Pentru Google, asigurarea unui mediu sanatos si sustenabil al publicitatii digitale este o miza cruciala, aflata in centrul eforturilor sale de aproape 20 de ani, potrivit Wall Street.

In fiecare moment, Google investeste resurse umane si de tehnologie pentru protejarea indivizilor, agentiilor de publicitate si editorilor care contribuie la crearea unui internet util. Google prezinta date despre cele mai importante actiuni derulate in anul 2018 pentru a mentinerea unui mediu online sigur.

De asemenea, în total, anul trecut Google a introdus 31 de noi politici pentru publicitate. Alaturi de protejarea utilizatorilor impotriva reclamelor inselatoare si abuzive, eforturile Google s-au concentrat pentru a oferi agentiilor de publicitate un mod facil de a verifica daca reclamele lor respecta politicile de publicitate, potrivit sursei citate.

O alta tinta in 2018 au fost entitatile din spatele reclamelor daunatoare, urmarind eliminarea cauzei. Folosind tehnologie „machine learning”, au fost identificate aproape un milion de conturi ale unor „advertiseri” rau intentionati, de doua ori mai mult ca in 2017.

Google a dezvăluit, în urma unui audit intern, că plăteşte salarii mai mari femeilor decât bărbaţilor în cazul job-urilor de acelaşi nivel, conform datelor oferite de News.ro

De asemenea, Google a realizat un audit intern cu privire la felul în care şi-a remunerat angajaţii anul trecut şi a constatat că un inginer software de nivelul 4 primeşte un salariu mai mare dacă este femeie.

Prin urmare, susţin cei de la Google, compania americană a trebuit să plătească compensaţii în valoare totală de 9,7 milioane de dolari unui număr de 10.677 de angajaţi pentru a reduce diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi, potrivit sursei citate.

În 2017, Google a plătit compensaţii doar pentru 228 de angajaţi din şase grupe de job-uri. Valoara totală a compensaţii a fost atunci de doar 270.000 de dolari.

“Analiza noastră urmăreşte realizarea unui sistem corect de salarizare pentru angajaţii cu acelaşi job, de acelaşi nivel de competenţă şi performanţă precum şi din aceeaşi zonă geografică” spune Lauren Barbato, analistul şef pentru evaluarea angajaţilor şi a remuneraţiilor.

Pentru a marca aniversarea a 100 de ani de la unirea României, Google lansează noi imagini Street View și galerii Google Earth dedicate României și evenimentului centenar, potrivit Hotnews.ro.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și colecțiile sale se deschid astfel vizitatorilor virtuali, prin intermediul imaginilor Street View din interiorul acestuia. De asemenea, Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia poate fi vizitată virtual pe Google Maps. Alături de acestea, Google a publicat o colecție Google Earth dedicată României.

Aceasta este o colecție Google Earth dedicată României, frumuseților acesteia și momentelor care i-au marcat istoria. Sunt disponibile trei galerii: una dedicată frumuseților naturale (Delta Dunării, Cascada Bigar sau Vulcanii Noroioși), a doua, monumentelor construite de mâna omului (Castelul Bran, Castelul Peleș sau Cimitirul Vesel de la Săpânța), iar cea de a treia, unor momente importante din istoria românilor (Sala Unirii de la Alba Iulia, Piața Victoriei din Timișoara sau Cetatea Sarmizegetusa).

Comisia Europeană urmează să propună noi reguli pentru a se asigura că sectorul online plătește o cotă suficientă de taxe începând cu 2018, a anunțat Jean-Claude Juncker, președintele executivului european, citat de Reuters.

Criticii sunt de părere că anumite companii precum Google sau Facebook plătesc o cotă mult prea mică de taxe în Uniunea Europeană rotunjindu-și profiturile în țări ce dețin rate scăzute de impozitare.

UE a ameninţat că va lua măsuri singură pentru a schimba situaţia, dacă cele mai bogate ţări din lume nu vor reuşi în curând să ajungă la un acord în acest sens.

“Suntem de părere că, în sectorul digital, taxele trebuie plătite unde sunt datorate, fie online, fie offline”, a spus Junker la summitul UE din Estonia.

“Comisia va propune, anul viitor, noi reguli privind impozitarea corectă şi eficientă, care să ofere certitudine legală şi un teren echitabil pentru toţi”, a adăugat el.

Nu toate statele membre UE sunt de acord cu modul de taxare al sectorului digital, însă Juncker este de părere că acestea vor reuși să ajungă la un acord în privința acestui subiect.

Comisia Europeană solicită companiilor de tehnologie, precum Facebook, Twitter și Youtube, să elimine conținutul ilegal, cum ar fi propaganda teroristă și discursul instigator la ură, din cadrul platformelor online, transmite Euractiv.

Executivul european a emis o serie de principii și intrucțiuni pentru companiile din domeniul tehnologiei în vederea combaterii conținutului ilegal. În cazul în care situația nu se va îmbunătăți în următoarele luni, Comisia Europeană va recurge la măsuri mai dure.

„Vizibilitatea din ce în ce mai mare şi răspândirea conţinutului care incită la ură şi violenţă în mediul online reprezintă o ameninţare cât se poate de serioasă la securitatea cetăţenilor Uniunii Europene”, au anunțat autoritățile de la Bruxelles.

Nemulțumirea Comisiei vine ca urmare a unui studiu realizat de UE în care s-a concluzionat că eliminarea conținutului ilegal are loc cu întârziere, 28% din postări fiind depistate abia după o săptămână de la publicare.

Cele trei principii pe care le cere Executivul european sunt:

– Depistarea automată şi notificarea celor care incită la ură;
– Eliminarea propriu-zisă a conţinutului care ar trebui să fie mai eficientă şi mai rapidă;
– Prevenirea postării în mod repetat din parte celor care încearcă să prolifereze acest gen de conţinut.

Alphabet Inc. Google a confirmat planurile sale de a achiziționa o parte din diviza de smartphone-uri a companiei taiwaneze HTC pentru suma de 1,1 miliarde de dolari, așadar o parte din echipa de tehnicieni ai HTC va ajunge sub tutela gigantului tehnologic.

Achiziția companiei Google, despre care se zvonea în urmă cu o lună, face parte din eforturile companiei americane de a-și întări divizia hardware.

„Prin acest acord, o echipă de oameni talentați din cadrul HTC se va alătura Google ca parte a diviziei hardware”, Rick Osterloh, şeful diviziei de hardware pe care Google a înfiinţat-o în 2016.

Osterloh a adăugat că „viitori colaboratori Google sunt oameni minunați cu care am colaborat deja pe linia de smartphone-uri Pixel”.

Smartphone-urile din seria Pixel, deşi Google le promovează ca fiind 100% creaţia companiei americane, sunt dezvoltate pe partea de hardware de partenerii săi asiatici.

HTC va produce în continuare telefoane și dispozitive de realitate virutală și a anunțat totodată că în momentul de față lucrează la următorul flagship.

Compania taiwaneză are probleme financiare de câțiva ani pe care nu a reușit să le rezolve încă. Oficiali HTC au declarat însă că principala prioritate a companiei este realitatea virtuală.

Achiziţia parţială a HTC vine cu mai puţin de două săptămâni înainte de lansarea celui de al doilea smartphone din seria Pixel a Google, inaugurată anul trecut. Se pare că vor fi două modele, dintre care unul va fi produs de HTC, iar celălalt de LG.

Google a pierdut cea mai mare luptă cu autoritățile de reglementare în domeniul concurenței, primind o amendă uriașă de 2,4 miliarde euro (2,7 miliarde USD) din partea Uniunii europene pentru abuz de poziție dominantă și promovarea propriului serviciu de cumpărături on-line în detrimentul companiilor rivale mai mici.

Alphabet Inc., compania care deține Google, are la dispoziție 90 de zile pentru „a stopa comportamentul ilegal” și să acorde tratament egal concurenților în paginile de pe internet în care se compară prețurile acelorași produse oferite de diverse magazine on-line, se arată în decizia obligatorie al Comisiei Europene. Este de datoria Google să aleagă cum va realiza acest lucru și trebuie să informeze UE în termen de 60 de zile de planurile sale. Nerespectarea acestei obligații poate aduce companiei noi amenzi de până la 5% din veniturile sale zilnice.

„Strategia Google pentru serviciul său de comparare a cumpărăturilor nu a fost lansat doar pentru a atrage clienții realizând produse mai bune decât ale rivalilor. În schimb, Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piață promovând în rezultatele motorului de căutare propriul său serviciu de comparare a cumpărăturilor în defavoarea concurenților. Ceea ce a făcut Google este ilegal conform reglementărilor antitrust din UE. Compania a luat altor firme șansa de a concura conform meritelor și de a inova. Și, cel mai important, a negat consumatorilor europeni posibilitatea de a-și alege serviciile și de a beneficia deplin de inovații”, a declarat comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager.

Acțiunile Google au pierdut imediat după anunțul deciziei UE 1,5% din valoare în tranzacțiile premergătoare deschiderii bursei din New York. Anul trecut titlurile Google s-au apreciat cu 23%.

În 2004, Google a intrat pe piața separată de comparare a cumpărăturilor în Europa, cu un produs care din 2013 se numește „Google Shopping”. El permite consumatorilor să compare online produsele și prețurile și să găsească cele mai bune oferte de la retailerii online de toate tipurile, inclusiv Amazon și eBay.

Serviciile de comparare a cumpărăturilor se bazează pe trafic pentru a fi competitive. Mai mult trafic duce la mai multe click-uri și generează venituri. Mai mult, majorarea traficului atrage mai mulți retaileri care vor să-și prezinte produsele într-un serviciu de comparare a cumpărăturilor. Ținând cont de dominația Google de pe Internet, motorul său de căutare este o sursă importantă de trafic pentru serviciile de comparare a cumpărăturilor.

Cota de piață a Google este de 90% printre serviciile de comparare a cumpărăturilor de pe internet. În prezent, serviciul Google de comparare a cumpărăturilor este mult mai vizibil consumatorilor care folosesc motorul de căutare Google, în timp ce serviciile rivalilor sunt mai puțin vizibile.

Google riscă să primească marți o amendă uriașă din partea autorității pentru concurență din UE, pentru că își promovează propriul serviciu de căutare pentru shopping, în detrimentul concurenților mai mici, transmite Bloomberg care citează două persoane apropiate investigației și care spun că probele vor fi foarte greu de contestat de către gigantul IT.

Este de așteptat ca amenda pentru Alphabet Inc care deține Google să depășească recordul anterior de 1,2 miliarde de dolari, iar oficialii europeni au grăbit procedura de analiză decizia urmând să se ia mai rapid decât de aștepta, pe la sfârșitul lunii iulie.

Această accelerare vine după ce timp șapte de ani au fost formulate plângeri la adresa Google de site-uri mai mici de e-commerce dar și de nume mari din industrie precum News Corp., Axel Springer SE și Micorsoft.

Politicienii europeni cer Uniunii Europene să sancționeze dur Google sau chiar să-I interzică activitatea în UE, ceea ce îi determină pe americani să susțin că autoritățile de reglementare vizează în special companiile din SUA care au success.

Politicienii europeni au cerut UE să sancționeze Google sau chiar să o desființeze, în timp ce criticii din SUA susțin că autoritățile de reglementare vizează companii americane de succes.

Google alocă finanţare de 850.000 euro pentru trei proiecte jurnalistice din România. Acestea aparţin Rise Project, Centrul pentru Jurnalism Independent de Investigaţie (CRJI) şi Journalism Development Network şi vor primi ajutorul din partea Google prin fondul de inovare al Digital News Initiative (DNI), runda a doua.

Google a anunţat proiectele selectate în a doua rundă de finanţare a proiectului Digital News Initiative. Astfel 124 de proiecte din 25 de ţări europene vor primi finanţare în valoare de 24 milioane de euro. Prin fondul de inovare al Digital News Initiative (https://www.digitalnewsinitiative.com), Google s-a angajat să acorde finanţări în valoare de 150 milioane de euro, timp de trei ani, pentru a sprijini sectorul media din Europa şi a oferi organizaţiilor posibilitatea să încerce lucruri noi, să experimenteze şi să inoveze în mediul digital.

În această rundă secundă de finanţare, accentul a fost pus pe proiecte colaborative, dincolo de criteriile de bază: impactul proiectului, inovaţie şi fezabiitate. Proiectele care s-au remarcat au mizat pe colaborarea dintre editori, antreprenori, dezvoltatori şi cadre universitare. Au fost depuse peste 800 de proiecte, iar dintre cele 124 finanţate, 43 au la bază colaborarea şi parteneriatele.

Potrivit agenţiei de presă Mediafax, cele trei proiecte din România care vor primi finanţare sunt Rise Project – „Corruption Pattern Reporting/ CPR: Un nou suflu în ancheta jurnalistică” Cu o finanţare de 50.000 de euro, Rise Project va folosi CPR pentru a identifica tiparele locale de corupţie, le va transforma în algoritmi de căutare, astfel încât să poată fi reutilizate pentru identificarea a noi cazuri de corupţie, în alte locuri. Prin CPR, RISE Project intenţionează să sporească şi să extindă eficienţa investigaţiilor în zona corupţiei şi criminalităţii, cu ajutorul interacţiunii om-maşină.

Şi Centrul pentru Jurnalism Independent de Investigaţie (CRJI) se va bucura de ajutor din partea Google pentru  proiectul „Liquid investigations”. CRJI va folosi finanţarea de 400.000 de euro pentru a dezvolta şi testa un set de instrumente digitale open source, care să faciliteze colaborările în zona de investigaţie. Când proiectul va fi finalizat, aceste instrumente vor permite analiza non-ierarhică de date, distribuirea, schimbul de informaţii şi adnotarea reciprocă, oferind membrilor reţelei control granular şi distribuit asupra datelor gestionate. Setul de instrumente va beneficia de securitate solidă, creată pentru a funcţiona în sisteme federalizate sau reţele locale. Software-ul va putea rula pe orice server, însă prioritare vor fi dispozitivele portabile. Scopul este să furnizeze jurnaliştilor de investigaţie un mediu sigur şi integrat, care să permită distribuirea şi colaborarea fluidă pe proiecte jurnalistice.

Al treilea organism este Journalism Development Network (Organized Crime and Corruption Reporting Project) şi va primi finanţare pentru proiectul „O platformă ‘la cheie’ pentru echipele de investigaţie”. Proiectul finanţat cu 400.000 de euro va crea o platformă de documentare gândită ca o soluţie „la cheie” care să accelereze şi să simplifice munca reporterilor de investigaţie şi să diminueze costurile. Platforma se adresează redacţiilor mici sau echipelor de investigaţie reduse din cadrul unor publicaţii mari. Aceasta va fi disponibilă atât ca serviciu pentru organizaţiile media cu resurse limitate sau ca soluţie completă de documentare, care poate fi scalată.

Fondul de inovare al Digital News Initiative s-a lansat în octombrie 2015, când s-au depus primele proiecte în runda iniţială de finanţare. De atunci, echipele DNI au avut oportunitatea să discute cu mii de redacţii din Europa, persoane, edituri, start-up-uri sau cadre universitare şi să descopere volumul imens de cercetare şi dezvoltare din zona jurnalismului. Cu finanţarea anunţată acum, fondul de inovare al Digital News Initiative ajunge la 51 milioane de euro distribuite.

Google face o achiziție importantă! Gigantul a cumpărat Eyefluence, o firmă care a dezvoltat o tehnologie ce permite utilizatorilor navigarea pe Internet doar prin mișcarea ochilor. Deși anunțul a fost făcut de Eyefluence, niciuna dintre cele două părţi nu a oferit încă detalii despre suma plătită.

Eyefluence a fost fondată în 2013 şi a primit investiţii în valoare de 21,6 milioane de dolari de la Intel Capital, Jazz Venture Partners, Motorola Solutions Venture Capital şi NHN Investment, notează Go4it.

Cel mai probabil tehnologia dezvoltată de Eyefluence va fi folosită în dispozitivele pentru realitate virtuală şi realitate augmentată, dar şi în posibile viitoare modele de echelari inteligenţi, notează Mediafax.

Tehnologia îi permite unui utilizator să navigheze prin meniuri şi să facă selecţii doar prin mişcarea ochilor. Practic, ochii unei persoane sunt folosiţi pe post de maus.

Ca şi în alte achiziţii făcute de Google, cel mai probabil firma Eyefluence va fi închisă, angajaţii preluaţi, iar tehnologia înglobată în produsele şi serviciile companiei.