WDP și BEI au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Fondurile vor fi destinate finanțării proiectelor de dezvoltare nou construite în faza de dinaintea închirierii din regiunile de convergență UE din România.

UN NOU PACHET DE FINANȚARE DE LA BEI ÎN VALOARE DE 150 DE MILIOANE DE EURO
În urma cooperării inaugurale din 2010, WDP și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Împrumuturile vor fi structurate sub forma unor împrumuturi la termen care vor fi acordate în funcție de distribuția capitalului către proiecte realizate începând cu anul 2018 și privind viitoarea conductă, destinate regiunilor de convergență UE din România.
Noile locații ale depozitelor vor fi închiriate pe termen lung, punându-se accentul pe stabilirea unor noi operațiuni logistice sau din industria ușoară și vor fi situate pe unul dintre cele cinci coridoare naționale cheie identificate în cadrul Master Planului General de Transport al României. Aceste proiecte vor cuprinde infrastructura pentru depozite moderne și vor fi dezvoltate pe o bază durabilă. Proiectele vor contribui la diversificarea ulterioară a economiei României și vor promova generarea de locuri de muncă prin stabilirea unor depozite logistice suplimentare și a unui lanț de aprovizionare modern, ducând astfel la o productivitate îmbunătățită a comerțului en-gros și cu amănuntul.
CITAT
Jeroen Biermans, Director General al WDP în România: „Acest pachet de finanțare confirmă și susține misiunea companiei noastre de a contribui la economia reală prin dezvoltarea unei infrastructuri logistice moderne pentru clienții noștri, astfel ducând la un lanț de aprovizionare asigurat pe viitor și favorizând generarea de locuri de muncă în această regiune.”
„Din nou, avem ocazia să diversificăm și să extindem și mai mult sursele de finanțare ale companiei prin intermediul acestui pachet de finanțare BEI”, a adăugat Mickael Van den Hauwe, Directorul Financiar al WDP.

Banca Mondială a aprobat finanțarea cu 1 miliard de euro pentru eletrificarea rețelei feroviare din Iran, a anunțat marți șeful autorității feroviare regionale, conform Reuters.

„Banca Mondială a aprobat alocarea a 1 miliarde de euro pentru a finanța electrificarea rețelei feroviare din Garmsar în provincia Semnan până în Gorgan din provincia Golestan”, a declarat Yusef Geranpasha, citat de agenția iraniană IRNA.

Rusia și Iranul au semnat un acord în valoare de 1,2 miliarde de euro în noiembrie 2015 pentru electrificarea rețelei feroviare iraniene de pe ruta Gamsar-Inche Burun.
Totodată, Yusef Geranpasha a declarat că punerea în aplicare a contractului ruso-iranian va avea loc imediat după aflarea deciziei Băncii Mondiale și poate dura trei ani.

Comisia Europeană prelungește programul de sprijin acordat producătorilor de fructe perisabile ce sunt afectați de interdicția importurilor impusă de autoritățile rusești. Se vor aloca așadar subvenții de până la 70 de milioane de euro până în iunie 2018, se arată în comunicatul emis de către executivul european.

Măsurile de susținere au fost introduse inițial de către executivul european în urma interdicției importurilor rusești din august 2014. Programul prelungit include până la 70 de milioane de euro pentru producătorii de fructe din UE și oferă o plasă de siguranță pentru producătorii care nu găsesc o piață pentru desfacere ca urmare a embargoului rusesc. Totodată, vor fi subvenționați cultivatorii europeni de pomi fructiferi care aleg, de exemplu, să distribuie produsele în exces organizațiilor (de exemplu, societăți de caritate, școli etc.) sau să le folosească în alte scopuri (pentru hrana animalelor, compost, prelucrare etc.).

Prelungirea programului completează alte măsuri excepționale de sprijin pentru piața agricolă, legate de embargoul rusesc, care au îmbunătățit situația pieței culturilor nepermanente, de obicei cea a legumelor.

Embargoul alimentar rus a început în 2014 și a fost introdus în trei etape: începând cu 2014 în UE, SUA, Australia, Canada și Norvegia. În 2015, Rusia a interzis importul produselor din Islanda, Muntenegru, Albania și Liechtenstein, iar în 2016 și Ucraina a căzut sub embargou.

În 29 iunie a.c., a intrat în vigoare decizia Uniunii Europene de a extinde sancțiunile economice sectoriale împotriva Rusiei până în 2018.

Anterior, pe data de 19 iunie a.c., Consiliul UE a decis să prelungează pentru un an restricțiile ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Rusia va continua să răspundă sancțiunilor UE până la sfârșitul anului 2018.

Aproximativ 2.000 de IMM-uri româneşti vor beneficia de 177 de milioane de euro datorită acordului semnat de Fondul European de Investiţii cu Raiffeisen Bank, potrivit Comisiei Europene (CE).

„Facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii este o componentă importantă a Planului. Sunt încântată de faptul că, prin reuşita Acordului din 11 mai, şi mai multe companii româneşti vor putea investi în extindere, în crearea de locuri de muncă şi în inovare”, a afirmat Corina Creţu, comisarul pentru politică regională.

Acordul Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) a fost semnat la data de 11 mai.

Planul Juncker va da startul unor noi investiţii la nivel european, în valoare de aproximativ 743 milioane de euro, și este destinat sprijinirii creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii economice în Europa.

Sumele de bani destinate investițiilor în imobiliare la nivel global au scăzut în ultimul an pentru prima dată după 2011, în special în Europa, ca urmare a reducerii ofertei de creditare din partea băncilor, conform unui raport publicat marți de compania de brokeraj Cushman&Wakefield Inc, citat de Bloomberg.

Băncile oferă mai puține credite față de perioada anterioară, mai ales în cazul proiectelor imobiliare cu risc ridicat, se arată în raportul citat.

Per total, 435 de miliarde de dolari reprezintă îmrpumuturile noi și obligațiunile disponibile pentru investiții în proiecte imobiliare comerciale, cu două procente mai puțin decât anul trecut. Pentru prima dată, capitalurile destinate investițiilor din imobiliare din America le-au depășit pe cele din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, urmare a întăririi dolarului, potrivit raportului companiei de brokeraj.

Investitorii au alocat constant mai mulți bani în imobiliare după criza financiară din 2008, fiind stimulați de diminuarea randamentelor obligațiunilor suverane sau corporatiste. Creșterea dobânzilor din SUA și incertitudinile politice au încetinit acest trend.

„Pe măsură ce ciclul sectorului imobiliar intră într-o etapă de maturizare pe multe piețe mari, atenția investitorilor trece de la atragerea de fonduri noi la identificarea și alocarea capitalului alocat sectorului”, explică analiștii Cushman & Wakefield.

Împrumuturile acordate de bănci și alte companii financiare au crescut în 2014-2016, dar această tendință pare să se fi moderat în 2016, odată cu scăderea volumului tranzacțiilor.

Calculate în euro, sumele atrase prin emisiuni de titluri în regiunea Europei, a Orientului Mijlociu și Africii a rămas neschimbată față de anul trecut, potrivit raportului. În schimb, emisiunile de titluri destinate sectorului imobiliar al Americilor au urcat cu 8,2%, investitorii căutând protecție față de accelerarea inflației în SUA.

Google alocă finanţare de 850.000 euro pentru trei proiecte jurnalistice din România. Acestea aparţin Rise Project, Centrul pentru Jurnalism Independent de Investigaţie (CRJI) şi Journalism Development Network şi vor primi ajutorul din partea Google prin fondul de inovare al Digital News Initiative (DNI), runda a doua.

Google a anunţat proiectele selectate în a doua rundă de finanţare a proiectului Digital News Initiative. Astfel 124 de proiecte din 25 de ţări europene vor primi finanţare în valoare de 24 milioane de euro. Prin fondul de inovare al Digital News Initiative (https://www.digitalnewsinitiative.com), Google s-a angajat să acorde finanţări în valoare de 150 milioane de euro, timp de trei ani, pentru a sprijini sectorul media din Europa şi a oferi organizaţiilor posibilitatea să încerce lucruri noi, să experimenteze şi să inoveze în mediul digital.

În această rundă secundă de finanţare, accentul a fost pus pe proiecte colaborative, dincolo de criteriile de bază: impactul proiectului, inovaţie şi fezabiitate. Proiectele care s-au remarcat au mizat pe colaborarea dintre editori, antreprenori, dezvoltatori şi cadre universitare. Au fost depuse peste 800 de proiecte, iar dintre cele 124 finanţate, 43 au la bază colaborarea şi parteneriatele.

Potrivit agenţiei de presă Mediafax, cele trei proiecte din România care vor primi finanţare sunt Rise Project – „Corruption Pattern Reporting/ CPR: Un nou suflu în ancheta jurnalistică” Cu o finanţare de 50.000 de euro, Rise Project va folosi CPR pentru a identifica tiparele locale de corupţie, le va transforma în algoritmi de căutare, astfel încât să poată fi reutilizate pentru identificarea a noi cazuri de corupţie, în alte locuri. Prin CPR, RISE Project intenţionează să sporească şi să extindă eficienţa investigaţiilor în zona corupţiei şi criminalităţii, cu ajutorul interacţiunii om-maşină.

Şi Centrul pentru Jurnalism Independent de Investigaţie (CRJI) se va bucura de ajutor din partea Google pentru  proiectul „Liquid investigations”. CRJI va folosi finanţarea de 400.000 de euro pentru a dezvolta şi testa un set de instrumente digitale open source, care să faciliteze colaborările în zona de investigaţie. Când proiectul va fi finalizat, aceste instrumente vor permite analiza non-ierarhică de date, distribuirea, schimbul de informaţii şi adnotarea reciprocă, oferind membrilor reţelei control granular şi distribuit asupra datelor gestionate. Setul de instrumente va beneficia de securitate solidă, creată pentru a funcţiona în sisteme federalizate sau reţele locale. Software-ul va putea rula pe orice server, însă prioritare vor fi dispozitivele portabile. Scopul este să furnizeze jurnaliştilor de investigaţie un mediu sigur şi integrat, care să permită distribuirea şi colaborarea fluidă pe proiecte jurnalistice.

Al treilea organism este Journalism Development Network (Organized Crime and Corruption Reporting Project) şi va primi finanţare pentru proiectul „O platformă ‘la cheie’ pentru echipele de investigaţie”. Proiectul finanţat cu 400.000 de euro va crea o platformă de documentare gândită ca o soluţie „la cheie” care să accelereze şi să simplifice munca reporterilor de investigaţie şi să diminueze costurile. Platforma se adresează redacţiilor mici sau echipelor de investigaţie reduse din cadrul unor publicaţii mari. Aceasta va fi disponibilă atât ca serviciu pentru organizaţiile media cu resurse limitate sau ca soluţie completă de documentare, care poate fi scalată.

Fondul de inovare al Digital News Initiative s-a lansat în octombrie 2015, când s-au depus primele proiecte în runda iniţială de finanţare. De atunci, echipele DNI au avut oportunitatea să discute cu mii de redacţii din Europa, persoane, edituri, start-up-uri sau cadre universitare şi să descopere volumul imens de cercetare şi dezvoltare din zona jurnalismului. Cu finanţarea anunţată acum, fondul de inovare al Digital News Initiative ajunge la 51 milioane de euro distribuite.

Adrian Deaconu – Senior Tax Manager, TaxHouse, speaker în cadrul evenimentului Soluții de consultanță pentru IMM: DE LA SOLUȚII DE FINANȚAREA AFACERII LA CONSULTANȚĂ FISCALĂ

1. Capital social vs.
2. Împrumut bancar vs.
3. Împrumut nebancar (intra-grup/asociat)
4. Dividende și alte distribuții/cheltuieli în beneficiul asociaților

1.CAPITAL SOCIAL

Majorarea capitalului social

• Remunerare sub forma distribuirilor de profituri (dividende)
• Reducerea ulterioara a capitalului social/ lichidare

2.IMPRUMUT BANCAR

Deductibilitatea costurilor finantarii

• Cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice
• Obtinere de venituri impozabile vs. neimpozabile (e.g. capital de lucru / achizitie actiun):
  • Alocare directa
  • Cheltuieli comune alocate in baza unor chei corespunzatoare de repartizare sau in functie de ponderea veniturilor neimpozabile in total venituri

• Fara limitari specifice de deductibilitate

Impozit cu retinere la sursa (finantare de la nerezidenti)

• Impozitare la sursa a dobanzilor platite creditorului (i.e. cota 16% standard, poate fi redusa prin aplicarea CEDI)
• In general !clauze de tipul “net de taxe” – debitorul poate suporta un cost nedeductibil de cca. 19%

Alte aspecte

• Procedura de obtinere: birocratie, durata, grad de indatorare, garantii/ colateral, risc valutar

3. IMPRUMUT NEBANCAR (INTRA-GRUP/ASOCIAT

Deductibilitatea costurilor finantarii

Aceleasi conditii mentionate anterior, precum si limitari suplimentare:

• Nivelul ratei dobanzii: 1.75% pentru RON, 4% pentru valuta (anterior: 6%) – permanent nedeductibile
• Grad de indatorare (3:1) – pentru dobanzi si pierderi din diferente de curs valutar

Prelungirea duratei imprumutului (termen scurt -> imprumut peste 1 an)

Dobanzi capitalizate in costul de achizitie/ productie al activelor cu ciclu lung de fabricatie

Impozit cu retinere la sursa (finantare de la nerezidenti) – similar imprumut bancar

Preturi de transfer – dobanda la nivelul pietei si intocmirea dosarului preturilor de transfer

• functii indeplinite/ riscuri asumate (garantii, comision administrare, indatorare, riscul de schimb valutar)
• ! Risc de reclasificare – schema de distribuire a profiturilor – intentie de rambursare?

Alte aspecte ! Necesitatea autorizarii (i.e. cod CAEN) – creditare cu titlu professional vs.
caracter izolat (volum operatiuni, ponderea in volumul activitatii, frecventa, structuri dedicate)

4.DIVIDENDE SI ALTE DISTRIBUTII/ CHELTUIELI IN BENEFICIUL ASOCIATILOR

• ! Definitie dividend – o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:
  1. o distribuire de titluri de participare noi (s-a eliminat conditia ce impunea nemodificarea procentului de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica) sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operatiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii
  2. o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica (s-a eliminat conditia ce impunea sa nu se modifice procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica)
  3. o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice
  4. o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii (s-a eliminat conditia ce impunea ca reducerea capitalului sa se efectueze din capitalul social efectiv constituit)
  5. o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant
  6. o distribuire de titluri de participare in legatura cu operatiuni de reorganizare,
     prevazute la art. 32 si 33.
• Incepand cu 1 ianuarie 2016 s-a eliminat asimilarea urmatoarelor elemente cu veniturile din dividende si acestea s-au transformat in venituri din alte surse (la nivelul persoanelor fizice):
  • suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la un participant la persoana juridica peste pretul pietei pentru astfel de bunuri si/sau servicii, daca suma respectiva nu a facut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit
  • suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia

VLAD MĂDĂRAS Indirect Tax Manager, BDO Tax SRL, speaker în cadrul evenimentului Soluții de consultanță pentru IMM: DE LA SOLUȚII DE FINANȚAREA AFACERII LA CONSULTANȚĂ FISCALĂ

Agendă

1. Situații des întâlnite în care pot apărea dispute cu organele fiscale
2. Formularul 088 în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA
3. Modificări cu privire la Declaraţia 394
4. Servicii prestate către societăţi nestabilite în România

1. Situații des întâlnite în practică în care pot apărea dispute cu organele fiscale

• Document de transport (CMR) în care expeditorul este menționat eronat

Recomandăm o atenție sporită în cazul efectuării de livrări intracomunitare, pentru care transportul bunurilor începe dintr-un depozit al unui furnizor. În practică, în această situație se întâmplă foarte des ca la completarea CMR-ului la secțiunea expeditor să fie menționat furnizorul respectiv și nu societatea care efectuează efectiv livrarea intracomunitară.

• Verificarea validității codului de TVA în VIES al clientului

Recomandăm salvarea lunară a căutărilor în VIES. Verificarea validității codului nu poate fi efectuată pentru trecut.

2. Formularul 088

Modelul și conținutul formularului este reglementat de OPANAF nr. 3841/2015.

În cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, formularul se depune la solicitarea organului fiscal competent în situații cum ar fi:

• schimbarea sediului social;
• schimbarea administratorilor și/sau a asociaților.

După depunerea formularului, în general, organul fiscal solicită o discuție pentru clarificarea intenției și capacității. Din practică știm că poate fi solicitată descrierea activității, un plan de afaceri, prezentarea furnizorilor/clienților etc.

3. Declaraţia 394

ANAF a emis pe 3 iunie 2016 un comunicat de presă, prin care informează contribuabilii că pot testa noul formular al Declarației 394. Fiecare contribuabil poate descărca versiunile de test publicate pe site-ul ANAF la adresa https://chat.anaf.ro/d394.nsf

După testarea Declarației 394, contribuabilii pot obține clarificări și feedback de la adresa de e-mail admin.portal@mfinante.ro.

Principalele modificări aduse de forma finală a declarației sunt:

• stabilirea caracterului opțional al furnizării CNP-ului, se introduce doar dacă este colectat;
• Introducerea excepției prin care, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către persoane fizice, până la 31 decembrie, se declară facturile cu o valoare individuală mai mare de 10.000 lei;
• Introducerea precizărilor referitoare la faptul că nu vor mai fi declarate informațiile, referitoare la livrările/prestările și achizițiile intracomunitare, declarate în 390, precum și importurile/exporturile;
• Intrarea în vigoare a fost amânată până la 1 iulie 2016;
• Depunerea retroactivă a declarației a fost eliminată.

Operațiunile care se raportează sunt evidențiate în liste distincte în funcție de categorie:

– operațiunile desfășurate cu persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA (Lista de la litera C)

– operațiuni desfășurate cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA (Lista de la litera D)

– operațiuni desfășurate cu persoane nestabilite în România, stabilite în alt stat membru neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România (Lista de la litera E)

– operaţiuni desfăşurate cu persoane impozabile neînregistrate şi care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene (Lista de la litera F)

– încasările din perioada de raportare realizate din operaţiuni efectuate prin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale, precum şi din activităţi exceptate, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 (Lista de la litera G)

4. Servicii prestate către societăţi nestabilite în România

Regula generală (art. 278 alin. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal):

• Serviciile prestate către o persoană impozabilă au locul prestării la locul în care aceasta din urmă își are stabilit sediul activității sale economice, locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită. (regula B2B)
• Există unele excepții de la regula B2B, dar pentru serviciile care nu se încadrează pe o excepție, locul prestării va fi stabilit conform regulii generale, chiar dacă Societatea nestabilită în România este înregistrată în scopuri de TVA în România.

Exemplu: Care este locul de prestare a serviciilor?

• Societatea A cu sediul în Germania, nestabilită în România, efectuează livrări la distanţă şi ca urmare a depăşirii plafonului pentru vânzările efectuate în România s-a înregistrat direct în scopuri de TVA în România;
• În vederea livrării produselor către clienţii din România, Societatea A achiziţionează servicii de transport de bunuri de la Societatea B, stabilită în România;
• Întrucât nu se încadrează pe o excepţie, locul de prestare a acestor servicii va fi stabilit conform regulii B2B;
• Societatea A trebuie să comunice Societăţii B adresa sediului activităţii economice şi codul de înregistrare în scopuri de TVA din Germania, factura aferentă serviciilor fiind emisă fără TVA.