Directorii firmelor din România estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industrie şi servicii, dar şi o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în iulie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic, scrie News.ro.

De asemenea, în industria prelucrătoare, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%).

”Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează creştere accentuată (sold conjunctural +46%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare”, se arată în comunicat.

Cifra de afaceri din zona serviciilor, potrivit estimărilor managerilor, va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%), potrivit sursei amintite.

Numărul de asociați şi acționari ai firmelor din România active din punct de vedere juridic a ajuns la un maxim istoric la începutul anului 2019, respectiv la un număr de peste 1,38 milioane de antreprenori, conform datelor Hotnews.ro.

De asemenea, din analiza datelor, reiese că începutul anului 2019 reprezintă perioada cu cel mai mare număr de asociați/ acționari în cadrul firmelor din România active din punct de vedere juridic, în creștere cu aprox. 20.000 de antreprenori/antreprenoare față de luna decembrie 2018.

În același timp, numărul de profesioniști (inclusiv PFA și societăți comerciale) care au fost dizolvați, radiați sau suspendați a scăzut în perioada ianuarie – februarie 2019 în comparatie cu aceeași perioadă a anului 2018, înregistrându-se diferențe procentuale de peste 25%, conform sursei citate.

Ritmul de creștere a fost însă sub cel înregistrat în trimestrul al doilea, când costurile cu forța de muncă ale firmelor din România au curcat cu 15,5%, conform Profit.ro.

România este urmată, în funcție de avansul costului orar cu forța de muncă, de Letonia și Lituania, cu creșteri de 13,2%, rspectiv 10,7%. Cea mai lentă creștere a costurilor cu forța de muncă, de 1,2%, a fost în Belgia.

De asemenea, potrivit datelor INS aferente trimestrului al treilea, publicate luna aceasta, costul orar al forței de muncă a crescut, în ritm anual, în toate activitățile economice.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în luna mai 2018, cu 0,5% față de luna aprilie 2018, până la nivelul de 308,682 miliarde de lei, în timp ce față de mai 2017 s-au majorat cu 10,6%, respectiv 5% în termeni reali, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate luni.

De asemenea, în luna aprilie 2018, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut cu 1,1% față de luna martie 2018, conform datelor Agerpres. Potrivit datelor BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au diminuat cu 0,3%, până la 113,287 miliarde de lei, și au înregistrat o creștere cu 6,7% (1,3% în termeni reali) față de 31 mai 2017. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 1%, până la 94,45 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii mai 2018 un sold de 356,303 miliarde de lei, in creștere cu 0,4% (-0,02 la sută în termeni reali) față de luna aprilie 2018, iar în raport cu mai 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,9% (5,2% în termeni reali).

31% dintre companiile nou înregistrate în România anul trecut au cel puţin o femeie administrator sau asociat, arată un studiu realizat de Creditinfo. Totuşi, potrivit cercetării, numărul afacerilor conduse de femei a crescut cu 26% în 2016 faţă de 2008.

Anul trecut, numărul firmele cu cel puţin o femeie asociat sau administrator a depăşit 48.000, faţă de 38.000 în 2008. „Cele mai multe afaceri existente în Romania funcţionează în domeniul comerţului cu amănuntul al diferitelor produse alimentare, există aproximativ 99.000 de astfel de companii, şi cele mai multe dintre aceste companii, 62%, au cel puţin o femeie în acţionariat sau management, ceea ce arată cât de importantă este componenta feminină în afacerile din România”, a declarat directorul general al Creditinfo România, Aurimas Kacinskas, citat de agenţia de presă News.ro.

Firmele care au cel puţin o femeie asociat sau administrator sunt majoritare, de asemenea, în comerţul cu amănuntul de produse nealimentare (65%) sau în activităţi de consultanţă pentru afaceri (52%). Potrivit studiului, există chiar o categorie de afaceri dominată autoritar de firmele în care se află femei în rândul acţionarilor: coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, domeniu în care peste 24.000 de companii, adică 88%, sunt deţinute sau conduse de o femeie.

Cele mai mari vânzari înregistrate de firmele unde există cel puţin o femeie asociat sau adminstrator sunt în Bucureşti, cu o cifră de afaceri medie de peste 3,8 milioane lei. Urmează judeţele Mureş (2,8 milioane de lei), Sibiu (2,3 milioane de lei), Ilfov (2,2 milioane de lei), Olt (1.9 milioane de lei), Gorj (1,8 milioane de lei), Sălaj (1,75 milioane de lei) şi Covasna (1,7 milioane de lei).

Cele mai profitabile firme în care există cel puţin o femeie asociat sau administrator se află în judeţul Sibiu, cu un profit mediu de peste 400.000 lei, urmat de Bucureşti (320.000 lei), Cluj (280.000 lei), Mureş (200.000 lei) şi Sălaj (190.000 lei). Creditinfo România este o companie care se ocupă de furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial. Cu o experienţă de peste 13 ani în piaţa din România, Creditinfo sprijină companiile în luarea unor decizii de credit informate.

Românii care încheie contracte cu parteneri străini trebuie să declare aceste documente la Fisc, informează agenția de presă Mediafax, care citează un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente „au obligaţia să înregistreze contractele/documentele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror altor servicii prestate în România, care generează venituri impozabile, conform art. 8, alin. (8) din Codul Fiscal”, precizează ANAF.

De asemenea, „aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat”.

Înregistrarea documentelor menţionate, indiferent de durata lor, se efectuează la organul fiscal competent, prin depunerea Declaraţiei 017. Contribuabilii mari şi mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul fiscal central competent pentru administrare.

Șocul suferit de mediul de business odată cu debutul crizei financiare în 2008 pare să nu îi sperie pe tinerii români. Tot mai mulți aleg să pătrundă în mediul antreprenorial, profitând de facilitățile fiscale oferite de stat pentru cei care își deschid un SRL-D. Potrivit celor mai recente date de la Registrul Comerțului, de la lansarea pe piață a acestui tip de afacere în 2011 și până la finalul lunii iulie a acestui an, antrepronorii debutanţi au înfiinţat peste 32.000 de firme SRL-D. Cele mai multe au fost înregistrate în Capitală și în județele Cluj și Timiș.

În 2011, Guvernul a lansat un tip de afacere, ca urmare a unui program naţional de finanţare a start-up-urilor, numit SRL-D. Soldul acestuia a ajuns în luna iulie 2016 la 32.550 entităţi, cu peste 838 mai multe SRL-Duri faţă de luna precedentă, arată datele de la Registrul Comerţului. Cele mai multe firme debutante s-au înregistrat în Bucureşti (4.424 societăţi) și în județele Cluj (3.810 societăţi) şi Timiș, cu 2.017 societăţi. La polul opus regăsim județele  Covasna (119 societăţi), Călăraşi (131 societăţi) şi Caraş-Severin (164 societăţi). Majoritatea firmelor nou înființate după acest model desfășoară activități în sectoare precum transporturi de măr­furi rutiere (1.420 de firme), lucrări de construcţii (1397 de firme) şi comerţul cu amănuntul (1.176 de firme).

Ce presupune înființarea unui SRL-D 

Un SRL-D este o firmă înființată de un acţionar aflat la prima afacere, care primeşte o serie de facilităţi şi care poate accesa şi o finanţare de cel mult 10.000 de euro de la stat. Pentru a putea beneficia de alocația financiară nerambursabilă, societatea trebuie să fie înființată de un întreprinzător debutant de până în 35 de ani, ca asociat unic, sau de cel mult 5 întreprinzatori debutanți asociați. Finanțarea de la stat se primește cu obligația de a crea și menține cel puţin două locuri de muncă, în baza unui contract pe durată nedeterminată, cu normă întreagă. De asemenea, antreprenorul trebuie să reinvestească, anual, cel puțin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent. De menționat că după împlinirea a 3 ani de la data înființării, firmele își pierd calitatea de microîntreprindere debutantă, iar antreprenorii trebuie să opteze pentru altă formă juridică, astfel că nu vor mai primi facilitățile de stat conferite de acest statut.

Mediul privat din România pare să se afunde în nisipuri mișcătoare. Zdruncinate de șocul recesiunii, dar mai ales pe fondul cadrului fiscal incert și al jocului de-a spânzurătoarea pe care îl practică statul cu antreprenorii, tot mai multe firme aleg calea reorganizării judiciare. Din păcate, însă, doar 3% dintre acestea o fac cu succes, un procent de aproape zece ori mai mic decât media țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. În timp ce pentru celelalte, insolvența nu reprezintă decât ultimul pas spre faliment. În aceste condiții, e limpede că statul mai mult pierde, refuzând să creeze noi facilități fiscale pentru mediul de afaceri.

Potrivit unui studiu realizat de COFACE, în intervalul 2011 – 2015 au intrat în incapacitatea de a-și mai achita datoriile aproximativ 105.500 de companii. La un calcul anual, înseamnă insolvență pentru 20.000 de firme. Volumul este îngrijorăror, deoarece se ridică la aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în țara noastră și respectiv un sfert din totalul firmelor active, adică cele care desfășoară activitate în baza cărora înregistrează venituri. La fel de îngrijorător pentru statul român este și faptul că aceste companii nu sunt numai dintre cele mici. Aproape 3000 aveau o cifră de afaceri e peste un milion de euro, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455, notează Economica.net. Astfel, mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Chiar dacă România a avut anul trecut cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe din Europa Centrală şi de Est (aproximativ 50%), beneficiind de un mediu economic avantajos în 2015, și pe fondul măsurilor fiscale favorabile precum scăderea TVA la produsele alimentare ,se pare că nu a fost sufficient pentru ca fenomenul să stagneze. De altfel, fenomenul începuse să se reducă semnificativ încă din 2014, pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014 și 50% în 2015.

Așadar, media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României în perioada 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care țara noastră a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (înaintea crizei financiare), până la aproape 55% anul trecut. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE. Cu toate acestea, pierderile financiare cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent s-au redus cu mai bine de jumătate (56%), în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă) s-au diminuat cu 12%. De asemenea, numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Insolvențele afectează mai ales vistieria statului. Firmele românesti care au intrat în incapacitate de plată în intervalul 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 de miliarde de lei respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din țară în intervalul respectiv. Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB. Companiile care au intrat în incapacitate de plată în intervalul analizat aveau aproape 452.000 de salariați, adică 11% din totalul locurilor companiilor active. Și creditorii au avut de pierdut de pe urma acestor firme. Potrivit declarațiilor financiare ale companiilor care au intrat în insolvență în intervalul analizat,  datoriile acumulate în bilanț erau de 127,5 de miliarde lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde lei, urmați de instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), cu 36 miliarde lei, respectiv 28% din total și de autoritățile statului, cu 26 miliarde lei și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.