Deși s-a recoltat doar puțin peste 5% din suprafața semănată în toamnă cu grâu, marii fermieri din România estimează că producția va fi chiar mai mare ca anul trecut, când s-a înregistrat o valoare record.

„Recoltarea grâului este în plină desfășurare, cam 40-50% din suprafața cultivată cu grâu în sudul României a fost recoltată. Producția este bună și sperăm că va fi la fel cu cea obținută în 2016”, a declarat, pentru News.ro, Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociației Fermierilor din România (AFR). Potrivit specialistului, producția medie este cuprinsă între 4 și 6 tone la hectar, iar în cazul fermierilor mari este semnificativ mai bună.

Fermierul Dimitrie Muscă, care a cultivat în total 3.000 de hectare cu grâu în județul Arad, a obținut o producție medie de aproape 8 tone la hectar. „Am terminat de recoltat grâul și am obținut o producție de 7,8 tone la hectar. În general făceam 7,2-7,5 de tone la hectar, iar acum a ieșit 7,8 tone. Această producție este mai bună față de cea obținută anul trecut, în condițiile în care am semănat în noiembrie, mult mai târziu decât în perioada optimă”, a afirmat Muscă.

Ștefan Poienaru, agricultor din Fetești, a recoltat circa 50% din suprafața pe care o deține cu grâu și primele date arată o producție bună. „Producția este foarte bună din punct de vedere calitativ. Producția este între 4,5 și 5 tone la hectar. Aceasta este mai bună cu 20% față de cea obținută anul trecut. Și prețul este un pic mai încurajator, ajunge la 145 de euro pe tonă în Fetești”, a spus Poienaru, pentru News.ro.

Pe de altă parte, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, se ferește deocamdată să ofere estimări clare. „Recolta grâului tocmai a început, nici 5% din suprafața semănată cu grâu a României nu a fost recoltată. Mai găsiți grâu recoltat în Călărași, Olt, Giurgiu sau Constanța, dar este un început timid. Nu putem face acum pronosticuri pentru că nu avem suficiente date. Pare a fi o producție bună, dar așteptăm să o recoltăm”, a adăugat Baciu.

Producția de grâu a crescut anul trecut cu 4% comparativ cu 2015, până la 8,28 milioane de tone, nivel-record pentru România, înregistrând o medie de peste 4 tone la hectar. În schimb, primele date arată o producție de rapiță mai mică față de cea de anul trecut. Agricultorul Dimitrie Muscă a obținut o producție de 4 tone/ha, încondițiile în care a cultivat 1.100 ha cu rapiță în toamna anului trecut.

Recolta de rapiță a crescut în 2016 cu aproape 38% față de anul anterior, până la 1,2 milioane de tone, cu o medie de peste 2,7 tone/ha. În privința culturilor semănate în primăvară, precum porumbul și floarea-soarelui, agricultorii spun că este nevoie de ploaie în perioada următoare pentru a obține producții bune. „Acum este perioada critică pentru porumb, floarea-soarelui și soia, în perioada înfloritului, și momentan este secetă. Dacă nu vom avea ploi, culturile de primăvara vor fi grav afectate, vor fi diminuări ale producțiilor de 30% față de anul trecut. Porumbul va fi cel mai afectat”, a explicat Ștefan Poienaru, pentru News.ro.

Producția de porumb a crescut anul trecut cu 11,5% comparativ cu anul precedent, depășind 10 milioane de tone, deși suprafața cultivată s-a diminuat cu 4%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În ciuda faptului că marile concerne internaționale susțin de ani de zile că pesticidele produse de ei omoară numai dăunătorii, un raport publicat la sfârșitul lunii iunie în prestigioasa revistă Journal Science demonstrează ceea ce oamenii suspectau de altfel de mai muți ani: clasa de pesticide pe care a inventat-o Bayer, denumită neonicotinoide, este responsabilă pentru reducerea drastică a famiilor de albine. 

„Două studii diferite, efectuate pe culturi vegetale diferite și de pe două continente (…) au ajuns la concluzia că albinele de lângă câmpurile cultivate cu porumb sunt expuse la neonicotinoide via polenul pe care îl recoltează, rezultând o mortalitate crescută și răspunsuri imune, mai ales când mai substanța mai este asociată cu un fungicid agrochimic foarte comun”, se arată în raportul cercetătorilor americani.

Analizele efectuate au arătat că există urme de neonicotinoide chiar și în interiorul stupilor care nici măcar nu erau în aproprierea vreunei zone în care să folosească acest produs chimic. În cadrul studiului s-a observat, de asemenea, că prezența acestor reziduuri de insecticide este corelată cu existența a mult mai puține albine regine în stupi și cu mai puține celule pentru ouă în cuiburile de albine solitare.

Aceste constatări vin după ce SUA, la începutul acestui an, au pus albinele pe lista speciilor aflate în pericol de dispariție. Ritmul în care dispar albinele este deosebit de îngrijorător, deoarece ele sunt responsabile pentru polenizarea a aproximativ 75% din toate culturile vegetale destinate consumului animal sau uman, la nivel mondial.

În Statele Unite, numărul familiilor de albine s-a înjumătățit pe parcursul ultimelor patru decenii, de la peste patru milioane, la aproape două milioane.

Și în România, apiculturii sunt grav afectați de utilizarea acestei noi clase de pesticide. În 2015, la culesul de floarea-soarelui, peste 100.000 de familii de albine au fost decimate în timpul culesului, estimează asociațiile de apiculturi. Bilanțul: sute de apicultori afectați în majoritatea zonelor de cultură a florii-soarelui în cel mai de amploare fenomen de pierderi din ultimii ani.

„Acest fenomen descris de majoritatea apicultorilor s-a manifestat printr-o formă deosebit de agresivă, cu pierderi imediate, fie cu albina gasită moartă ‹‹covor›› în fața stupilor, fie printr-o depopulare mai mult sau mai puțin întârziată, situații în care albina afectată nu s-a mai întors la stupi”, se arată în apelul făcut de către apiculturi pentru interzicerea utilizării acestor pesticide.

Fenomenul a fost surpinzător, deoarece în aceea perioadă nu s-au efectuat tratamente fitosanitare. Însă fermierii au menționat că sămânța pe care au folosit-o a fost tratată cu insecticide de tip sistemic de tipul neocotinoidelor.

Suspiciuniile care planau asupra cauzei mortalității ridicate în rândul albinelor au acum o confirmare științifică. Iar pentru ca să nu existe nicio urmă de îndoială asupra obiectivității rezultatului studiului, trebuie specificat că acesta a fost finanțat de compania Bayer, cel mai mare productor de insecticide de tip neonicotinoidelor.

Ce sunt neonicotinoidele? Sunt o categorie de insecticide sistemice, neurotoxice, relativ de ultimă generație, utilizate masiv în agricultură, foarte persistente, care oferă o protecție de lungă durată la diverse culturi, în general pe toată perioada de vegetație, acoperind o plajă foarte largă de insecte dăunătoare și, bineînțeles, afectând și toate speciile de insecte benefice care intră în contact cu acestea, insectele polenizatoare fiind afectate prin polenul și nectarul recoltat în special la rapiță și floarea-soarelui, dar și prin apa de gutație, în special la porumb.

Care sunt acestea? Imidacloprid, thiamethoxam, clothianidin, aprobate și în 2016 prin derogare de la Regulamentul (EU) 485/2013 pentru utilizare la tratamentul seminței de floarea-soarelui și porumb, informații transmise fermierilor prin adresa MADR nr. 400/F/09.02.2016, în condițiile în care și tratamentul pentru sămânța de rapiță cultivată în toamna 2015 s-a efectuat în baza unei derogări anterioare.