Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini, potrivit Hotnews.
Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018.
De asemenea, reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești, conform sursei amintite.
Totodată, reprezentanții CNIPMMR menționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).

Fondul de investiţii de tip private equity, Black Sea Fund, cu fonduri totale de 42,7 milioane euro, oferă finanţări de până la 4 milioane de euro firmelor româneşti mici şi mijlocii, potrivit Hotnews.ro.
Principalul finanţator al fondului este Fondul European de Investiţii prin Programul Operaţional Regional, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Vor putea primi finanţare firmele româneşti care au o cifră anuală de afaceri între 5 şi 50 de milioane de euro şi care au posibilitatea de a deveni lideri de piaţă în domeniul în care activează, conform sursei citate.
Fondul European de investiții (FEI) este parte a Grupului Bancii Europene de Investitii si este principalul finantator de risc pentru IMM din Europa, prin instrumente de capital de risc, garantii si microfinantare.

CEC Bank, FNGCIMM, CCF și BirișGoran – parteneri de încredere pentru IMM

Pentru proiectul România Durabilă, sezonul de toamnă de întâlniri organizate între reprezentanții IMM și consultanți și experți de business a început cu evenimentul organizat la 20 septembrie, care a adus în atenția publicului oportunități noi de dezvoltare și de finanțare a afacerilor. Sectoarele economice relevante sunt analizate atât prin prisma potențialului de dezvoltare, cât și a capacității de atragere a investițiilor, fiind scoase în evidentă sursele dezvoltării economice, prioritățile de dezvoltare, dar și problemele economice cu care se confruntă comunitatea de afaceri care activează în domeniile respective. Agenda evenimentului a cuprins câteva teme de interes pentru mediul de afaceri:

• Noutăți de garantare a creditelor de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM, prezentate de către directorul de garantare Andra Vereș (în foto)
• Exemple concrete de soluții de finanțare de la CEC Bank, prezentate de către directorul de proiect Liset Ivașcu.
• Programe BERD pentru IMM – Finanțări nerambursabile, prezentate de către directorul de programe Daniela Marin
• Impactul fiscal al principalelor măsuri – discutate împreună cu Dan Manolescu, președintele CCF
• Perspective de modificare a regimului TVA – Lămuriri oferite de Sorin Biban, senior Tax Manager Biriș-Goran

ING Bank a venit cu o linie de credit instant pentru persoanele juridice cu cifra de afaceri de până la 9 milioane de lei, conform Profit.ro. Clienții băncii au nevoie doar de buletin și pot obține aprobarea și punerea la dispoziție a unei sume de până la 350.000 de lei în doar câteva minute, potrivit oficialilor băncii. În mod uzual, procesul de acordare a unui credit durează o săptămână, până la 10 zile, spune Maria Cenușă, oficial ING Bank, responsabil cu linia de afaceri dedicată micro-companiilor. “Cu orice document solicitat clientului introduc o posibilitate de eroare de 30%”, spune ea.

De asemenea, banca solicită un comision de acordare de 1% și mai cere și un comision de administrare, în funcție de client, dar nu solicită comision pentru neutilizarea liniei. Linia de credit nu implică garanții reale, fiind garantată cu ipotecă asupra conturilor la ING și garanția personală a acționarului (fideiusiune), potrivit sursei citate.

ING a intrat în 2012 pe piața creditelor pentru IMM, mai târziu decât restul băncilor, care au și avut de suferit de pe urma creditării acestei categorii, cu o rată a creditelor neperformante de circa 50% în timpul crizei.

”Horia Ciorcilă, fondator BT şi preşedinte al Consiliului de Administraţie din anul 2002, a primit al cincilea mandat consecutiv pentru această funcţie. De asemenea, cei şase membri CA au obţinut un nou mandat din partea acţionarilor”, a anunţat joi banca.

Componenţa Consiliului de Administraţie al băncii este următoarea: Horia Ciorcilă (preşedinte) şi membrii Ivo Gueorguiev (Marea Britanie), Thomas Grasse (Germania), Costel Lionăchescu, Costel Ceocea, Vasile Puşcaş şi Mirela Bordea, scrie News.ro.

În perioada 2014–2018, sub coordonarea Consiliului de Administraţie, cota de piaţă a BT a crescut cu 4%, Banca Transilvania ajungând în anul 2016 pe locul 2 în topul băncilor din România, potrivit. Economica.net.

BT a devenit una dintre cele mai mari 100 de bănci din Europa. Recent, Banca Transilvania a marcat două dintre cele mai mari achiziţii din ţară: Volksbank România şi Bancpost.

Banca Transilvania a raport în primul trimestru un profit net mai mare cu circa 49%, de 366 milioane lei, în timp ce profitul Grupului Financiar Banca Transilvania a urcat cu 46%, la 389 milioane lei.

De asemenea, Banca Transilvania a realizat în primele trei luni ale acestui an venituri operaţionale de 735,76 milioane lei, cu peste 26% mai mari, iar veniturile nete din dobânzi s-au majorat cu 13,6%, la 518,23 milioane lei.

În primele trei luni ale acestui an, banca a acordat 44.000 de credite noi clienţilor persoane fizice, IMM şi Corporate.

Cu peste 13% cotă de piaţă, Banca Transilvania este a doua bancă din România. BT are peste 2,5 milioane de clienţi activi, circa 7.000 de angajaţi şi aproape 500 de sedii.

Banca Transilvania are în prezent peste 28.000 de acţionari români persoane fizice şi aproape 55% capital românesc.

Banca Transilvania are o capitalizare de 11,89 miliarde lei.

Platforma de dezbateri România Durabilă a demarat ieri, 20 martie, seria evenimentelor din 2018, cu reprezentanții firmelor mici și mijlocii și experți în materie de finanțarea afacerii și consultanți fiscali.

Primul speaker, Prof. Dr. Univ. Ovidiu Nicolescu-Președinte de Onoare CNIPMMR, a declarat că „IMM-urile din România apelează într-o măsură redusă la bănci. 72% dintre IMM-uri s-au autofinanțat, fată de 2015, diferență e mai mică de un procent. O altă sursă de finanțare anul trecut a fost creditul furnizor, abia a treia sursă au fost băncile, cu 20%. Faptul că numai una din cinci firme apelează la finanțarea de la bănci este un lucru care nu este bun nici pentru firme, nici pentru bănci, nici pentru economia natională”.

Vice-Președintele CEC Bank , doamna Mirela Iovu, a afirmat că „sectorul IMM are probleme structurale ce trebuie rezolvate: una din trei firme este neprofitabilă, 45% dintre IMM au capital negativ și 82% dintre firmele mici au grad de îndatorare maxim”. Doamna Iovu a asigurat audiența că mediul de afaceri, IMM-urile, au în CEC Bank un partener de încredere pentru finanțarea și dezvoltarea activității lor, care le poate pune la dispoziție o gamă variată de produse  de creditare dedicate și flexibile, inclusiv cele în susținerea/implementarea programelor guvernamentale, credite pentru cofinantarea proiectelor cu fonduri structurale, precum și alte servicii bancare specifice.

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNCGIMM) a fost reprezentat de domnul Alexandru Petrescu – Director General, care a prezentat soluții și programe noi de garantare: OPTIMM, IMM Invest. „Abordarea personalizată a nevoilor de finanțare ale IMM-urilor reprezintă un pilon al noi strategii de repoziționare a FNGCIMM, de sprijin pragmatic al mediului de afaceri românesc. Dialogul deschis și dinamic s-a concentrat pe problematica actuală a simplificării proceselor și digitalizare implementată în accesarea finanțărilor, pe facilitățile de susținere a mediului de afaceri la nivel european.”

Prezentă la dezbatere, din partea BERD, Alina Marchiș a subliniat existența unor „programe de credite nerambursabile oferite de instituțiile financiare europene către IMM în scopul sprijinirii dezvoltării afacerilor acestora. Din cele peste 700 de companii care au accesat consultanță prin BERD, 72% au înregistrat o creștere a cifrei de afaceri, în medie, cu 45%.”

Partenerul consacrat al proiectului România Durabilă, domnul Gabriel Biriș, prezent în secțiunea de fiscalitate, a vorbit despre “revolutia fiscală”, modificările recente și impactul lor asupra mediului de afaceri. Conform domniei sale, „există un risc major de derapaje fiscale, sunt multe dezavantaje pentru investitori, măsurile luate sunt contradictorii și, foarte rapid, erorile evidente de concepții trebuie să fie corectate”.

Și Dragoș Doros, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali a fost prezent în panelul de speakeri ai evenimentului. Mai mult că niciodată avem nevoie de consultanții care să ne ajute să ne descurcăm în haosul legislativ care guvernează fiscalitatea…

Despre modul în care se iau deciziile strategice în companiile din România, dar și despre cât suntem de pregătiti să ne aliniem GDPR, ne-a vorbit doamna Corina Cimpoca-Fondator MKOR Consulting. Dânsa ne-a prezentat un studiu realizat de compania care o conduce, potrivit căruia „aproape o treime dintre IMM-uri nu știu ce este GDPR (Regulament General pentru Protecția Datelor), în condițiile în care acesta intră în vigoare de la 25 mai 2018…..42% dintre microîntreprinderi estimează costuri de sub 1000 euro pentru alinierea la standardele GDPR, în timp ce 13% dintre companiile mari estimează costuri de peste 10000 euro pentru aliniere.”

Avându-l că moderator pe fondatorul proiectului România Durabilă, jurnalistul Daniel Apostol, seria evenimentelor va continua în 2018 și va pune față în față consultanți de afaceri, financiari și fiscali, experți din diverse domenii care pot prezenta soluții concrete la problemele mediului antreprenorial cu reprezentanți ai firmelor mici și mijlocii din România.

Banca Comercială Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, a anunțat miercuri că vrea să acorde credite de peste un miliard de lei prin noul plafon alocat în cadrul programului Prima Casă, conform Profit.ro.

Din noul plafon acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru 15 bănci finanțatoare, 511 milioane de lei au revenit BCR, scrie News.ro. ”Fondurile alocate BCR reprezintă 26,5% din totalul celor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice pentru acest program. Ca atare, BCR va acorda credite în valoare de aproximativ un miliard de lei, iar sumele pot fi folosite pentru achiziția sau construcția de locuințe prin programul Prima Casă”, potrivit comunicatului.

Suma maximă care poate fi o obținută poate ajunge la 66.500 de euro, iar termenul maxim este de acordare este de 30 de ani Acordarea creditului Prima Casă BCR se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul de Finanțe, potrivit sursei amintite.

De asemenea, BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 668,1 milioane lei (146,2 milioane euro), în scădere cu aproape 36%, de la 1,041 miliarde lei în 2016.

Banca Transilvania a accesat prima tranșă dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat de Banca Europeană de Investiții, proiect prin care ar urma să fie susținute aproximativ 3.000 de firme mici și mijlocii, angajând 37.000 de persoane, conform Profit.ro.

De asemenea, Banca Europeană de Investiții (BEI) a eliberat o tranșă de 75 milioane euro dintr-un împrumut de 150 milioane euro aprobat pentru Banca Transilvania (TLV) în vederea unor co-finanțări ale unor proiecte derulate de IMM-uri, informează un comunicat de presă al instituției internaționale de credit.

Prin intermediul acestui împrumut aprobat de 150 milioane euro, finanțările Băncii Europene de Investiții către Banca Transilvania urcă la 300 milioane euro.

Beneficiarii publici locali pot accesa noul produs de finanțare Garantarea Economiei Rurale (GER), lansat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), se arată într-un comunicat de presă al instituției, transmis luni AGERPRES. „Noul produs de garantare (…) reprezintă pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale’, a declarat Alexandru Petrescu, director general al FNGCIMM.

De asemenea, acest produsul de garantare este destinat beneficiarilor publici care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală și conține două facilități: garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, respectiv garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În același timp, garanția Fondului este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanțator.

Florin Jianu: „Acest eveniment a reieșit din discuțiile avute cu ministerele de resort, cu partenerii din sistemul bancar si cu diverse alte părți implicate, cu privire la nevoia de a pune pe masă soluțiile si instrumentele de Finanțări destinate IMM si întreprinderilor sociale, Finanțări prin programele operaționale. Așteptăm vesti de la autorități cu privire la aceste Finanțări. (…) Datele statistice arată că 7/10 întreprinzători se autofinanțează, fondurile naționale de finanțare sunt mai privite ca nefiind atractive. Principalele bariere sunt costurile de finanțare și lipsa de garanții. Pornind de la aceste date, construcția instrumentelor financiare este extrem de importantă, România are nevoie de un grad suplimentar de sofisticare. (…) Am văzut o paletă largă a nevoilor de finanțare în rândul IMM.
Rovana Plumb: „Vă transmit câteva mesaje cu privire la modul în care vrem să guvernăm în continuare, inclusiv cu privire la instrumentele financiare de care are nevoie mediul de afaceri. Vrem o deschidere și o transparență totală, dar vrem și o simplificare a procedurilor. Până în momentul de față, avem plătite facturi de 800 milioane de euro. Misiunea de Audit și de creditare în baza regulamentelor europene este respectată de tot ceea ce înseamnă componenta de Fonduri Europene din ministerul dezvoltării, m-am opus cu fermitate la autoritățile de audiatare care cer cât mai multe autorizări suplimentare față de ceea ce cer autoritățile europene. Vrem ca fondurile europene să fie cât mai aproape de dumneavoastră. vrem să debirocratizăm, pentru că este inadmisibil ca, în calitate de beneficiar, să completezi nu-știu-câte criterii și cerințe. (…) Nu vom mai solicita toate avizele și autorizațiile la depunerea aplicațiilor, ci la momentul contractării efective. (…)

Ilan Laufer: „Este prima conferință la care particip în calitate de ministru. Vă garantez că veți avea o relație cu ministerul care nu a mai fost până în acest momente, bazată pe colaborare și deschidere totală. Guvernul din care fac parte este guvernul asupra căruia planează cea mai mare presiune din ultimii 20 de ani să livreze promisiunile asumate.  Vă aduc câteva vești din programul de guvernare: vom extin de cota TVA de 5% pentru programul Prima Casă, este la nivel de proiecție, ne dorim să fie această cotă de 5% pentru apartamente de până în 120 mp, dar să se aplice tututor celor care doresc să achiziționeze o astfel de proprietate, nu doar la prima ahciziție. Propunerea de reducere a impozitului pe venit va scădea în 2018 la 10%. De la 1 septembrie va intra în vigoare un cont destinat plății de TVA. Dorim să reducem evaziunea pe TVA, pierdem anual între 16-20 miliarde de lei. De la 1 septembrie vom crea contul SPLIT-VAT, cont separat de TVA pentru care se va lucra cu TVA, din acest cont nu se pot retrage banii, se va lucra doar pentru încasarea si virarea TVA.

Ilan Laufer: (…) StartUP Nation este un program prioritar, la fel si programul pentru internaționalizarea firmelor românești. Avem mai multe programe, lucrăm la un plan de operaționalizare a acestora, în maxim 25 de zile vom avea clarificarea acestor programe. Start-Up Nation este un program special, este important să fie susținut, pentru că va crea noi antreprenori în România, va aduce plus-valoare în economie.