Cele mai importante rapoarte economice la nivel internațional cu privire la evoluția economiei, care sunt luate în considerare de investitorii străini și de piețele internaționale în vederea stabilirii perspectivelor de dezvoltare și a identificării oportunităților de plasare a capitalurilor, sunt cele realizate de Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Europeană (CE), potrivit Capital.

În aceste analize este prezența și România și toate acestea pun în evidență faptul că țara noastră va înregistra în perioada 2018-2020 o creștere economică substanțială bazată pe investiții.

Mai mult, această îmbunătățire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuși a cincea cea mai mare creștere economică din UE dupa Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) și Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult față de media UE (2,4%). Trebuie menționat că, față de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creșterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economiști interpretează eronat că fiind o slabă performanță, fără să țină cont că a fost totuși a cincea cea mai mare creștere din UE față de același trimestru al anului anterior și uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani, conform sursei citate.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional evidențiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creștere pe termen scurt și pe termen lung de peste 4%.

Șefa Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde a declarat că în anul 2018 creșterea economiei mondiale va fi „,mai puternică și mai bine repartizată” între statele lumii, continuând procesul început după criza economică din anii 2007-2008, consemnează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

„În anul 2017, pentru prima dată după mult timp, ne revizuim în creştere previziunile privind creşterea economică în lume. Recuperarea va fi mai puternică, mai bine repartizată şi nu vor profita de pe urma ei doar marile state emergente”, a subliniat Lagarde într-un interviu publicat duminică de săptămânalul „Le Journal du Dimanche”.

Creşterea economică mondială de 3,6% prognozată de FMI pentru anul care începe presupune „revenirea la nivelurile medii ale celor două decenii premergătoare marii crize financiare din 2007-2008”, a mai indicat Christine Lagarde.

Ea consideră că economia din zona euro e „consolidată puternic”, față de acum un deceniu în urmă, iar euro „evoluează bine”. Dar uniunea monetară – „o creație magistrală unică, ce reprezintă o alternativă la China și SUA” – trebuie să se implice și în proiecte sociale și de cooperare în țări din afara UE.

Referindu-se la SUA, Christine Lagarde a apreciat că această ţară şi-a atins pragul potenţialului maxim de creştere economică, de circa 2%, pe care-l va putea depăşi numai printr-o creştere a productivităţii, ceea ce în opinia ei este „dificil”.

În acelaşi timp, şefa FMI a reiterat apelurile acestei organizaţii ca autorităţile chineze să controleze extinderea acordării creditelor pentru companiile ‘care nu sunt întotdeauna solide, unii ajungând să le califice chiar „zombi’”.

În ce priveşte Africa, directoarea generală a FMI crede că poate fi „atât continentul viitorului, cât şi al dramelor”, iar evoluţia sa va depinde de politicile de dezvoltare şi de capacitatea de a controla explozia demografică.

Fondul Monetar Internațional (FMI) l-a numit pe Jaewoo Lee în funcţia de şef al misiunii pentru România şi Bulgaria.

Sud-coreeanul Jaewoo Lee vine în locul pakistanezului Reza Baqir care a fost numit șef al misiunii FMI pentru România în ianuarie 2016.

Mandatul noului șef numit de FMI va începe din 7 decembrie. Anterior, acesta a ocupat funcția de şef al misiunii FMI pentru Sri Lanka şi a fost,de asemenea, director adjunct în cadrul diviziei Asia-Pacific.

Totodată, Jaewoo Lee a ocupat și funcția de profesor de economie la Universitatea din California Irvine şi cea de economist în cadrul Bank of America Merrill Lynch.

Suma de 2,1 milioane euro este o rată din împriumutul stand-by contractat în 2009, și cuprinde dobânzi și comisioane, informează Ministerul Finanțelor Publice.

Vârful serviciului datoriei externe a fost înregistrat în septembrie, cu o tranșă de 1,18 miliarde euro către Uniunea Europeană, plus Bănci Mondiale.

Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro. Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane.

În 2016, România a plătit Uniunii Europene și Băncii Mondiale 113 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro. La Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.

În perioada 2009 — 2016, suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.

România mai are de achitat, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro la Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat marți de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului referitor la perspectivele economiei globale, România și Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, de 5,5%.

Pe ansamblu, Europa va înregistra o creștere economică de 2,5%, iar Europa Emergentă, regiune unde este inclusă și România, va avea un avans al PIB de 4,5%.

„Perspectivele de creștere au fost îmbunătățite pentru Europa emergentă în 2017, reflectând avansul mai solid din Turcia, Rusia și alte state din regiune. Pentru întregul grup, expansiunea va ajunge la 4,5% în 2017 (de la 3% previzionată anterior) și la 3,5% în 2018 (de la 3,3% estimată în aprilie)”, subliniază FMI, în raportul „World Economic Outlook”.

În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România în acest an, estimările instituției financiare internaționale au fost revizuite în jos, până la o creștere de 1,1%, de la un avans de 1,3% cât se estima în aprilie, urmând ca ritmul de creștere a prețurilor să accelereze în 2018 până la 3,3%, peste avansul de 3,1% preconizat anterior de FMI.

FMI a modificat și prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de România la minus 3% în 2017 (de la 2,8% anterior) și la 2,9% în 2018 (de la 2,5% previzionat în aprilie).

Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările referitoare la rata șomajului în România, care ar urma să se situeze în acest an la 5,3%, față de 5,4% cât estima anterior, pentru ca în 2018 să ajungă până la 5,2%, similar cu nivelul previzionat în aprilie.

În primele șase luni ale acestui an, avansul economiei românești a fost de 5,9% pe serie brută și de 5,8% pe seria ajustată sezonier. Datele publicate în septembrie arătau că Produsul Intern Brut a crescut cu 5,8%, pe seria brută, în primele șase luni ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2016, și cu 5,7% pe seria ajustată sezonier.

Cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB a avut-o consumul final (5,2%, în scădere ușoară față de datele publicate în septembrie care indicau o contribuție de 5,4%).

Fondul Monetar Internațional consideră că stimulentele guvernamentale acordate pentru a forța creșterea economică prin consumul bazat pe împrumuturi pot crea condițiile pentru izbucnirea unei crize financiare, transmite AFP.

Fondul susține că analizele sale cu privire la cheltuielile de consum și gradul de îndatorare al gospodăriilor arată că economiile beneficiază în primii doi-trei ani după ce gospodăriile și-au majorat gradul de îndatorare, după care riscurile încep să se acumuleze, se arată într-un raport privind stabilitatea financiară globală, publicat marți.al FMI publicat înaintea reuniunii anuale. După ce dezvoltarea economică devine dependentă ce acumularea datoriilor gospodăriilor, mai durează doi-trei ani până când se declanșează o criză financiară, se arată în raportul FMI

Potrivit analizelor efectuate de economiștii FMI, gradul de îndatorare a gospodăriilor a crescut constant în deceniul care a urmat crizei financiare globale din 2008, iar nivelul mediu de îndatorare a gospodăriilor din economiile avansate a urcat de la 52% din PIB în 2008 la 63% din PIB anul trecut. În cazul economiilor în curs de dezvoltare nivelul de îndatorare al gospodăriilor este mai mic, dar a crescut de la 15% din PIB în 2008 la 21% din PIB anul trecut.

Prin împrumuturi, gospodăriile pot cumpăra bunuri și servicii, stimulând consumul și gradul de ocupare, precum și creșterea prețului caselor și acțiunilor băncilor, ceea ce duce la o expansiune a economiei. Însă raportul FMI subliniază că, după un an sau doi, această relație devine una negativă, pe măsură ce gospodăriile sunt puternic îndatorate, ele devin vulnerabile la șocurile negative.

Pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017, trebuie tăiate semnificativ investițiile iar țara noastră are nevoie să se împrumute într-un mod accelerat, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Președintele CNIPMMR a avertizat că dacă aceste măsuri nu vor fi luate de autorități, România riscă să depășească țina de deficit bugetar la sfârșitul acestui an, scrie News.ro.

”Există două variante: fie depăşesc deficitul de 3% la sfârşitul anului şi nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiţii şi te împrumuţi într-un mod accelerat, susţinut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile şi pensile crescute se plătesc şi anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poţi baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

CNIPMMR cere autorităților să ia măsuri pentru creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, dar şi punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creşterea investiţiilor publice, precum şi deblocarea fondurilor europene.

”În timp ce în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar şi cele privind asistenţa socială au crescut şi vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.

Totodată, președintele CNIPMMR a precizat că absorbţia fondurilor europene este extrem de redusă și ridică semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a menținut estimările privind evoluția economiei mondiale în 2017 și 2018, potrivit raportului actualizat „World Economic Outlook”, publicat luni de instituția financiară internațională, transmite Reuters.

În cel mai recent raport al FMI „World Economic Outlook” nu apar diferențe privind evoluția economiei mondiale în 2017 și 2018, comparativ cu estimările făcute în luna aprilie, informează Reuters.

La nivel global, PIB-ul va avansa în acest cu 3,5% anul acesta și cu 3,6% anul viitor, valori care se regăsesc și în prognoza publicată anterior.

Economiile emergente din Europa, printre care se numără și România, vor avea o creștere medie de 3,5% în 2017 și de 3,2% în 2018, valori ceva mai mari decât estimările anterioare de 3%, respectiv 3,1%.

În aprilie, Fondul Monetar Internațional a revizuit în creștere, de la 3,8% până la 4,2%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an. De asemenea, FMI și-a îmbunătățit ușor și estimările privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 3,4%, față de avansul de 3,3% preconizat în toamna anului trecut.

„Deși pe termen scurt riscurile la adresa previziunilor de creștere a economiei mondiale par echilibrate în mare parte, ele rămân înclinate în jos pe termen mediu”, se arată în raportul FMI.

Expansiunea zonei euro ar urma să ajungă la 1,9% anul acesta și la 1,7% anul viitor, mai mult cu 0,2 puncte procentuale și, respectiv, 0,1 puncte procentuale decât estima FMI în aprilie, datorită „ritmului solid de creștere al cererii interne”.

În schimb, FMI a înrăutățit estimarea privind evoluția Marii Britanii, din cauza activității economice sub așteptări în primul trimestru din 2017. Conform noilor prognoze, PIB-ul Regatului Unit ar urma să înregistreze un avans de 1,7% anul acesta, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât estima FMI în aprilie. Pentru anul viitor, previziunile de creștere au fost menținute la 1,5%.

În China, FMI se așteaptă la un avans mai solid în 2017, de 6,7%, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât estima în aprilie, și de 6,4% în 2018, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât estimarea precedentă.

Europa Centrală și de Est este expusă unor riscuri din ce în ce mai mari, pe fondul intensificării stresului economic, care riscă să anuleze o parte din progresele politice din ultimele decenii, a declarat Paul Thomsen, directorul pentru Europa al Fondului Monetar Internațional, relatează Reuters.

Oficialul FMI a spus că potenţialul de creştere economică a Europei Centrale şi de Est s-a înjumătăţit în ultimul deceniu, cu ocazia unei conferințe organizate la Dubrovnik, în Croația.

În plus emigrarea muncitorilor calificaţi este o problemă din ce în ce mai gravă cu care se confruntă regiunea. Ritmul lent de dezvoltare determină unele guverne din statele emergente, chiar să pună sub semnul întrebării avantajele integrării europene. În timp ce

Europa s-a confruntat cu un deceniu de crize şi probleme economie, procesul de convergenţă dintre ţările din Vest şi cele din Est a încetinit sau chiar s-a oprit.

Întârzierea rezultatelor reformelor politice și economice, dureroase dar necesare, a creat nemulțumire pe plan intern. „Acesta este un semnal de alarmă pentru noi toţi să nu ne amăgim şi să credem că progresele instituţionale sau în domeniul guvernanţei sunt inevitabile; să nu credem că un astfel de progres este un rezultat de neoprit, o evoluţie constantă. Nu este aşa”, a spus Poul Thomsen. „În viitor, obstacolele vor deveni şi mai puternice”, a adăugat economistul danez.

De asemenea, Thomsen, care a condus programele de asistenţă elaborate de FMI în ţări precum Grecia şi Portugalia, a apreciat că sprijinul excepţional, oferit de creşterea economică globală, de care a beneficiat regiunea Europei Centrale şi de Est în perioada imediată de după ieşirea din comunism este puţin probabil să se repete. În plus, plecarea muncitorilor calificaţi în Europa Occidentală este o altă problemă importantă pentru regiunea Europei Emergente.

FMI estimează că 20 de milioane de persoane au plecat din Europa Centrală şi de Est în ultimele decenii, adică 5-6% din populaţia regiunii. Sondajele recente arată că jumătate din companiile din Ungaria şi un sfert din cele din Polonia declară că lipsa de muncitori le limitează producţia şi investiţiile. În ceea ce priveşte partea politică, Thomsen a evidenţiat creşterea tensiunilor dintre guvernele unor state membre UE din Europa Centrală şi de Est şi Comisia Europeană.

În prezent, Bruxelles-ul este nemulţumit de problemele care ţin de statul de drept în Polonia şi de politicile Ungariei în domeniul refugiaţilor. Oficialul FMI a adăugat că o altă îngrijorare este acea că, având în vedere dezamăgirile din ultimul decenii, unele state ar putea inversa reformele politice şi instituţionale destinate consolidării democraţiei şi sprijinirii creşterii economice pe termen lung. „Există în mod clar un domeniu în care FMI are îngrijorări: independenţa băncilor centrale. În mai multe ţări, independenţa băncilor centrale este în pericol”, a subliniat Poul Thomsen.

Conducerea Fondului Monetar Internațional recomandă Executivului de la Bucureşti să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor și să diminueze deficitul bugetar până la 1,5% din produsul intern brut (PIB) în 2020.
În același timp, Băncii Naţionale a României (BNR) i se recomandă să reducă dobânzile la facilităţile de credit şi de depozit din jurul dobânzii de politică monetară.

„Directorii consideră că evaluarea ex post privind România a oferit unele lecţii potenţial utile pentru crearea viitoarelor programe ale Fondului, inclusiv necesitatea de a acorda mai multă atenţie constrângerilor legate de economia politică şi de capacitate, prioritizării şi paşilor reformelor şi situaţiilor financiare ale sectorului privat şi rolului acestora în finanţarea economiei”, arată raportul publicat joi de FMI.

De asemenea, oficialii FMI au realizat câteva constatări asupra motivelor pentru care acordul nu a fost finalizat.

„(Directorii) au notat că, deşi obiectivele politicilor din cadrul programului au fost potrivite în mare măsură, iar unele progrese au fost realizate, paşii înapoi în reformele structurale cheie şi îngrijorările legate de calitatea măsurilor fiscale au împiedicat finalizarea programului”, potrivit raportului FMI.
Totodată, În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea FMI recomandă BNR să îngusteze coridorul dobânzilor facilităţilor de credit şi de depozit.

„Directorii au încurajat banca centrală să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste în creştere şi să ia în considerare înăsprirea condiţiilor monetare. Ei au recomandat susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă prin îngustarea coridorului dobânzilor şi prin sterilizarea excesului de lichiditate. Acest lucra va crea condiţiile unei creşteri ulterioare a dobânzii de politică monetară”, arată documentul FMI.

În luna aprilie, FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei românești la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, iar guvernul se așteaptă la o rată de creştere a economiei de 5,2% pentru acest an.
e

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, nu ia în considerare nicio amânare pentru majorarea pensiilor, în ciuda avertisementelor formulate de Fondul Monetar Internațional, care consideră măsura nesustenabilă și hazardată în condițiile unui buget anemic.

Lia Olguța Vasilescu a declarat în timpul unei emisiuni la Antena 3 că va mări punctul de pensie începând cu 1 iulie la 1.000 de lei, conform programului de guvernare anunțat, cu toate că șeful misiunii FMI în România a recomandat amânarea implementării acestei măsuri, transmite Hotnews.

Reprezentantul FMI în România, Reza Baqir, a declarat vineri în timpul unei conferințe de presă, că România are nevoie de politici economice sănătoase pentru consolidarea creșterii economice. Baqir a recomandat guvernului să adopte măsuri de susținere a investițiilor și să renunțe la măsuri populiste precum scăderile de taxe și impozite și mărirea pensiilor și salariilor. FMI estimează că în caz contrar, datoria publică a României se va adânci în următorii ani.

În ciuda acestor recomandări, Olguța Vasilescu a anunțat că va respecta calendarul anunțat pentru majorarea pensiilor, precizând că nu se vor lua în considerare recomandările FMI, deoarece „PSD și ALDE au câștigat alegerile în România, și nu Fondul Monetar Internațional”. Totodată, ministrul Muncii este de părere că estimările privind situația economică a României realizate „de către Comisia Europeană sau de către FMI până acum au fost greșite”

„Dați-ne voie să ne luăm după comisia noastră de prognoză, care nu a greșit niciodată datele, și nu după FMI sau CE, care au greșit de fiecare dată”, a răspuns Vasilescu, într-o intervenție telefonică.

Ministrul Muncii a adăugat de asemenea că PSD-ul a prognozat venituri bugetare suplimentare de 17,5 miliarde de lei pentru 2017, iar majorările pensiilor și salariilor vor costa anul acesta 16 miliarde de lei.

De asemenea, Olguța Vasilescu a declarat că Guvernul vrea să-și respecte promisiunile din campania electorală referitoare la creșterea salariilor și pensiilor.

Întrebată dacă i-a informat și dacă știu și cei de la FMI cifrele acestea, Vasilescu a răspuns: „Nu știu dacă știu, probabil s-au obișnuit să lucreze și cu guverne care acceptă tăieri de pensii și de salarii. Noi nu putem să acceptăm așa ceva, pentru că am promis în campania electorală un lucru și avem de gând să ne ținem de el”.

Despre poziția exprimată de ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, care a vorbit despre posibile reduceri a cheltuielilor pe partea de investiții, dacă există riscul ca ținta de deficit  să fie depășită, Olguța Vasilescu a spus că „un ministru de Finanțe este obligat să se îngrijoreze de fiecare dată când este vorba de creșteri de pensii și de salarii, pentru că el trebuie să plătească. Dar, în același timp, este obligat să aplice și măsurile economice, ca să se învartă economia”.

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise AGERPRES de Ministerul Finanțelor Publice. Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.

În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

Anul trecut, țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

„Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă”, arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).

„România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale”, informează BNR.