ANAF a vândut proprietățile lui Sorin Ovidiu Vîntu de la Sulina și Crișan pentru suma de 19,56 de milioane de lei. Pentru proprietatea de Mihăilești, al cărei preț de vânzare se ridică la 282.319 lei fără TVA, nu s-a găsit încă un cumpărător.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a vândut obiectivele turistice din comuna Crișan și orașul Sulina, județul Tulcea, în cadrul unei licitații, valoarea acestora ridicându-se la 19.566.643 de lei.

„Bunurile imobile valorificate au fost adjudecate la valori mai mari decât preţurile stabilite de evaluatori”, anunţă ANAF, precizând că „cele două bunuri imobile valorificate prin licitaţie, erau sechestrate în dosarele penale nr. 36176/3/2012 şi nr. 37339/3/2012*”, se menționează în comunicatul ANAF.

Totodată, ANAF a anunțat că sumele obținute din valorificarea celor două proprietăți „vor acoperi o parte din sumele care fac obiectul confiscării speciale dispuse de instanţă în cadrul celor două dosare de executare silită întocmite pe numele debitorului Sorin Ovidiu Vântu, în baza hotărârilor judecătoreşti”.

Statul a scos la vanzare Complexul „Lebada” de la Crisan, Complexul „Sulina” si o proprietate situata in Mihailesti, sperand sa recupereze peste 2,5 milioane de euro de la Vintu.

În urma controalelor efectuate la 237 de firme cu activități în fabricarea betoanelor și extracția nisipului și pietrișului (balastiere) în perioada 28-29 iunie, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat amenzi de peste 900.000 lei (200.000 euro) și au suspendat activitatea a 15 firme, se arată în comunicatul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Inspectorii au aplicat 143 de amenzi, 22 de avertismente și 165 de sancțiuni contravenționale, iar valoarea totală a amenzilor s-a ridicat la 860.217 lei. Totodată, a fost suspendată activitatea pentru 15 firme în urma neregulilor grave descoperite de către inspectori. Totodată, au fost confiscați bani și bunuri în valoare de 42.739 lei, scrie News.ro.

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au demarat şi anul trecut acţiuni de control la nivel naţional, pe fondul evaziunii ridicate din România, fiind vizate în special firmele care activau în comerţ şi hoteluri, restaurante, cafenele, care formează sectorul cunoscut sub denumirea HoReCa.

Evaziunea fiscală prin sustragerea de la plata TVA provoacă statului român, după estimările Consiliului Fiscal, pierderi în valoare de 17 miliarde euro anual.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat venituri în valoare de 16,137 miliarde de lei în luna mai din acest an, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din 2016, se arată într-un comunicat recent al instituției.

Anul trecut în perioada menționată, veniturile colectate se situau la 15,786 de miliarde de lei. Rezultatul din luna mai 2017 se datorează majorării rambursărilor de TVA către companii.

„Programul comunicat de Ministerul de Finanțe pentru luna mai a fost realizat în proporție de 99,4% (mai puțin cu 97 de milioane de lei), în condițiile în care volumul restituirilor de TVA în mai 2017 a fost în cuantum de 1,378 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 535,69 milioane de lei, respectiv cu 63,55% a TVA restituită față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în comunicat.

Datele prezentate de ANAF arată că, în primele cinci luni ale anului curent, instituţia a colectat 84,61 miliarde lei, în creştere cu 2,18 miliarde lei, sau 2,6%, faţă de încasările din perioada similară a anului 2016.

Cu toate acestea, datele raportate de către ANAF sunt sub ratele de creștere ale bugetelor publice prognozate de Guvern.

Bugetul de stat pentru acest an prevede venituri totale de 117,1 miliarde lei, cu un avans de 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016, iar bugetul general consolidat – care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj – are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat 68,45 miliarde de lei la buget, în primele patru luni din 2017, cu 2,71% mai mult față de perioada similară din 2016, potrivit unui comunicat al ANAF.

„În primele 4 luni ale anului curent, ANAF a colectat 68,45 miliarde lei, ceea ce înseamnă un plus de 1,81 miliarde lei față de încasările din perioada similară a anului 2016 (66,64 miliarde lei), respectiv o creștere de 2,7% a volumului veniturilor bugetare colectate”, conform documentului.

De asemenea, în luna martie, ANAF a colectat venituri de 18,4 miliarde de lei, cu 5,2% mai mult faţã de aceeași lună din 2016, iar situaţia s-a îmbunătățit în aprilie, când s-a înscris cea mai mare rată lunară de majorare a veniturilor colectate de ANAF din acest an.

În același timp, situaţia este departe de programul în baza căruia s-a construit bugetul public de către Guvern.

Datele au provocat îngrijorări la nivelul guvernului, iar premierul a cerut, în cadrul unor întâlniri cu ministrul Finanţelor şi cu şeful ANAF, măsuri pentru creşterea încasărilor.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat pentru bugetul de stat în primul trimestru al acestui an 50,4 miliarde de lei, cu 1,3% mai mult, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui comunicat ANAF.
ANAF a realizat un total al veniturilor bugetare în primul trimestru din 2017 în valoare de 50,42 miliarde lei, cu 1,3% mai mult, respectiv 631,3 milioane lei, față de perioada similară din anul precedent, când veniturile însumau 49,79 miliarde de lei.
Totodată, agenția a menționat că totalul veniturilor bugetare colectate în luna martie 2017 s-au ridicat la 18,42 miliarde lei, cu 5,2%, respectiv 904,7 milioane lei, mai mult față de martie 2016, când acestea au reprezentat 17,52 miliarde lei.
Pentru anul 2017, ANAF estimează că va înregistra venituri totale de 117,1 miliarde lei, în creştere cu 15% faţă de nivelul înregistrat în 2016.
Totodată, bugetul general consolidat, care include toate bugetele, inclusiv cel de pensii şi cel de şomaj, are prevăzute venituri totale de 254,7 miliarde lei, mai mari cu 14% faţă de nivelul de anul trecut.

Măsuri sporite de securitate cibernetică. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va afla direct, din baza de date a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, cine sunt proprietarii domeniilor .ro. La acest moment, în Parlament există o discuție privind prezentarea publică a datelor de contact ale persoanelor fizice care dețin domenii web fără consimțământul acestora, proiect însă blocat, deoarece încalcă normele UE.

ANAF şi I.C.I. Bucuresti vor semna un protocol de colaborare, în vederea schimbului de informații, care să permită accesul direct al Fiscului și la datele de identificare ale deținătorilor de domenii cu extensia.ro, notează site+ul de ştiri economice Profit.ro. ICI Bucuresti va pune la dispoziția ANAF datele necesare pentru ”îndeplinirea atribuțiilor care îi revin privind colectarea veniturilor și prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale”. Protocolul are ca obiect colaborarea părților în vederea transmiterii datelor de identificare din baza de date a ICI București ale deținătorilor domeniilor cu extensia .ro, înregistrate în serviciul RoTLD (www.rotld.ro), a anunțat astăzi ANAF.

Românii care încheie contracte cu parteneri străini trebuie să declare aceste documente la Fisc, informează agenția de presă Mediafax, care citează un comunicat al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente „au obligaţia să înregistreze contractele/documentele încheiate cu persoane juridice străine sau persoane fizice nerezidente care execută pe teritoriul României prestări de servicii de natura lucrărilor de construcţii, de montaj, activităţilor de supraveghere, activităţilor de consultanţă, de asistenţă tehnică şi a oricăror altor servicii prestate în România, care generează venituri impozabile, conform art. 8, alin. (8) din Codul Fiscal”, precizează ANAF.

De asemenea, „aceeaşi obligaţie o au şi persoanele juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat”.

Înregistrarea documentelor menţionate, indiferent de durata lor, se efectuează la organul fiscal competent, prin depunerea Declaraţiei 017. Contribuabilii mari şi mijlocii fac excepţie şi au obligaţia înregistrării documentelor la organul fiscal central competent pentru administrare.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a observat că declararea unor sume modice pentru impozite mai mici a ajuns un fenomen, așa că intenționează să controleze piața chiriilor. În primă fază, ANAF va începe o campanie de informare a proprietarilor și abia apoi va efectua controale și va aplica sancțiuni, a declarat președintele Fiscului, Dragoș Doroș, la postul public de televiziune.

Zona chiriilor a devenit o prioritate pentru Fisc după ce a constatat că declararea unor sume modice „este un fenomen” și, prin urmare, impozitele datorate bugetului ar fi mai mici decât în realitate, scrie Profit.ro „În cazul chiriilor, primul pas este că am pus la punct o campanie de informare și vrem să pornim prin a discuta cu administratori de bloc, în blocurile mai mari unde știm că există zone sensibile, să informăm proprietarii. Până la urmă, dacă vrem conformare voluntară din partea proprietarilor care închiriază, primul pas este să îi informăm și să știe la ce să se aștepte în caz că nu declară. Pasul doi este să mergem în control și să îi sancționăm”, a explicat Doroș. „Noi nu putem să spunem că nu controlăm proprietarii, dar nu a fost un focus pentru noi. În momentul acesta, proprietarii care obțin venituri din chirii devin un focus pentru noi. Primul pas este campania de informare, pasul doi este de control”, spune Dragoș Doroș.

El a precizat că încheierea unor contracte de închiriere pe sume modice „este un fenomen” observat la ANAF. Potrivit informațiilor Profit.ro, în ultimii ani au existat contracte declarate la Fisc ca fiind încheiate pentru un leu sau câțiva lei. Proprietarii pot să declare orice sumă doresc, pentru că nu există o valoare minimă ca în cazul proprietăților vândute. Pentru chiriile obținute, proprietarii au obligația să le declare la Fisc și să achite un impozit de 16%, precum și contribuția de sănătate (CASS).

ANAF irosește bani pe controale inutile, dar nu reușește să recupereze datoriile de la rău-platnici. Sunt doar două dintre marile reproșuri aduse de Fondul Monetar Internațional Fisc-ului. Toate celelalte sunt cuprinse în „Raportul de asistență tehnică privind Îmbunătățirea Administrării Riscului de Conformare pe care îl prezintă Marii Contribuabili”, întocmit în urma vizitei experților FMI, din 7-21 aprilie 2016, pe baza datelor valabile în septembrie 2015, informează Agerpres.

Directia Mari Contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) nu reuseste sa isi atinga scopul, acela de a reduce decalajul dintre taxele datorate si cele incasate, din cauza faptului ca risipeste resurse pe activitati care aduc putini bani la buget, nu are o abordare strategica, iar rezultatele sunt slabe. În raport se menționează că „Este foarte probabil ca eforturile ce se fac (in cadrul DMC-n.r.) sa nu aiba un impact prea mare asupra gap-ului fiscal, daca acest impact exista. (…) Resursele de control irosite pe inspectii neproductive sunt enorme”, se mentioneaza in raport. Printre cauzele care genereaza aceasta situatie se numara faptul ca aproximativ 46% din resursele anuale de control ale DMC sunt utilizate pentru rambursari de TVA, rezultate semnificative obtinandu-se in doar 10% din inspectiile efectuate.

Mai mult, Fondul Monetar Internațional mai remarcă faptul că timpul utilizat la fiecare inspectie este prea mare in comparatie cu standardele internationale. „In Romania, o inspectie de rambursare de TVA la un mare contribuabil dureaza in medie jumatate de an, in timp ce in administratiile avansate astfel de inspectii dureaza o zi sau chiar mai putin.”, se mai noteaza in raport. Conform documentului, 20% din resursele anuale de control sunt concentrate in principal pe planuri de control elaborate „de jos in sus”.

FMI vine, însă, și cu reomandări. Fondul propune ca ANAF sa modifice criteriile de selectie a contribuabililor administrati de Directia Mari Contribuabili (DMC), astfel incat principalul criteriu sa fie nivelul cifrei de afaceri, si sa asigure salarii competitive angajatilor cheie. In plus, pe termen scurt, FMI sustine ca ANAF ar trebui sa mentina sau chiar sa majoreze numarul de angajati ai DMC, chiar daca prin aplicarea noilor criterii populatia administrata de DMC (angajatii companiilor din portofoliu -n.r.) s-ar putea reduce semnificativ. În același timp, personalul Directiei ar trebui instruit prin cursuri de pregatire profesionala, inclusiv prin programe de schimb cu administratiile fiscale avansate.

Pe termen mediu (1 – 3 ani), FMI recomanda ANAF sa asigure pentru DMC o cladire corespunzatoare, mijloace de transport suficiente si instrumente tehnice moderne adecvate, pentru realizarea de controale fiscale electronice. In acelasi timp, FMI solicita „asigurarea de salarii competitive la nivelul domeniului de activitate, pentru directorii si personalul cheie al DMC, in mod special pentru inspectorii de control, departamentul juridic si expertii TI, pentru a atrage si pastra personalul cu calificari si competente exceptionale„, se mai arata in documentul citat.

Într-un comunicat al Ministerului Finantelor Publice, transmis presei, se arată că Directia Generala de Administrare Mari Contribuabili a inceput sa puna in practica unele masuri de imbunatatire a activitatii precum recrutarea de personal calificat si implementarea structurilor organizatorice a Directiei cu specializari si segmente pe sectoare de activitate.  „Transparenta este unul dintre principalele obiective ale mandatului meu. Publicarea rapoartelor FMI privind activitatea ANAF- Mari Contribuabili este un pas urias in aceasta directie. Consider ca este important sa avem o evaluare obiectiva a activitatii ANAF si ca aceasta analiza sa poata fi consultata de toti cetatenii. Asa putem intelege mai bine complexitatea activitatii ANAF, problemele pe care le intampina institutia si solutiile pe care le aplica pentru imbunatatirea calitatii serviciilor oferite contribuabililor. Tocmai de aceea continuam reforma ANAF si am inceput deja sa implementam recomandarile din rapoarte„, a declarat ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu. Potrivit Ministerului Finantelor, in ultimii 5 ani, din 100 de rapoarte ale misiunilor tehnice pe administrare fiscala ale FMI doar patru au fost publicate in Danemarca, Finlanda, Italia si Polonia.