Deficitul balanței comerciale a fost de 2,715 miliarde de euro în primul trimestru din 2018, mai mare cu 416,2 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate joi. „În primele trei luni din 2018, exporturile au crescut cu 9,8%, iar importurile cu 10,8%, comparativ cu primele trei luni din 2017. În primul trimestru din 2018, exporturile FOB au Însumat 16.986,5 milioane de euro, iar importurile CIF au însumat 19.702,1 milioane de euro”, precizează INS într-un comunicat remis AGERPRES.

De asemenea, în primul trimestru din acest an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (48,4% la export și 37,0% la import) și alte produse manufacturate) (32,2% la export și respectiv 30,6% la import), potrivit sursei citate.

În același timp, în luna martie 2018, exporturile FOB au însumat 6,105 miliarde de euro, iar importurile CIF au depășit 7,162 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,056 miliarde de euro. Față de luna martie 2017, exporturile din luna martie 2018 au crescut cu 6,6%, iar importurile au crescut cu 5,8%.

Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creștere cu 2,569 miliarde de euro în comparație cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.

În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creștere cu 12,3% față de intervalul de referință.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Fata de aceeasi luna din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica releva, totodata, ca valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri in primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri si la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri.

De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, in perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) si de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri), potrivit sursei citate.

Totodată, in intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import), potrivit datelor oficiale.

În luna octombrie, exporturile României au înregistrat un avans de 13,3%, până la 5,76 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 16,7%, la 7,08 miliarde euro, în comparație cu luna anterioară, iar deficitul comercial a continuat să crească, conform datelor recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Deficitul comercial al României a avut o creștere anuală de 35,7% în luna octombrie, ajungând la 1,32 miliarde euro. În octombrie 2016, acesta reprezenta 971 milioane euro.

În primele 10 luni din 2017, deficitul comercial a ajuns la 10,2 miliarde euro, cu o creștere de 29,2% comparativ cu perioada similară din 2016.

Exporturile au însumat 52,36 miliarde euro, iar importurile au fost 62,57 miliarde euro, în perioada ianuarie-octombrie 2017.

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 10 luni din 2017 a fost de 39,7 miliarde euro la expedieri şi de 4,748 miliarde euro la introduceri, reprezentând 75,9% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în primele 10 luni ale anului a fost de 12,64 miliarde euro la exporturi şi de 15,08 miliarde euro la importuri, reprezentând 24,1% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor în perioada ianuarie-octombrie 2017 sunt deținute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 37,2% la import) şi alte produse manufacturate (33,5% la export şi respectiv 31% la import).

În primul trimestru din 2017, dinamica importurilor s-a situat peste cea a exporturilor de mărfuri, raportată la aceeași perioadă a anului trecut, fiind de 12,4% respectiv 11,5%, a comunicat Institutul Național de Statistică (INS).

Valoric, exporturile de produse și servicii au crescut în primul trimestru până la 15,46 miliarde euro (+11,5%), în timp ce importurile au avansat într-un ritm mai alert până la 17,78 miliarde euro, ceea ce a deteriorat și mai mult balanța comercială, deficitul urcând la 2,3 miliarde de euro, cu 18,5% peste cel din primele trei luni din 2016, arată datele publicate de INS.

În luna martie, majorarea deficitul comercial s-a mai atenuat, la două luni acesta fiind cu 27% peste valoarea din aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul comercial pentru tot anul trecut a fost de 10 miliarde euro, mai mare cu 19% față de 2015, tendință de creștere care se menține aproape identic după primele trei luni din 2017.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în trimestrul I 2017 a fost de 11,76 miliarde euro la expedieri şi de 13,51 miliarde de euro la intrări, reprezentând 76,1% din total exporturi şi 76% din total importuri.

Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri în trimestrul I 2017 a fost de 3,7 miliarde de euro la exporturi şi de 4,27 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,9% din total exporturi şi 24% din total importuri.

În comerțul cu statele din afara UE, România a rămas pe deficit în perioada ianuarie-martie: exporturile în afara UE au fost de 3,7 miliarde euro, fiind depășite de importuri, care au avut o valoare de 4,27 miliarde euro.

Mașinile și echipamentele de transport au avut cele mai mari ponderi în comerțul exterior în primele trei luni din acest an, cu 47,8% la export și 36,9% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 33,8% la export și 30,5% la import. Produsele agroalimentare, băuturile și tutunul au reprezentat 7% din exporturi și 8,9% din importuri, în timp ce produsele chimice au acoperit 4,5% din exporturi și 13,6% din importuri.

În luna martie 2017 exporturile au fost de 5,71 miliarde euro, iar importurile au fost de 6,77 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,06 miliarde euro.

Institutul Naţional de Statistică arată că exporturile de mărfuri au crescut cu 13,6% în luna ianuarie din acest an, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, la 4,68 miliarde de euro. Cu toate acestea, deficitul comercial s-a adâncit, pe fondul avansului înregistrat de importuri, de 17,4% în ianuarie 2017, față de ianuarie 2016, arată ultimele date publicate de INS.
În urma creșterii importurilor la 5,28 de miliarde de euro în luna ianuarie, cu un avans de 17,4% față de aceeași perioadă din anul anterior, deficitul comercial a crescut cu 59%, la 602,2 milioane de euro în luna ianuarie a.c. faţă de nivelul înregistrat în ianuarie 2016, de 379,7 milioane euro.
În schimbul de produse cu statele din afara Uniunii Europene, țara noastră a rămas pe deficit în ianuarie. În luna ianuarie 2017, exporturile în afara UE au fost de 1,11 miliarde euro, în creştere cu 21,3% faţă de ianuarie 2016.
Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai mari cote în comerţul exterior în ianuarie, de 48,3% la export şi 36,9% la import. Produsele agroalimentare, băuturile alcoolice şi tutunul reprezintă aproximativ 6,8% din exporturi şi 8,3% din importuri, în timp ce produsele chimice au valori de 4,2% din exporturi şi 12,9% din importuri.
În 2016, exporturile au crescut cu 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 57,39 miliarde euro, în timp ce importurile au urcat cu 7%, la 67,34 miliarde euro. Tot anul trecut, deficitul comercial se situa la 9,96 miliarde de euro, fiind mai mare cu 19% față de cel înregistrat în 2015.

Deficitul balanței comerciale al Ucrainei cu Uniunea Europeană a crescut anul trecut cu 2,2 miliarde de euro față de anul precedent, după ce de la 1 ianuarie 2016 au fost eliminate complet barierele tarifare în comerțul bilateral, arată într-o analiză think tank-ul polonez GEFIRA.

Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) dintre Ucraina și Uniunea Europeană valabil de la începutul anului trecut era menit să ajute economia est-europeană să se redreseze. Cu toate acestea, rezultatele primului an au fost departe de așteptări. Fosta republică sovietică a avut un deficit mai mare al balanței comerciale cu 2,2 miliarde de euro în 2016 comparativ cu anul precedent în schimburile comerciale cu UE. În timp ce importurile din UE au avansat puternic, exporturile au înregistrat o creștere nesemnificativă.
După cum transmite presa poloneză, Uniunea Europeană a inundat piața ucraineană cu bunuri, efectul fiind invers față de ceea ce se dorea prin acordul de liber schimb. Semnatarii lui presupuneau că Ucraina va avea un câștig exponențial din deschiderea pieței cu Uniunea Europeană.

Exporturile UE în Ucraina au crescut în 2016 cu 17,6% față de anul anterior, de la 14 miliarde de euro la 16,5 miliarde de euro, în timp ce exporturile Ucrainei către UE au crescut cu doar 1,9%, de la 12,8 miliarde de euro la 13 miliarde de euro în aceeași perioadă, potrivit datelor recente ale Eurostat. În concluzie, deficitul comercial al Ucrainei în relația cu UE a crescut de la 1,2 miliarde de euro la 3,43 miliarde de euro.

Economia Ucrainei nu a fost deloc pregătită să concureze cu companiile occidentale, pe fondul războiului din estul țării, care a destabilizat fosta republică sovietică. Think tank-ul polonez GEFIRA consideră că vor fi necesari mai mulți ani de zile până când mediul de afaceri ucrainean, în special în cazul IMM-urile, va fi pregătit să facă trecerea de la parteneriatul cu Rusia la o orientare occidentală. Acest tranziție va fi deosebit de costisitoare, dacă nu chiar letală pentru ucrainieni, concluzionează GEFIRA în studiul său.

Pe de altă parte, think tank-ul polonez observă faptul că Moldova a fost capabilă să beneficieze în mod avantajos de acordul de liber schimb și și-a înjumătățit deficitul comercial cu UE, chiar dacă forțele politice pro-ruse au avut câștig de cauză la ultimele alegeri electorale.

Vânzările de arme la nivel global au atins, în ultimii cinci ani, cel mai ridicat nivel din 1990, creșterea fiind datorată cererii sporite din Orientul Mijlociu și Asia. India se situează în continuare în topul clasamentului ca cel mai mare importator din lume, arată cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

În intervalul 2012-2016, importurile de arme destinate țărilor din Asia și Oceania au reprezentat 43% din importurile globale, cu o creștere de 7,7% față de perioada precedentă 2007-2011. Importurile de arme din India au reprezentat 13% din totalul vânzărilor la nivel mondial din 2012-2016, cu o creștere de 3,3 puncte procentuale față de intervalul 2007-2011, urmată de Arabia Saudită, care a înregistrat cu o creştere de 212% în perioada menționată faţă de același interval.

„În ultimii cinci ani, majoritatea statelor din Orientul Mijlociu s-au orientat către Statele Unite și Europa în dorința lor de a deține capacități militare moderne”, a explicat un cercetător SIPRI, Pieter Wezeman.

Zona Orientului Mijlociu și monarhiile din Golf au absorbit 29% din armele comercializate în întreaga lume în ultimii cinci ani, în creștere cu 17% față de intervalul 2007-2011. Pe a treia poziție se află Europa (11%, față de 18% în 2007-2011), cele două Americi (8,6%, față de 11% în 2007-2011) și Africa (8,1%, față de 9,4% în 2007-2011).

„Fără un instrument de control al cursei înarmărilor, statele din Asia continuă să-și mărească arsenalele”, a declarat Siemon Wezeman. „În timp ce China este din ce în ce mai în măsură să înlocuiască importurile de arme cu produse indigene, India rămâne dependentă de tehnologia furnizată de numeroși furnizori dispuși să le livreze armament, inclusiv Rusia, SUA, statele europene, Israel și Coreea de Sud”, a completat acesta.

Statele Unite și Franța sunt principalii furnizori de arme pentru Orientul Mijlociu, în timp ce Rusia și China sunt principalii exportatori către Asia.

O criză energetică este pe punctul de a se declanşa în România, pe fondul vremii nefavorabile. Potrivit agenţiilor de presă, Transelectrica a notificat oficial ministerele Energiei, Economiei şi ANRE cu privire la iminenţa apariţiei unei situaţii de criză în funcţionarea Sistemului Energetic Naţional. Drept urmare, a fost elaborată o hotărâre de Guvern prin care poate fi limitat consumul industrial de electricitate.

Potrivit informaţiilor furnizate de ministerul Energiei, Transelectrica a notificat oficial ministerele Economiei, Energiei şi ANRE cu privire la iminenţa apariţiei unei situaţii de criză în funcţionarea Sistemului Energetic Naţional (SEN), urmare a parcurgerii a şase zile de vârf de iarnă, marcate de consumuri istorice de gaze naturale cât şi de energie electrică, scrie agenţia de presă Mediafax. Astfel, ministerele Energie şi Economie au elaborat Hotărârea de Guvern privind adoptarea unor măsuri temporare de siguranţă pe piaţa de energie electrică.

”Experienţa ultimei perioade cu consumuri istorice de gaze naturale şi energie electrică ne obligă să nu trecem uşor peste acest episod şi să gândim soluţii pentru eventuale situaţii similare, poate chiar mai grave. Hotărârea de astăzi poate fi tradusă într-un singur fel: nevoia de a avea cadru legal, la care să apelăm doar atunci când populaţia şi integritatea sistemului ar putea fi în pericol. Orice ţară care îşi respectă populaţia poziţionează siguranţa acesteia înaintea orcărei marje de profit. Adoptarea Hotărârii nu înseamnă deloc aplicarea imediată a acesteia ci un plan B la care putem apela în cazul în care situaţia o cere”, spune Toma Petcu, ministrul Energiei.

Printre măsurile care ar putea fi luate se numără limitarea în tranşe a consumului de energie electrică. “Precizăm că limitarea nu ar afecta populaţia, aceasta fiind aplicată doar în zona industrială prin restricţionarea consumului la o putere minimă tehnologică. (…) Trecerea centralelor pe combustibil alternativ (păcură) pentru siguranţa funcţionării atât a reţelei de transport de energiei electrică cât şi a reţelei de transport a gazelor naturale. Măsura s-ar aplica strict în situaţia în care România ar înregistra un deficit de gaze naturale”, mai transmis oficialii.

Totodată, ar putea fi oprite sau reduse temporar exporturile.

“Această măsură s-ar aplica în situaţia în care, deşi există capacitate disponibilă la export, resursele ar fi limitate şi ar risca să nu poată asigura necesităţile de consum ale populaţiei. Această măsură nu ar afecta programele de schimb anterioare ale operatorilor economici ci ar împiedica apariţia de exporturi suplimentare faţă de acestea. Măsura este menită să protejeze populaţia de riscul întreruperii alimentării cu energie electrică şi ar presupune intervenţia operatorului de transport şi sistem asupra tranzacţiilor angajate de energie electrică la export”, arată sursa citată.

Livrările de gaze ale Gazprom în Europa au crescut cu 11,9% în intervalul 1 ianuarie-15 decembrie, la 170 de miliarde de metri cubi, față de aceeași perioadă din 2015, potrivit datelor publicate de compania rusă, citate de agenția Tass.

”În termeni absoluți, creșterea este de 18,1 miliarde de metri cubi și este echivalentă cu gazele livrate anul trecut de Gazprom unor consumatori majori precum Franța și Polonia”, se arată în comunicatul publicat sâmbătă de grupul rus, informează agenţia de presă News.ro.

În particular, exporturile de gaze ale Gazprom în Marea Britanie au crescut cu 5,15 mmc (57,5%), în Germania cu 3,75 mmc (8,7%), în Olanda cu 1,84 mmc (83,6%), în Franța cu 1,83 mmc (19,9%), în Polonia cu 1,9 mmc (22%), în Austria cu 1,54 mmc, în Danemarca cu 1 mmc (158,2%), iar în Grecia cu 0,7 mmc (39,5%).

”A fost depășit recordul anual al exporturilor de gaze rusești în state din afara CSI, stabilit de Gazprom în 2013, ca și nivelul maxim al livrărilor către cel mai mare consumator, Germania, înregistrat în 2015”, a declarat directorul general al Gazprom, Alexei Miller. El a adăugat că rolul gazelor rusești pe piața europeană este în creștere.

În 2013, Gazprom a vândut 162,7 mmc de gaze în statele din afara Comunității Statelor Independente. În 2015, exporturile de gaze rusești în Germania au fost de 45,3 mmc, dar în intervalul 1 ianuarie-15 decembrie 2016 au ajuns la 47 de mmc.

Semnarea Acordului Complet Economic şi Comercial UE-Canada (CETA) a generat reacţii optimiste la nivelul Guvernului de la Bucureşti, dar patronatele cred că impactul acestui tratat va fi minor în economia românească, iar oponenţii văd chiar unele ameninţări pentru cetăţenii români.

Agenția de presă Mediafax notează că CETA este un acord prin care părţile – Canada şi Uniunea Europeană – elimină peste 97% din taxele vamale şi barierele non-tarifare, avantajele fiind resimţite mai mult de investitorii mari, care îşi pot extinde astfel afacerile în cele două spaţii. Pentru România, ca ţară membră UE, avantajele ar consta în posibilitatea de a atrage investiţii străine mult mai consistente, oportunitatea de a creşte exporturile către Canada şi liberalizarea circulaţiei persoanelor (eliminarea vizelor).

De altfel, mesajele emise de Guvernul de la Bucureşti sunt axate pe acest din urmă avantaj. „Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017. Se elimină ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunităţi importante şi pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni”, a declarat premierul român Dacian Cioloş.

Dar ce cred oamenii de afaceri români? Înainte de a afla, menţionăm că, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la 30 iunie 2016 valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România-Canada a fost de 66,3 milioane de euro. „Valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridica la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creştere cu 29,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015”, arată o statistică a MAE. Canada se află pe locul 28 în topul primelor 50 de țări din care provin investitorii străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism. Aceste investiţii sunt situate, potrivit MAE, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj şi Iaşi.

Aşadar, schimburi comerciale de 66,3 milioane de euro. „Asta e foarte puţin, nici măcar cât cifra de afaceri a unei întreprinderi mici-mijlocii de la nivelul mediei europene. Desigur, pentru un om de afaceri eliminarea vizei poate însemna foarte mult, sunt câteva zile de alergătură. Dar ca impact la nivel de economie, acesta va fi minor”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El a remarcat că ţara noastră „are o piaţă mare doar ca potenţial, nu ca realitate efectivă”. „Probabil că mai suntem vreo 20 de milioane de români, dar asta nu înseamnă că suntem şi tot atâţia consumatori. Oficial, sunt 4,8 milioane de salariaţi, din care trei sferturi câştigă până în salariul mediu pe economie. Un milion consumă şi restul se uită – aceasta e realitatea la noi. De aceea, nu cred că suntem atât de interesanţi pentru piaţa canadiană, încât să ne facem griji că vin ei peste noi”, a mai spus liderul patronal.

Nici Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, nu se arată impresionat de mizele Acordului CETA. „Este bun, ca orice liberalizare a unor pieţe, dar cred că pentru România va fi un impact minor. Cel puţin raportat la exporturile noastre, Canada înseamnă sub 1% din total, deci să nu ne aşteptăm la schimbări semnificative”, a declarat Mihai Ionescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, liderii unor ONG care s-au opus adoptării CETA se declară îngrijoraţi de potenţialele efecte sociale ale acestui tratat. Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. „De exemplu, arată oponenţii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”. Oponenţii mai citează, în argumentaţia lor, o declaraţie a Angelei Merkel („Trebuie să ne amintim că America funcţionează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără bani”), dar şi o intervenţie a preşedintelui companiei Nestle. Peter Brabeck-Letmathe ar fi declarat: „Corporaţiile ar trebui să deţină orice strop de apă de pe planetă, iar populaţia să nu poată primi apă fără să plătească; cea mai bună soluţie pentru accesul la apă este privatizarea acesteia. Apa, fiind un aliment ca oricare altul, ar trebui să aibă o valoare de piaţă”.

De la pesimismul activiştilor sociali şi scepticismul reprezentanţilor mediului de afaceri până la optimismul guvernamental, România are la dispoziţie mai bine de un an pentru a analiza şi ratifica Acordul CETA. Până atunci, Canada va introduce o ridicare parţială a vizelor pentru cetăţenii români eligibili care călătoresc în această ţară. Astfel, la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.