Guvernul estimează o creștere economică de 5,5%, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), conform sintezei proiectului de buget pentru 2018 realizate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Totodată, deficitul bugetar (cash) pentru 2018 este estimat la 2,97% din PIB, iar deficitul ESA la 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

În ceea ce privește datoria publică a României, conform estimărilor Executivului, aceasta se va situa, pe termen mediu (2018-2021), sub 40% din PIB. În 30 septembrie 2017, datoria publică a României era de 32,951 miliarde lei, în creştere cu 2% faţă de nivelul înregistrat în 31 decembrie 2016.

Guvernul estimează că veniturile bugetare proiectate pentru 2018 vor ajunge la 287,5 mld. lei, respectiv 31,7% din PIB. „Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3 % din PIB”.

Inflația medie estimată de Guvern pentru anul viitor se situează la 3,1%. Autoritățile se așteaptă la un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro pentru aceeași perioadă.

Pe de altă parte, analiștii de la Banca Națională a României se așteaptă la o inflație medie de 3,2% pentru 2018.

De asemenea, Executivul estimează că numărul șomerilor va atinge 351.000 de persoane, iar câștigul salarial mediu lunar va fi 2.614 lei.

La capitolul cheltuielilor destinate investițiilor, pentru 2018, acestea sunt estimate la 38,5 miliarde lei, respectiv 4,2% din PIB, iar pentru 2020 autoritățile estimează cheltuieli în valoare de 53,3 miliarde lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

„Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3 % din PIB”, conform proiectului.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei miliarde lei, respectiv 34,6% din PIB.

„Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizaţiei sociale pentru pensionari şi a altor drepturi de asistenta sociala, care ajung în anul 2018 la 98,6 miliarde lei, respectiv 10,9 % din PIB”, se mai arată în proiect.

De asemenea, se estimează o creștere a cheltuielilor de personal de 11,6 miliarde de lei comparativ cu 2017, la 81,2 miliarde de lei, majorarea apărând ca rezultat la aplicarea Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

La capitolul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, Guvernul estimează că pentru 2018 acestea vo ajunge la 39,9 miliarde lei, sau 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică sunt estimate la 12,1 miliarde lei ( 1,3 % din PIB).

Noii membri ai Guvernului – Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe la Ministerul Transporturilor și Marius Nica la Fonduri Europene – au depus jurământul de învestitură, marți, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Klaus Iohannis.

Ceremonia depunerii jurământului de către viitorii miniştri ai Fondurilor Europene, Dezvoltării şi Transporturilor, Marius Nica, Paul Stănescu şi Felix Stroe a avut loc în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Conform Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora – Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale, Felix Stroe, ministru al Transporturilor şi Marius Nica, ministru delegat pentru Fodurile Europene. Decretele în acest sens au fost publicate marşi după-amiază în Monitorul Oficial.

Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, au anunţat că nu vor paticipa la ceremonia de la Cotroceni.

”În primul rând, neparticiparea la acest eveniment (ceremonia de depunere a jurământului – n. red.) reprezintă protestul meu punctual faţă de declaraţia făcută de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis, potrivit căreia domnia sa nu mai recunoaşte principiul prezumţiei de nevinovăţie valabil pentru toţi cetăţenii, aşa cum este el statuat de Constituţie. Din istoria recentă s-a putut constata că domnul preşedinte aplică selectiv acest principiu, în funcţie de apartenenţa subiectului la o tabără sau alta sau dacă e vorba de propria persoană”, a explicat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului îl acuză pe Klaus Iohannis că şi-a abandonat rolul de garant al Constituţiei.

Sesizarea făcută de Avocatul Poporului referitoare la neconstituționalitatea articolului care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului a fost respinsă de Curtea Constituțională a României ca inadmisibilă, transmite Agerpres, citând surse din justiție.

Potrivit HotNews.ro, care citează tot surse, decizia s-ar fi luat la limita, cu un vot de 5-4.

Decizia a fost respinsa ca inadmisibila, adica judecatorii CCR nu au apucat sa judece fondul cauzei. Ramane de vazut cum motiveaza judecatorii decizia de respingere ca inadmisibila si daca o noua sesizare mai poate fi facuta.

Victor Ciorbea a trimis pe 5 ianuarie la Curtea Constitutionala sesizarea in privinta Legii 90/2001 care prevede ca pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate. Membrii CRR s-au mai întânit de patru ori pentru a lua o decizie, însă nu au putut ajunge la un acord decât în a cincea ședință.

Curtea Constitutionala a fost sesizata in legatura cu articolul 2 din Legea 90/2001, care prevede: „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1)”.

Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, intr-un comunicat, ca „prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 incalca principiul echilibrului puterilor in stat, nu intrunesc cerintele constitutionale de previzibilitate si proportionalitate a legii si nu permit recunoasterea dreptului la diferenta pentru ocuparea, in conditii de egalitate si fara restrictii nerezonabile, a unei functii ce implica exercitiul autoritatii de stat”.

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, nu ia în considerare nicio amânare pentru majorarea pensiilor, în ciuda avertisementelor formulate de Fondul Monetar Internațional, care consideră măsura nesustenabilă și hazardată în condițiile unui buget anemic.

Lia Olguța Vasilescu a declarat în timpul unei emisiuni la Antena 3 că va mări punctul de pensie începând cu 1 iulie la 1.000 de lei, conform programului de guvernare anunțat, cu toate că șeful misiunii FMI în România a recomandat amânarea implementării acestei măsuri, transmite Hotnews.

Reprezentantul FMI în România, Reza Baqir, a declarat vineri în timpul unei conferințe de presă, că România are nevoie de politici economice sănătoase pentru consolidarea creșterii economice. Baqir a recomandat guvernului să adopte măsuri de susținere a investițiilor și să renunțe la măsuri populiste precum scăderile de taxe și impozite și mărirea pensiilor și salariilor. FMI estimează că în caz contrar, datoria publică a României se va adânci în următorii ani.

În ciuda acestor recomandări, Olguța Vasilescu a anunțat că va respecta calendarul anunțat pentru majorarea pensiilor, precizând că nu se vor lua în considerare recomandările FMI, deoarece „PSD și ALDE au câștigat alegerile în România, și nu Fondul Monetar Internațional”. Totodată, ministrul Muncii este de părere că estimările privind situația economică a României realizate „de către Comisia Europeană sau de către FMI până acum au fost greșite”

„Dați-ne voie să ne luăm după comisia noastră de prognoză, care nu a greșit niciodată datele, și nu după FMI sau CE, care au greșit de fiecare dată”, a răspuns Vasilescu, într-o intervenție telefonică.

Ministrul Muncii a adăugat de asemenea că PSD-ul a prognozat venituri bugetare suplimentare de 17,5 miliarde de lei pentru 2017, iar majorările pensiilor și salariilor vor costa anul acesta 16 miliarde de lei.

De asemenea, Olguța Vasilescu a declarat că Guvernul vrea să-și respecte promisiunile din campania electorală referitoare la creșterea salariilor și pensiilor.

Întrebată dacă i-a informat și dacă știu și cei de la FMI cifrele acestea, Vasilescu a răspuns: „Nu știu dacă știu, probabil s-au obișnuit să lucreze și cu guverne care acceptă tăieri de pensii și de salarii. Noi nu putem să acceptăm așa ceva, pentru că am promis în campania electorală un lucru și avem de gând să ne ținem de el”.

Despre poziția exprimată de ministrul de Finanțe, Viorel Ștefan, care a vorbit despre posibile reduceri a cheltuielilor pe partea de investiții, dacă există riscul ca ținta de deficit  să fie depășită, Olguța Vasilescu a spus că „un ministru de Finanțe este obligat să se îngrijoreze de fiecare dată când este vorba de creșteri de pensii și de salarii, pentru că el trebuie să plătească. Dar, în același timp, este obligat să aplice și măsurile economice, ca să se învartă economia”.

Guvernul a greșit când a supraestimat încasările la bugetul de stat și a subestimat necesarul pentru plățile pe care le are de făcut, consideră președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Potrivit declarației sale făcută duminică la postul de televiziune Digi24, se ține cont doar de actele normative aprobate deja, fără să se ia în calcul promisiunile din programul anunțat de PSD.

După prima lună din an, veniturile bugetului general consolidat s-au situat la 19,2 miliarde lei (2,4% din PIB), în scădere cu 5,7% în termeni nominali față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Execuția bugetară a înregistrat un excedent de trei miliarde (0,37% din PIB), mai mic însă decât cel din aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB). Cea mai mare scădere s-a consemnat la încasările din TVA, care au fost cu aproape 25% mai mici decât în ianuarie 2016.

„E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin 2-3 luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare”, a subliniat Dumitru. Dificultatea respectării programului constă în faptul că s-a luat în calcul o creștere a veniturilor cu 14 – 15%, iar după prima lună este un minus de 5% la acest capitol, ceea ce crește foarte mult riscul pentru ca la sfârșitul anului, deficitul bugetar să fie mai mare de 3%.

Pentru a se încadra în limitele impuse, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă nu va alege să recurgă la „noi împrumuturi pe care le vor achita copiii și nepoții noștri”, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, nu investiții, a atras atenția președintele Consiliului Fiscal. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a mai adăugat Dumitru.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei, informează agenţia de presă Agerpres.

Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.

Proiectul mai prevede ca în situația în care salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017.

De asemenea, sporurile, majorările, indemnizațiile, compensațiile, premiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se stabilesc astfel încât procentul de creștere a cuantumului total rezultat să nu fie mai mare decât procentul de creștere a salariilor de bază, a soldei funcției de bază, a salariului funcției de bază, după caz, pe toată perioada de aplicare etapizată a legii.

Potrivit documentului, în termen de 60 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial, Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor Publice vor elabora Norme metodologice de aplicare a acesteia.