România continuă să fie ţara paradoxurilor. Deşi temperaturile cresc şi consumul de gaze scade, preţurile resursei cresc. Consumatorii casnici beneficiază de un preţ plafonat la gaze, în următorii trei ani, dar ei vor simţi scumpirile în toate celelalte preţuri, scrie Adevărul.ro.

Astfel, gazele din producţia internă au ajuns să coste pe bursa românească 95,86 lei/MWh, în aprilie, o scumpire de 6% faţă de luna martie, când resursa se vindea cu 90,61 lei MWh, arată datele Bursei Române de Mărfuri (BRM).

De asemenea, gazele au ajuns să coste la finalul primăverii aproape la fel ca în plină iarnă, când consumul era niveluri maxime ale anului. În decembrie preţul mediu al gazelor a fost de 96,35 lei/MWh, lună după care a început să se ieftinească, aşa cum era normal. În acelaşi timp, şi pe pieţele europene gazele sunt mult mai ieftine. Preţul mediu de tranzacţionare a gazelor la bursa de la Viena a fost de numai 81,79 lei MWh în aprilie, potrivit sursei citate.

România a importat în luna ianuarie a acestui an o cantitate de gaze naturale cu 55% mai mare decât în aceeaşi lună a anului trecut, la un preţ cu 37% mai mare, arată datele Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Volumul de gaze naturale importate de România în luna ianuarie s-a majorat considerabil, cu 60% față de luna similară a anului trecut, arată ultimele date analizate de Profit.ro, pe fondul politicii guvernamentale de subvenționare a consumului și descurajare a producției în domeniul energetic.

Prețurile de import au explodat la rândul lor, majorându-se cu 37% în ianuarie 2019, comparativ cu cele din ianuarie 2018. În luna ianuarie a acestui an, România a importat 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh.

Totodată, de la începutul iernii, volumul importurilor de gaze s-a majorat cu 30% față de nivelul acestuia din iarna precedentă. În perioada noimebrie-ianuarie România a importat 9,2 TWh comparativ cu 7,1 TWh în perioada similară a iernii precedente. De altfel, luna decembrie 2018 este singura excepție, comparativ cu decembrie 2017 volumul importurilor fiind unul similar.

Prețul gazelor naturale pentru clienții casnici va crește, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei printr-un comunicat remis joi AGERPRES. „Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale și în urma analizei minuțioase a costurilor reflectate în prețul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a prețului la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, se menționează în comunicat.

Totodată, potrivit inițiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, generate de poziția dominantă a celor doi mari producători care au cota de piață, fiecare de peste 46% și împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% și OMV Petrom – 46,08% din total producție).

Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă la 55 lei/MWh, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, este o măsură contraconcurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale, susține într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

În opinia ROPEPCA, această măsură conduce, pe termen mediu și lung, la creșterea dependenței de sursele externe. Creșterea cantităților importate va genera un impact negativ atât în ceea ce privește siguranța în aprovizionare a consumatorilor cât și asupra prețului suportat de aceștia. “ROPEPCA consideră că tocmai pentru asigurarea unui mediu concurențial corect pentru sectorul de gaze naturale din România, Guvernul trebuie sa ia măsuri care să nu descurajeze investițiile în producția autohtonă de gaze naturale”, precizează Haralad Kraft, Președintele asociației.

De asemenea, investițiile în dezvoltarea de zăcăminte, care se realizează cu costuri mari de producție, sunt puse în pericol de o astfel de decizie a Guvernului României, conform datelor Profit.ro.

La deschiderea ședinței de tranzacționare a BVB, titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent înregistrau și acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă stirea devine concretă, susțin analiștii.

România este cel mai mare producător de gaze din zona central și est-europeană, are cel mai mic nivel de dependență de resursele din Rusia, dar în zilele geroase de iarnă ajunge să importe gaz înmagazinat în Ungaria, țara cu o producție nesemnificativă. „Avem o capacitate de stocare de 3,4 miliarde de metri cubi, și aveam un program de până la 9 miliarde. Din 2005 până astăzi însă capacitatea noastră de înmagazinare nu a mai crescut, totul a fost blocat. Ungaria a început în 2007, acum are o capacitate de peste 7 miliarde de metri cubi. Când a fost frig, a trebuit să importăm gaze din Ungaria, la 120 de lei MWh, dublu față de începutul perioadei (de înmagazinare – n.red.)”

Nu trebuie uitat că Ungaria consumă circa 10 miliarde de metri cubi de gaze, consumați aproape 100% din import, și în majoritate gaz rusesc, iar România consumă 11 miliarde, din care importă doar un milliard, potrivit Economica.net.

În România, activitatea de înmagazinare de gaze naturale, derulată de producătorul de stat Romgaz, a fost separată și se desfășoara în cadrul unei filiale în care Romgaz este acționar unic, Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL.

România este al patrulea producător de gaze din Europa, după Norvegia, Marea Britanie și Olanda.

Ministerul Energiei a emis joi autorizația de construire pentru consolidarea sistemului de transport între Onești (Bacău) și Isaccea (Tulcea) și inversarea fluxului de gaze pe conducta Isaccea-Negru Vodă, proiect care va permite exportul de gaze din România spre Bulgaria, potrivit unui comunicat al instituției, remis AGERPRES. ‘Proiectul pe care tocmai l-am autorizat va permite României să alimenteze Bulgaria cu gaze naturale din producție proprie, dar și preluarea de către Transgaz a gazelor din platoul continental al Mării Negre. Beneficiile proiectului se vor simți inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze a diferitelor zone ale țării mai ales pe timpul iernii când, din cauza temperaturilor scăzute, cresc foarte mult consumurile”, a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, citat în comunicat.

Lucrările ar urma să se desfășoare în perioada 2018-2019. Anul acesta ar trebui ca faza I să fie finalizată, iar proiectul să fie pus în funcțiune, urmând ca partea a doua a lucrărilor să fie gata în 2019.

Bursele de gaze vor fi obligate, de la 1 ianuarie 2019, să publice informații despre prețurile de tranzacționare, precum și lista companiilor care au depus oferte, potrivit unui ordin aprobat miercuri de Comitetul de reglementare din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), potrivit Economica.net.

Ordinul se referă la noile reguli generale privind piața centralizată de gaze naturale, unde va exista o piață a produselor standardizate pe termen scurt, precum și o piață a produselor standardizate pe termen mediu și lung.

Totodată, zilnic vor trebui să fie publicate prețul de închidere al zilei de tranzacționare, variația prețului de închidere al zilei față de prețul de închidere al zilei anterioare, prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare, variația prețului la sfârșitul zilei de tranzacționare față de prețul la sfârșitul zilei de tranzacționare anterioară, precum și lista participanților înregistrați la piața care au depus minimum o ofertă în piață, indiferent de sensul acesteia – vânzare sau cumpărare.

Un alt aspect important vizat de ANRE este și acela care privește dezvoltarea piețelor Intra-Day (în cursul zilei de livrare) și PZU (piața pentru ziua următoare) pentru asigurarea echilibrării sistemului național de transport al gazelor naturale în așa fel încât să contribuie la creșterea siguranței și continuității alimentării cu gaze naturale.

Conductele magistrale petroliere și de gaze aveau, la finele anului trecut, o lungime de 16.601 kilometri, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Din totalul conductelor, 80,5% (13.350 kilometri) erau destinate transportului de gaze naturale, din care 12.797 kilometri pentru transport gaze naturale și 553 kilometri pentru tranzit internațional, potrivit Agerpres.

De asemenea, conductele pentru transportul țițeiului aveau o lungime de 2.776 kilometri (16,7% din total), cele pentru transport gazolină 336 kilometri (2%) și cele pentru transport etan – 139 kilometri (0,8%), potrivit sursei citate.

Creșterea prețurilor reglementate la gaze pentru clienții casnici ai Engie, adică marea majoritate a tuturor clienților casnici din jumătatea de sud a țării, care a avut loc la 1 aprilie, face ca aceste prețuri să devină mai mari decât ale unor furnizori de pe piața liberă, conform Economica.net.

De asemenea, schimbarea furnizorului devine o opțiune din ce în ce mai atractivă. ANRE a anunțat, că, începând cu data de 1 aprilie, „pentru operatorul economic ENGIE România SA se va înregistra o creștere de preț pentru furnizarea reglementată aplicată clienților casnici, creștere datorată, în principal, corecțiilor aplicate pentru perioada trimestrului IV 2016 – trimestrului I 2018, când prețul practicat a fost mai mic decât costurile aferente furnizării, ceea ce însemnă o creștere de 1,2 bani/kWh, de la 11,8 la 13 bani/kWh”.

Teoretic, în regim reglementat, ANRE avizează cel mai mic cost posibil al gazului care ajunge în factura consumatorului final, dar acel cost are și el mai multe componente. De exemplu, la reglementat, furnizorul trebuie să asigure gaz și din înmagazinare, cu costul suplimentar aferent, dar furnizorul concurențial poate să vinaă cu oferte care nu au gaz din înmagazinare. De aceea, factura poate fi mai mică.

România a importat, în ianuarie 2018, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 202.200 tone echivalent petrol (tep), cu 28,7% (81.400 tep) mai puțin față de perioada similară din 2017, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică /INS/.

Producția internă de gaze naturale a depășit, în perioada menționată, 737.000 tep, fiind cu 3,7% (5.000 tep) sub cea din aceeași perioadă din 2017, potrivit Agerpres.

Conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030, conform sursei amintite.

Autoritățile române, agențiile de reglementare din domeniul energiei, funrizorii și principalele companii energetice de stat, Transgaz, Romgaz și Transelectrica, riscă să fie surprinse dacă s-au bucurat prea devreme de sfârșitul iernii.

Săptămâna viitoare, un nou val rece, cu ninsori și temperaturi extrem de scăzute, va lovi Europa, potrivit unei atenționari a Severe Weather Europe. În cazul României, este anticipată, pentru începutul săptămânii viitoare, reducerea temperaturilor minime sub nivelul de -5 grade Celsius.

De asemenea, valul de frig din urmă cu două săptămâni a surprins autoritățile și companiile autohtone, indicatorul Line Pack, care arată volumul efectiv de gaze aflat în sistem într-un anumit moment, coborând în apropierea stîrii de risc, de 33 milioane metri cubi.

Un nou import de gaze de la Gazprom ar putea fi inevitabil, numai că, la fel ca în urmî cu două săptămâni, cererea de gaze rusești va fi mai mare în întreaga Europî, ceea ce va limita oferta și va majora prețurile. În ceea ce privește piața de electricitate, în pofida consumului aflat la niveluri record, producția de energie eoliană și hidro a acoperit întreaga cerere, România exportând curent electric în respectiva perioada caracterizată de o vreme geroasă.

Apropierea momentului adoptării deciziilor de investiție în ceea ce privește perimetrele din Marea Neagră, majorarea de vineri a redevențelor sau alte modificări ale reglementărilor (printre care și posibilă instituire a taxei de finanțare a studiilor de mediu de 1% din valoarea investiției) au intensificat în ultimul timp discuțiile dintre agențiile de reglementare din România și companiile petroliere implicate în proiecte offshore, conform Profit.ro.

Astfel, s-a organizat o întalnire a președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gigi Dragomir și a consilierului său, Nicoleta Husaru, cu Shelley Saxen, consilier economic adjunct al Ambasadei SUA la București. Lukoil deține 72% din drepturile și obligațiile aferente concesiunii Trident (cu resurse de gaze descoperite de peste 30 miliarde metri cubi, consumul României pe 3 ani), restul fiind în posesia PanAtlantic Petroleum (18%) și Romgaz (10%).

De asemenea, Ministerul Mediului susține ca proiectul de lege reprezintă o transpunere a Directivei 52 din 2014 a Uniuni Europene, însă aceasta nu conține nicăieri taxa de 1% din valoarea investiției, propusă de Executivul roman, potrivit unui proiect criticat de mai toată lumea, de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS) la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) sau Nuclearelectrica.