile realizate de membrii asociației au crescut cu 14,2 milioane de euro față de 2015, la 69,7 milioane de euro, iar până în prezent, investiţiile cumulate realizate de membrii asociaţiei de la intrarea acestora pe piaţă au atins 1,4 miliarde de euro.

Producătorii de bere care fac parte din asociaţie au redus numărul de angajaţi anul trecut, la circa 3.600, de la 3.700 în 2015.

Asociaţia Berarii României a admis că majorarea accelerată a salariului minim pe economie din România a avut un impact asupra industriei, însă cea mai mare problemă este lipsa forţei de muncă.

„Salariul minim ne influenţează, dar primul lucrul care se observă ca producător este că se simte lipsa de mână de lucru în România. Cu modificarea salariului minim ne-am obişnuit şi ne-am aliniat, nu cred ca este un lucru rău. Trebuie să eliminăm diferenţa de salarii faţă de Europa, dar treptat”, a spus Shaine.