Prețul gazelor naturale pentru clienții casnici va crește, începând cu data de 1 august 2018, cu 5,83%, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei printr-un comunicat remis joi AGERPRES. „Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale și în urma analizei minuțioase a costurilor reflectate în prețul final, Comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condițiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a prețului la gazele naturale pentru clienții finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, se menționează în comunicat.

Totodată, potrivit inițiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, generate de poziția dominantă a celor doi mari producători care au cota de piață, fiecare de peste 46% și împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% și OMV Petrom – 46,08% din total producție).

Comitetul de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat miercuri obligația de constituire a stocului minim ce revine fiecărui titular de licență de furnizare care asigură aprovizionarea cu gaze naturale a clienților finali. ”Pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale și pe perioada sezonului rece, până la data de 31 octombrie 2018, furnizorii clienților finali au obligația de a constitui, pe perioada sezonului cald, un stoc minim de 21.361.818, 260 MWh”, a informat ANRE.

Această cantitate este defalcată astfel: stocul aferent categoriei de clienți finali casnici – 9.054.583 MWh, stocul aferent categoriei de clienți finali producători de energie termică, numai pentru cantitățile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației – 3.538.781 MWh, în timp ce stocul aferent categoriei de clienți finali noncasnici este de 8.768.453 MWh, scrie News.ro.

De asemenea, în funcție de modificările care vor interveni în portofoliul de clienți finali, ca urmare a schimbării furnizorului de gaze naturale în perioada 29 martie – 20 septembrie 2018, obligațiile de stoc minim aferente fiecărui furnizor vor fi recalculate și ajustate în mod corespunzător, în luna octombrie, fără ca valoarea totală a stocului minim național aprobată miercuri să fie afectată, adaugă reprezentanții ANRE.

România a importat, în perioada ianuarie – noiembrie 2017, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 707.900 tone echivalent petrol (tep), cu 18,2% (157.900 tep) mai puțin față de perioada similară din 2016, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica /INS/.

De asemenea, producția internă de gaze naturale a depășit, în perioada menționată, 7,58 milioane tep, fiind cu 12% (812.000 tep) peste cea din aceeași perioadă din 2016, potrivit Agerpres.

Totodată, conform proiectului Strategiei Energetice a României, publicat pe site-ul ministerului de resort, producția anuală de gaze naturale este de așteptat să scadă ușor, până la o medie de 9-10 miliarde metri cubi pentru perioada 2016 – 2030.

Potrivit unui document pregătit pentru reuniunea Consiliului de Administrație al Gazprom şi citat de Bloomberg, în 2018 grupul rus intenţionează să aloce o sumă de 802 miliarde de ruble (13,7 miliarde de dolari) pentru proiectele de gazoducte spre Europa şi China, o sumă cu 41% mai mare decât cea alocată în acest an. Cel mai mare proiect este Nord Stream 2, care va dubla actuala conductă dintre Rusia şi Germania traversând Marea Baltică.

Însă SUA ameninţă să impună sancţiuni împotriva proiectului Nord Stream 2, evaluat la 9,5 miliarde de euro (11,2 miliarde de dolari), în timp ce Rusia susţine că administraţia de la Washington utilizează sancţiunile pentru a-şi promova exporturile sale de gaze naturale lichefiate spre Europa.

„Înainte de a obţine toate aprobările pentru Nord Stream 2 este complicat să te ocupi de strângerea finanţării necesare pentru acest proiect. Acest lucru poate fi făcut după finalizarea procesului de obţinere a aprobărilor”, a declarat purtătorul de cuvânt de la Gazprom, Sergei Kupriyanov, care nu a dorit să confirme niciun fel de cifre sau să facă comentarii cu privire la riscul sancţiunilor.

Gazprom şi cei cinci parteneri ai săi din UE, printre care se numără şi grupul austriac OMV, au cheltuit deja 30% din bugetul pentru proiectul Nord Stream 2 până în luna august şi intenţionează să împrumute restul de la bănci. Însă acest plan ar putea să se schimbe dacă administrația americană va impune noi sancțiuni.

În 2018, Gazprom intenţionează să aloce o sumă suplimentară de 1,52 miliarde de euro pentru secţiunea submarină a gazoductului Nord Stream 2, pe lângă majorarea cheltuielilor pentru reţeaua de gazoducte din Rusia, în ideea de a putea respecta obiectivul de a demara livrările de gaze prin Nord Stream 2 la finele lui 2019.

De asemenea, proiectele de gazoducte spre China şi Turcia vor beneficia şi ele de investiţii crescute. Cheltuielile pentru Turkish Stream ar urma să depăşească 2,43 miliarde de euro anul viitor, cu 72% mai mult decât în acest an, se arată în documentul consultat de Bloomberg. Pe de altă parte, conducta Power of Siberia spre China va beneficia de investiţii de 218 miliarde ruble anul viitor, cu 4% mai mult decât în 2017.

În documentul menţionat se estimează că exporturile anuale de gaze ale Gazprom spre Europa ar urma să se situeze la aproximativ 188 miliarde de metri cubi până în 2020, un nivel apropiat de nivelul record preconizat pentru acest an.

România a avut cel mai mic preț mediu la gazele naturale pentru consumatorii casnici la nivelul Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2017, de 3,2 euro pentru 100 kWh, prețul mediu la nivelul blocului comunitar situându-se la 5,8 euro per 100 kWh, conform datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Prețurile la gaze naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană au scăzut în medie cu 6,3% în primul semestru din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016.

În primele șase luni din 2017, cele mai mici prețuri pentru gospodării au fost raportate în România (3,2 euro per 100 kWh), Bulgaria (3,3 euro), Ungaria (3,5 euro), Croația (3,6 euro), Lituania (3,7 euro), Danemarca (8 euro) și Suedia (12 euro).

Prețurile la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au scăzut la 20,4 euro oer 100 kWh în prima jumătate din 2017 comparativ cu semestrul I din 2016.

Prețurile la electricitate pentru gospodării în prima jumătate din 2017 au variat între 10 euro per 100 kWh în Bulgaria până la peste 30 de euro per 100 kWh în Danemarca și Germania.

Taxele și impozitele au reprezentat 37% din prețul electricității plătit de consumatorii casnici din UE și 26% din prețul gazelor.

Cele mai semnificative scăderi ale prețurilor la electricitate s-au înregistrat în Italia (11,2%), Croația (10,2%), Lituania (9,3%), Luxemburg (4,9%), Austria (4,1%), România (4,0%) și Olanda (3,6%). Iar cele mai mari creșteri au fost raportate în Cipru (22%), Grecia (12,8%) și Belgia (10%).

Autoritățile române iau în considerare posibilitatea încheierii unui Memorandum cu Serbia în privința construirii unei conducte de interconectare, între Arad şi Mokrin, lungă de circa 80 km, pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 43 milioane euro.

”Varianta analizată de export gaze naturale spre Serbia este de preluare a gazelor naturale din viitoarea conductă BRUA (faza I, II şi III). Cel mai apropiat punct al conductei BRUA de graniţa dintre România şi Serbia este localitatea Mokrin, zona Arad”, se arată în Plan de Acţiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, publicat de Ministerul Energiei.

Conducta de transport gaze naturale dintre Arad și Mokrin va avea o lungime de circa 80 de kilometri, dintre care circa 74 de kilometri vor fi pe teritoriul României, iar șase pe teritoriul Serbiei.

Conform News.ro, se va instala și o stație de măsurare gaze naturale ce va fi amplasată pe teritoriul României sau al Serbiei.

Proiectul “Interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia” are ca termen de finalizare anul 2026. Totodată, valoarea acestuia se ridică la 43 de milioane de euro, din care 37 milioane euro vor fi investiți pe teritoriul României, iar trei milioane euro vor fi destinați construcției conductei pe teritoriul Serbiei, iar trei milioane euro vor fi investiți în staţia de măsurare gaze, fie pe teritoriul României, fie al Serbiei.

ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Energie) a decis ca modificarea prețului gazelor naturale gazelor pentru consumatorii casnici să fie amânată până la 1 noiembrie urmând ca majorarea să se facă prin lege, după aprobarea OUG 64/2016, a declarat Nicolae Havrileț, președintele ANRE.

„Am amânat decizia privind prețul gazelor până după aprobarea în Parlament a OUG 64, întrucât vor fi operate modificări care vor avea impact major și asupra prețului final. Este vorba de faptul că va fi dereglementat serviciul de înmagazinare și, totodată, vor fi modificate cotele obligatorii de tranzacționare pe bursă pentru producători”, a explicat Havrileț.

Ordonanța de Urgență nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale 123/2012 aduce mai multe modificări substanțiale legislației din sectorul gazelor. Astfel, producătorii de gaze vor trebui să vândă prin intermediul bursei 70% din producție și, totodată, OPCOM va deveni singura bursă angro de gaze naturale recunoscută prin legislație.

Havrileț a mai arătat că a primit asigurări că ordonanța va fi adoptată în Parlament în această lună, astfel încât ANRE să poată decide un nou preț final al gazelor care să intre în vigoare de la 1 noiembrie și care să ia în calcul și modificările aduse de ordonanță.

Când începi să te documentezi pentru un subiect atât de sec cum e “gazul natural”, ești tentat să îți spui de la bun început că va fi foarte, dar foarte plictisitor. Și apoi începi…

Știați că prima sondă de gaze naturale de pe teritoriul țării noastre a început să funcțoneze în 1910? Era, de altfel, printre primele din lume și se întâmpla la Sărmășel, în Mureș. De pe atunci, a devenit presantă nevoia de a tansporta gazele scoase din pământ. Iar acest lucru s-a întâmplat tot pe teritoriul României actuale, între Sărmășel și Turda. Prima conductă de transport pentru gazele naturale din Europa a fost inaugurată între aceste localități în 1914. Apoi, dacă iei în calcul toate aceste date, faptul că Turda a devenit primul oraș din Europa iluminat cu ajutorul lămpilor cu gaze, în 1916, nu mai pare așa de special.

Și istoria continuă să curgă: în 1959, România e prima țară din Europa care exportă gaze. Zece ani mai târziu, era cel de-al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din lume. (sursa:https://www.gazderomania.ro)

Sursa: https://www.gazderomania.ro

Și un salt spre prezent – statisticile arată că în urmă cu 2 ani, în 2015, țara noastră era cel de-al treilea producător de gaze naturale din Europa.

Mai mulți specialiști din industria mondială a petrolului și gazelor prevedeau, în urmă cu vreo 2-3 ani, începutul “Erei de Aur a Gazului Natural.” Într-un interviu pentru futuresmag.com din 2014, directorul executiv al Agenției Internaționale a Energiei vorbea despre efortul pe care trebuie să îl depună guvernele, industria și proprietarii pentru a “înlătura orice îngrijorare a publicului în privința vreunui impact social și de mediu legat de gaz.” Există gaz destul în lume, prețul e mic, tehnologiile actuale permit accesul la câteva rezerve neașteptat de mari (chiar dacă se află la adâncime), gazul natural are cele mai mici emisii de carbon dintre combustibilii fosili, gazul e ajutorul perfect pentru energiile regenerabile – iată câteva idei asupra cărora specialiștii în energie s-au pus de acord.

Căutând puțin în istorie, aceiași pasionați ai industriei de profil afirmă simplu: omenii au folosit lemnul, petrolul, cărbunele. E firesc să vină vremea gazului!

Ne întoarcem în țară: dincolo de firescul declarației de mai sus, un studiu recent “KPMG România” a calculat impactul pe care l-ar avea o investiție de un miliard de euro în sectorul de explorare și producție de țiței și gaze naturale, un miliard de euro fiind de altfel și investiția anuală necesară pentru menținerea nivelelor actuale de producție.

Aplicând metodologia Leontieff, un model de analiză a impactului economic premiat cu premiul Nobel și utilizat de mediul academic și institute de statistică precum Eurostat, studiul arată că un miliard de euro investiți în acest sector se traduce, pe parcursul a 10 ani, într-o contribuție de 1 miliard de euro la bugetul de stat, în crearea sau menținerea a până la 46.000 de locuri de muncă și într-un impact total în PIB de 3,2 miliarde de euro. (https://www.gazderomania.ro/gaz-de-romania/)

Sursa: https://www.gazderomania.ro

Pe de altă parte, ca membru al Uniunii Europene, România și-a asumat câteva ținte foarte ambițioase în privința poluării: reducerea până în 2020 cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, față de 1990. Până în 2030, Uniunea Europeană își propune să reducă această cifră cu 40 de procente. În 2050, România, ca parte a UE, ar trebui să atingă următoarele ținte: reducerea cu 80-95% a emisiilor de gaze cu efect de seră (față de 1990) și trecerea la o economie foarte eficientă energetic.

În prezent, mixul de producere a energiei electrice din România depășește media UE în privința emisiilor de CO2. (sursa:http://data.worldbank.org/indicator)

Ce poate fi făcut și ce trebuie făcut imediat? Soluția e de bun simț: trecerea la un mix energetic care să reducă drastic poluarea. Introducerea gazului natural în acest proces are avantaje evidente.

Sursa: https://www.gazderomania.ro

Dincolo de calculele și modelele construite de specialiști, există un avantaj pe care nu-l pomenesc prea mulți: unul la nivel geo-strategic pentru România. Având în vedere rezervele actuale de gaz și faptul că tehnologiile moderne permit accesul la acestea, țara noastră ar putea deveni un jucător important în regiune. Limbajul modern traduce astfel acest avantaj: “Hub regional”.

Un nespecialist ar traduce mai pe înțelesul tuturor: un producător de combustibil căutat de o lume întreagă își poate acoperi nevoile interne, poate dezvolta infrastructura necesară pentru transport și apoi poate exporta acest produs către vecinii mai puțin norocoși.

Și toate cele de mai sus s-ar petrece la începutul “Erei de Aur a Gazului Natural” pentru omenire.

Sună optimist? Depinde doar de noi.

1. Majoritatea informațiilor din acest articol se regăsesc pe site-ul www.gazderomania.ro. Acolo puteți citi multe alte detalii relevante despre subiect.

Contractele forward pe gaze naturale cu garantare prin servicii de contraparte centrala sunt gata pentru lansare la Bursa Romana de Marfuri (BRM), BRM și KELER CCP, furnizorul de solutii de compensare din Ungaria, finalizand cu succes integrarea si testarea sistemului IT necesar tranzactionarii acestor produse astfel incat procesul de admitere a participantilor pe aceasta piata poate fi demarat.

In ultimele luni, BRM și furnizorul de soluții de compensare KELER CCP au finalizat specificațiile IT, implementarea și testarea noului sistem de tranzactionare si clearing, astfel incat, la momentul actual acestea sunt pregatite pentru a fi utilizate de catre particpantii pe piata de gaze naturale. Noile servicii de compensare prin intermediul contrapartii centrale vor furniza in premiera pentru Romania siguranta si eficienta pentru participanti, eliminand riscul de contraparte si cel de piata.

„KELER CCP, prima casă de compensare din regiune autorizata in conformitate cu reglementarile EMIR, este încântată să își prezinte expertiza și experiența prin lansarea și operarea cu succes a sistemului de clearing. A fost un proiect provocator pentru dezvoltarea serviciilor noastre pe piața BRM de Contracte forward pe gaze naturale, dar suntem pregătiți și convinsi că acesta va fi un pas uriaș pentru BRM și piața din România „, a adăugat Károly Mátrai, CEO al KELER CCP.

Lansarea noii piețe a gazelor naturale BRM cu soluția de clearing oferită de KELER CCP va stimula dezvoltarea unei piețe romanesti competitive, transparente și fiabile care funcționează pe bază nediscriminatorie și care va stimula comercializarea pe termen lung a gazelor naturale în întreaga regiune.

„Scopul nostru strategic este de a face piata noastra mai atractiva prin crearea unui sistem de tranzactionare securizat si standardizat, care este acum mult mai accesibil. În timpul perioadei de testare, am monitorizat nevoile clienților noștri și cererea pieței, ameliorand continuu cu KELER CCP solutia oferita. Noul sistem va permite BRM să creeze un mediu de piață modern, sigur si orientat către standardele din Europa „, a declarat Gabriel Purice, Președinte Director General al BRM.

Participanții la piață au fost implicați inca dintr-o etapă foarte timpurie a proiectului, în special în definirea specificatiilor produselor forward. In urma feedback-ului primit in cadrul work-shopurilor organizate, participantii sunt nerabdatori să înceapă tranzacționarea noilor produse pe platforma BRM. Cateva opinii ale acestora sunt redate in continuare:

„Suntem convinsi ca noile produse forward pe piata de gaze naturale a BRM vor oferi un grad mai mare de siguranta tranzactiilor noastre.”- Iulian Burcea, AMROMCO;

„Apreciem ca noile servicii de clearing oferite vor imbunatati mediul de tranzactionare al gazelor naturale pe piata romaneasca.”- Ion Ionut, ENGIE;

„Prin aceste produse, piata de gaze naturale din Romania se aliniaza la standardele europene.” Viorel Tepes, TINMAR;

„Apreciem eforturile BRM de imbunatatire continua a gamei de servicii si produse pentru participantii din piata de gaze naturalea Romaniei” Mihai Vilt, FORTE GAZ;

„Am fost implicați în dezvoltarea produselor de pe piață încă din primele zile ale anului, și salutăm beneficiile noilor produse BRM cu servicii de clearing incluse.” VITOL GAS & POWER.

În perioada septembrie – octombrie va fi finalizată procedura de admitere a  participanților pe noul sistem, astfel încât operațiunile de tranzacționare a contractelor forward pe gaze naturale cu contraparte centrala sa poata demara incepand cu luna noiembrie.

Compania americană producătoare de energie, General Electric a anunţat marţi că a câştigat licitaţia organizată de consorţiul Duro Felguera (DF Energy) – Romelectro pentru furnizarea tehnologiei de bază a noii centrale termoelectrice, pe care compania Romgaz, unul din o va construi la Iernut.

Operațiunile se vor desfășura în cursul anului 2017, urmând ca noua centrală să o înlocuiască pe cea existentă după finalizare, în 2019, potrivit unui comunicat GE.

Noua centrală va include patru turbine cu gaze GE de tip 6F.03, patru cazane recuperatoare generatoare de abur (HRSG) şi două turbine cu abur.
GE susţine că centrala va fi una dintre cele mai mari şi mai puternice din Europa de Sud-Est, care va schimba livrarea de energie din România.

”Pe lângă timpul de pornire redus, de sub 15 minute, centrala electrică va aduce reţelei un plus de stabilitate prin oferirea unor rezerve de energie mai rapide şi mai accesibile. Datorită poziţiei strategice a centralei termoelectrice de la Iernut – în apropierea liniilor de înaltă tensiune care leagă zonele geografice ale României –furnizorii de energie vor putea reacţiona prompt la fluctuaţiile cererii de energie din reţea şi minimiza pierderile din distribuţie şi transport”, arată GE, în comunicat.

În aceeași măsură, compania Romgaz a anunţat anul trecut că a încheiat un contract în valoare de 268,8 milioane euro cu asocierea formată din Duro Felguera şi Romelectro pentru construcţia unei centrale termoelectrice noi.

Romgaz a preluat termocentrala actuală de la Iernut în 2013 de la producătorul de energie termică Elcen pentru încheierea unei datorii de 653 milioane lei.

Prin stimularea investițiilor de capital în industria de petrol şi gaze, România poate susține atât activitatea în acest sector, cât și creșterea veniturilor la bugetul de stat, a declarat Mark Wagley, președintele ROPEPCA, la Energy Strategy Summit 2017, desfăşurat la București săptămâna trecută. “Tot ce trebuie să facă guvernul este să nu mai blocheze industria și să creeze un regim previzibil și stabil”, a declarat președintele în exerciţiu al ROPEPCA.

Aici este intervenția integrală a lui Mark Wagley, pe această temă.

Una dintre întrebările propuse de organizatori a fost: “Cum putem creşte veniturile la buget simultan cu creşterea volumului de activitate în industria de petrol şi gaze?”. Ei bine, este destul de simplu: fiecare euro investit în segmentul onshore generează o contribuție globală la PIB de 3,2 euro. Pentru fiecare euro investit în exploare şi producţie de petrol şi gaze, tot un euro ajunge la bugetul de stat. Deci, investim un euro în industrie, avem 3,2 euro în PIB și avem încă un euro la bugetul de stat. Aşa că, întrebarea devine “Cum putem stimula investițiile de capital în industrie?”.

“TOT CE TREBUIE SĂ FACĂ GUVERNUL ESTE SĂ NU MAI BLOCHEZE INDUSTRIA ȘI SĂ CREEZE UN REGIM PREVIZIBIL ȘI STABIL PENTRU SECTORUL DE PETROL ŞI GAZE”, MARK WAGLEY, PREȘEDINTELE ROPEPCA.

România este deseori numită, de mulți dintre membrii noștri, bazinul Permian (marele zăcământ din vestul Texasului) al Europei. Există o mulțime de corelații între Texas și România.Tot ce trebuie să facă guvernul este să nu mai blocheze industria și să creeze un regim previzibil și stabil.Eu sunt din Texas și vreau să mă refer la ceea ce noi numim “miracolul Texas”. 4 din 5 orașe cu cea mai rapidă creștere în SUA sunt din Texas. Statul Texas produce mai mult petrol decât Kuwait și produce mai mult gaz natural decât orice altă țară membră a OPEC. Cum a fost posibil aşa ceva? Aceasta s-a întâmplat prin investiții de capital. Ce a atras aceste investiții de capital? Un regim fiscal previzibil și stabil.

A fost astăzi folosit un cuvânt, care a sunat ca o injurie: “carboniți”. Industria noastră susține o abordare strategică integrată (all the above strategy) și, într-adevăr, unii dintre membrii noștri investesc deja în energia regenerabilă. Dar industria de petrol şi gaze există şi va continua să existe. Cererea de petrol crește în fiecare an, nu se reduce. Să nu ne îmbătăm cu apă rece!

Ţin să mai subliniez o corelație interesantă. Acum 100 de ani, cărbunele era rege, dar toată lumea știa că petrolul va deveni resursa preferată. Petrolul a confirmat, ne oferă electricitate de circa o sută de ani și am uitat de cărbune. Vreme de 100 de ani, petrolul a oferit energie economiei și ne întoarcem acum la cărbune. Ce procent din producția de electricitate la nivel mondial este generat prin intermediul cărbunelui? 41%! Deci, 100 de ani mai târziu, acest “carbonit” – înjurătura! – continuă să genereze 41% din energia electrică a lumii. Industria de petrol şi gaze are un viitor similar, iar unul dintre motive este că petrolul susţine mobilitatea. Fiecare formă de energie regenerabilă este staționară – parcul eolian, panourile solare, centrala nucleară.

Petrolul nu va dispărea, are un viitor lung şi luminos, cererea va continua să crească, deși într-un ritm mai lent din cauza resurselor regenerabile. Să nu uităm această industrie, pentru că România are un viitor luminos dacă va investi în sectorul Upstream de petrol şi gaze.

____________
Energy Strategy Summit 2017 a fost organizat de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro, în parteneriat cu reputate organizații ale industriei precum ACUE, AFEER, AIIR-FV, EFdeN, RBSTA, ROPEPCA, RPIA șiEPG, cu sprijinul BCR, BMW Auto Cobălcescu, Casa de traduceri, CEC Bank, CIS GAZ, Conpet, Enel, E.ON, Hidroelectrica, KMG International, Lukoil, Nuclearelectrica, Phoenix Contact, Romgaz, RWEA, Schneider Electric România, SAMEDAY, Stratum Enclosures, Transelectrica.

Rezultatele de la începutul anului 2017 arată că volumul tranzacţiilor cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a dublat faţă de întreg anul anterior, reprezentând aproximativ 25% din consumul naţional estimat pentru această perioadă, potrivit Bursei Române de Mărfuri (BRM).

„De la obţinerea licenţei de operator administrare a pieţelor centralizate (iulie 2013) şi până în prezent, Bursa Română de Mărfuri – instituţie de interes public cu capital privat – a reuşit atragerea majorităţii furnizorilor de gaze naturale, traderilor şi producătorilor care activează pe piaţă autohtonă de gaze naturale, alături de numeroşi clienţi finali din diferite domenii şi sectoare de activitate”, se arată într-un comunicat al BRM.

De asemenea, reprezentanții BRM subliniază faptul că în curând vor evolua alături de o casă de compensaţie europeană prestigioasă, într-un parteneriat care va îndeplini nevoia de deblocare a lichidităţilor din piaţă.

„În condiţiile în care platformele de tranzacţionare ale BRM au fost şi sunt în continuare în atenţia participanţilor la piaţă, dar şi în vederea asigurării securităţii energetice a României, este foarte importantă menţinerea independenţei operatorilor bursieri şi asigurarea unei competiţii reale între aceştia”, conchid reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri.

Bursa Română de Mărfuri este unicul mediu bursier care găzduieşte tranzacţiile cu gaze naturale.