După o lună martie în care prețurile s-au majorat ușor, în aprilie pretențiile vânzătorilor de apartamente au scăzut pe plan national, conform Profit.ro.

Suma medie solicitată la nivel de țară s-a diminuat cu 0,7% față de luna anterioară, de la 1.237 la 1.228 de euro pe metru pătrat util. Nu în toate marile orașe monitorizate constant de Imobiliare.ro, au avut loc scăderi nete de preț luna trecută – unele înregistrând, în schimb, aprecieri ușoare. În aceste centre regionale, tendința descendentă a fost resimțită în special pe segmentul rezidențial nou, în vreme ce locuințele din blocurile vechi au consemnat variații mai ușoare și, de obicei, pozitive, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

În cel mai mare oraș al țării, apartamentele s-au apreciat, per ansamblu, cu 0,2% luna trecută, de la 1.327 la 1.330 de euro pe metru pătrat util. Evoluțiile au fost, însă, diferite, pe cele două segmente de piață analizate: locuințele din blocurile vechi au consemnat un avans de 0,3%, de la 1.215 la 1.219 euro pe metru pătrat util, în vreme ce unitățile locative nou-construite au resimțit o scădere ușoară, de 0,1% în acest răstimp, de la 1.409 la 1.408 euro pe metru pătrat util, potrivit sursei citate.

De asemenea, și în capitala Banatului a avut loc, ca și în Brașov, o scădere de ansamblu a prețului mediu solicitat de către vânzători. Mai exact, apartamentele s-au ieftinit cu 0,9%, ajungând la o medie de 1.217 euro pe metru pătrat, față de 1.228 de euro pe metru pătrat la finele lunii precedente.

Prețurile locuințelor din România au revenit pe creștere în ultimul trimestru al anului trecut, relevă cele mai recente date Eurostat.

Locuințele scoase la vânzare în România s-au scumpit cu 0,8% în trimestrul al patrulea, după un declin de 0,7% în precedentele trei luni, conform datelor oferite de Profit.ro.

Cu excepția a șase țări, prețurile locuințelor au crescut în toate statele membre UE în ultimul trimestru față de trimestrul al treilea, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Slovenia (+6,5%), Letonia (+4,3%) și Malta (+3,8%).

De asemenea, scăderi au fost observate doar în Italia, unde prețurile locuințelor s-au ieftinit cu 0,6%. Ultimele date, pentru acest an, relevă, de asemenea, că prețurile locuințelor disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării au crescut ușor luna trecută, în contextul în care, în mod firesc pentru o perioadă de stabilizare, au fost înregistrate variații atât în plus, cât și în minus.

Prețurile locuințelor disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării au crescut ușor luna trecută, în contextul în care, în mod firesc pentru o perioadă de stabilizare, au fost înregistrate variații atât în plus, cât și în minus, conform Profit.ro.

Suma medie solicitată pentru un metru pătrat de apartament nou sau vechi a ajuns la 1.237 de euro pe metru pătrat util, cu 0,3% mai mult decât la finele lunii februarie, când era 1.233 de euro pe metru pătrat util.

De menționat este că, la nivelul acestor centre regionale, scăderi de preț au fost consemnate cu precădere pe segmentul apartamentelor vechi, potrivit Imobiliare.ro.

De asemenea, în Capitală, apartamentele s-au apreciat, per ansamblu, cu 0,4%, de la 1.322 de euro pe metru pătrat util, până la 1.327 de euro pe metru pătrat util. Pe ambele segmente de piață analizate, variațiile prețurilor au fost destul de temperate, chiar dacă nu au urmat aceeași direcție, potrivit sursei citate.

Unitățile locative nou-construite s-au scumpit, însă, cu 0,8%, de la 1.189 la 1.198 de euro pe metru pătrat.

Programul Prima Casă va rămâne în forma actuală în ce privește criteriile de acordare a creditelor, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Ministerul Finanțelor a renunțat la ideea de a aduce programului modificări care să transforme programul într-unul social, în care creditele să fie acordate persoanelor în funcție de venituri sau suprafața casei, conform datelor Profit.ro.
Aceste modificări au fost analizate la solicitarea BNR. „Au fost discuții pentru a schimba într-un program mai social, la propunerea BNR. Nu mai avem în plan schimbări pentru Prima Casă”, a spus ministrul.
De asemenea, Guvernul a aprobat în urmă cu o săptămână plafonul total de garantare aferent programului „Prima casă” în anul 2019, de 2 miliarde de lei, sumă prevăzută, de altfel, în strategia multianuală adoptată de Guvern în anul 2016.

Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural, conform datelor Profit.ro.
În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce, în zonele rurale, mare parte din investiții pot fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
De asemenea, prețurile relativ mici ale locuințelor în comparație cu alte țări din regiune și apetitul românilor pentru proprietăți imobiliare vin să accentueze dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
Totodată, creșterea euro la un nivel de peste 5 lei ar putea pune presiune pe grila de prețuri, nefiind exclusă varianta să asistăm la o scădere a prețului în euro al imobilelor pentru a se adapta la puterea de cumpărare a cererii, care câștigă preponderent veniturile, economisește și contractează credite în monedă națională, potrivit sursei citate.

Piața imobiliară rezidențială din România va funcționa cu două viteze în acest an, pe fondul accentuării discrepanțelor între mediul urban și cel rural. În București și în marile orașe, cererea în creștere de spații de locuit va continua să pună presiune pe ofertă, în timp ce în zonele rurale, mare parte din investiții ar putea fi înghețate, mai ales în domeniul locuințelor unifamiliale, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Piața imobiliară rezidențială românească este caracterizată, în continuare, de decalajul major dintre cerere și ofertă, asta în condițiile în care deficitul de locuințe la nivel național este de peste 1 milion de unități locative.
Prețurile relativ mici ale locuințelor în comparație cu alte țări din regiune și apetitul românilor pentru proprietăți imobiliare vin să accentueze dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
Potrivit experților de la Frames, în 2019, cererea de locuințe în marile orașe, precum București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu sau Constanța, va rămâne la un nivel ridicat, astfel că dezvoltatorii vor continua investițiile în construcția de blocuri, iar prețurile vor urma aceeași tendință de creștere temperată marcată și în 2018.
,,România se polarizează tot mai mult din punct de vedere economic. Migrația forței de muncă din mediul rural în cel urban a crescut semnificativ cererea de spații de locuit, în condițiile în care autoritățile întârzie să ia măsurile necesare pentru a atenua discrepanțele dintre regiuni. Lipsa investițiilor în județele sărace, salariile mici comparativ cu cele din mediul urban și infrastructura deficitară vor continua să determine românii să se mute la oraș, mai ales că migrația către țările occidentale nu mai reprezintă o perspectivă atât de favorabilă precum în anii trecuți’’, afirmă analiștii.
Potrivit acestora, pe fondul cererii substanțiale, este puțin probabil ca dezvoltatorii să reducă prețurile.
,,În piața imobiliară românească, concurența nu se remarcă în primul rând prin preț, cât mai ales prin locație (oraș, cartier, accesul la mijloacele de transport în comun etc.) Asta pentru că programul Prima Casă a nivelat oferta (suprafață, dotări, prețuri), mai ales în cazul apartamentelor noi, iar dezvoltatorii și-au aliniat ofertele. În 2019 este puțin probabil ca prețurile să scadă, având în vedere că mare parte din investiții au fost demarate în anii trecuți, la randamente stabilite în funcție de constrângerile fiecărei firme în parte – costurile terenurilor și materialelor, finanțării și ratei de profitabilitate asumate în business plan”, spun aceștia.
Pe fondul creșterii cursului euro, a scumpirii finanțării, a creșterii costurilor cu materialele de construcții și angajații (vezi noile reglementări din domeniu), cel mai probabil prețurile vor continua să crească cu câteva procente, însă într-un ritm mult mai temperat față de anii trecuți.
,,Dezvoltatorii vor include în prețul locuințelor toate constrângerile financiare ce vor apărea pe parcursul anului. Unii dintre ei, în principal cei care dispun de un capital de lucru propriu, este posibil să își reducă din marja de profit, însă în general, cei mai mulți vor opera creșteri marginale, de câteva procente, pentru a-și acoperi costurile operaționale și asta în condițiile în care mare parte dintre investitorii în construcții imobiliare nu au forța financiară care să le permită să își reducă din câștig”, arată analiza Frames.
În mediul rural, acolo unde cererea este semnificativ mai redusă, sectorul construcțiilor, cel mai probabil, își va reconsidera pozițiile.
,,Creșterea salariilor, mai ales în sectorul bugetar, și accesul facil la finanțare din ultimii ani au făcut ca mulți români, în special cei cu putere financiară, să migreze către localitățile limitrofe marilor orașe, către mediul rural, în căutarea unor locuințe unifamiliale. Restrângerea și scumpirea finanțării bancare vor pune presiune pe acest sector, astfel că dezvoltatorii ar putea îngheța o serie de proiecte. Nu este exclus ca, din stocul de proprietăți disponibile, în unele zone să urmeze ieftiniri de câteva procente. În mare parte, însă, dezvoltatorii vor prefera să aștepte vremuri mai bune decât să vândă sub prețul fixat’, estimează analiștii.

Extinderea TVA-ului de 5%, gură de oxigen?

Modificările fiscale de la sfârșitul anului trecut au adus și o veste bună atât pentru dezvoltatori cât și pentru clienți. Potrivit analiștilor de la Frames, extinderea marjei reduse de TVA de 5% la toate locuințele de sub 120 mp și de maximum 250 mp pentru teren, va influența în sens pozitiv piața.
,,Pentru mulți clienți, mai ales cei care văd în imobiliare o afacere, în special pe segmentul chiriilor, reducerea TVA va însemna un stimul de câteva mii de euro/apartament, semnificativ pentru a influența intenția de achiziție. Pentru dezvoltatori, extinderea plajei de posibili clienți dincolo de Prima Casă va reprezenta un stimul important pentru continuarea lucrărilor și, posibil, dezvoltarea unor noi unități locative în zona marilor orașe”, estimează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analizei Frames, estimările privind evoluția pieței iau în calcul un scenariu fără turbulențe majore în economie.
Există și varianta unui scenariu negativ în care băncile ar urma să blocheze, practic, accesul românilor la finanțare, nivelul ROBOR și cursul euro să treacă peste un nivel sustenabil, iar economia să intre în criză, pe fondul unor măsuri administrativ-fiscale cu efecte negative, presiunilor inflaționiste dar și a posibilelor influențe externe – vezi supraîncălzirea economiei din China, atingerea vârfului de ciclu economic din SUA și probleme din Europa, cu criza din Italia în prim-plan.
,,În varianta în care programul Prima Casă ar putea fi suspendat, iar costurile finanțării unui credit imobiliar ar depăși un nivel corelat cu salariul mediu, piața imobiliară, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale economiei, ar urma să resimtă din plin aceste șocuri. În scenariul negativ, investițiile vor intra în conservare, iar dezvoltatorii vor trece în expectativă, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei. Firmele fără o plasă financiară de protecție vor fi nevoite să recurgă la ieftiniri, însă mulți dintre dezvoltatori vor alege varianta închirierii apartamentelor decât vânzarea sub prețul dorit”, estimează analiștii.
Creșterea euro la un nivel de peste 5 lei ar putea pune presiune pe grila de prețuri, nefiind exclusă varianta să asistăm la o scădere a prețului în euro al imobilelor pentru a se adapta la puterea de cumpărare a cererii, care câștigă preponderent veniturile, economisește și contractează credite în monedă națională.
În scenariul cel mai pesimist, vom asista la falimentul unui număr semnificativ de dezvoltatori, incapabili să reziste presiunilor financiare, astfel că numărul apartamentelor scoase la vânzare prin executare silită să crească.
,,Cert este că, în ambele scenarii, 2019 va fi un an plin de provocări în care piața va trebui să își adapteze mecanismele. Pentru dezvoltatori, afectați deja, printre altele, de noile reglementări privind salarizarea în construcții și noile reguli de urbanism, va urma o perioadă de restructurări și optimizări ale fluxurilor de producție. Eficientizarea va fi cuvântul de ordine, atât în privința costurilor, timpilor de construcție cât și a strategiilor de vânzări. În condițiile limitării accesului populației la finanțare, nu este exclus ca creditul la dezvoltator să revină în prim-plan. În ceea ce privește clienții, aceștia ar trebuie, cel puțin în teorie, să își aleagă mult mai atent investițiile, să evite să cumpere din faza de proiect, să aleagă locuințele cu toate utilitățile racordate, să negocieze mai atent prețurile și termenii contractuali etc.’’, se mai arată în analiza Frames.

Proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) s-au apreciat cu 1,6% în ultimul trimestru al anului trecut față de cele trei luni anterioare, după ce, pe parcursul întregului an, prețurile solicitate de vânzători s-au majorat, per ansamblu, cu 5,3%, conform datelor Profit.ro.
Această cifră arată că tendința de temperare a scumpirilor de pe piața rezidențială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condițiile în care în 2017 și 2016 erau consemnate creșteri de 9,1% și, respectiv, 12,4%, potrivit sursei amintite. S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori”, spune Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro și Project Manager al AnalizeImobiliare.ro.
De asemenea, cele mai recente date publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (față de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piața locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.

Piaţa rezidenţială s-au putea confrunta cu un blocaj în perioada următoare, care ar putea genera o scădere a preţurilor pe piaţă, estimează specialiştii din domeniu, precizează Economica.net
Conform unui documentului, circa 2.300 de apartamente au fost scoase la vânzare în ianuarie 2019, în creştere cu 25% faţă de perioada similară a anului trecut, preţurile fiind similare cu cele din decembrie şi mai mari cu 5-8% raportat la prima lună din 2018,
„Mult anunţata criză imobiliară şi scăderea iminentă a preţurilor în imobiliare a speriat proprietarii de apartamente. În ianuarie 2019 au fost scoase la vânzare aproximativ 2.300 de apartamente în Bucureşti, comparativ cu 1.850 în ianuarie 2018. Creşterea este de aproximativ 25%. În Bucureşti sunt scoase la vânzare în fiecare an între 25 şi 30 de mii de apartamente. Cel mai mare număr de oferte s-a înregistrat în 2008, ajungând la 36.000, iar cel mai mic număr s-a înregistrat în 2009 cu doar 22.000 de oferte”, menţionează analiza citată.
Pentru garsonierele din Bucureşti, preţul mediu solicitat se situează în jur de 44.400 euro, pentru apartamentele de 2 camere se solicită 64.500 euro, pentru 3 camere preţul mediu este de aproape 91.000 euro, iar pentru apartamentele de 4 camere preţul este de 123.000 euro, potrivit sursei citate.

Valoarea tranzacţiilor din piaţa imobiliară românească a depăşit patru miliarde de euro în ultimii cinci ani, cei mai activi cumpărători fiind investitorii sud-africani, cu o cotă de piaţă de 28%, aceştia fiind urmaţi de investitorii greci (14%), francezi (10%) şi români (7%), conform unei analize de specialitate realizate de Cushman & Wakefield Echinox.

În intervalul analizat, piaţa locală a atras investitori din peste 15 ţări de pe patru continente, atenţia cumpărătorilor fiind concentrată preponderent asupra proprietăţilor din Bucureşti, cu o cotă de 69% din capitalul plasat. Potrivit analizei firmei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, tranzacţii importante au fost realizate şi în Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi, Craiova sau Piteşti, cota de piaţă a acestor oraşe variind între 2% şi 5%, conform datelor oferite de Economica.net.

În același timp, sectorul industrial a generat tranzacţii de circa 700 de milioane de euro, având o cotă de 18%, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu hoteluri s-a situat la circa 250 de milioane de euro (6%).

În al doilea trimestru din 2018, prețurile solicitate pentru locuințele disponibile spre vânzare în România, atât apartamente, cât și case, s-au majorat, per ansamblu, cu 1,4% față de cele trei luni anterioare, avans similar cu cel consemnat în primul trimestru din 2018, conform datelor Profit.ro. „Începând din a doua jumătate a anului trecut, ritmul de creștere a prețurilor proprietăților rezidențiale a încetinit din cauza volatilității cererii pe segmentul Prima Casă, din cauza scăderii ofertei de proprietăți existente, precum și numărului insuficient de locuințe nou-construite”, a declarat Adrian Erimescu, CEO Imobiliare.ro.

Dintre marile orașe analizate, Capitala se remarcă prin cea mai mică diferență de preț la 12 luni, respectiv 4,4%. Aceasta se află la polul opus față de Cluj-Napoca și în ceea ce privește evoluția prețurilor din 2008 încoace: aici apartamentele au recuperat cel mai puțin din ieftinirile provocate de recesiune, acest tip de proprietăți fiind, în momentul de față, cu aproape 40% mai scumpe decât în T2 2008. Dintre reședințele de județ ale țării, cele mai mari creșteri pe segmentul apartamentelor au avut loc în Sfântu-Gheorghe (6,3%), Alexandria (6%), Piatra-Neamț (5%), Târgoviște (4,8%) și Buzău (4,5%), potrivit sursei citate.

La polul opus, Baia Mare a înregistrat o ușoară scădere (de 0,1%) a așteptărilor vânzătorilor, lista celor mai mici variații de preț fiind completată de Oradea (un plus de 0,7%), Alba Iulia (+1%), Ploiești (+1,2%) și Satu Mare (+1,2%).

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut, în primele cinci luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, ca serie brută, cu 1,3%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a crescut cu 0,4%, informează vineri Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, scăderea ca serie brută a fost reflectată în lucrările de construcții noi (-5%). Creșteri au fost la lucrarile de întreținere și reparații curente, cu 10,2%, și la lucrările de reparații capitale, cu 3,2%. Pe obiecte de construcții, clădirile rezidențiale au scăzut cu 25,8%.

Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești, cu 21,4%.

În același timp, scăderi au fost la clădirile rezidențiale, cu 29,1%, și la clădirile nerezidențiale, cu 4,5%. În mai 2018, comparativ cu luna precedentă, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 21,5%, creștere reflectată la lucrările de reparații capitale cu 35,2%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 22,5% și la lucrările de construcții noi cu 19,2%.

Prețul locuințelor în zona euro a crescut cu 4,5%, iar în Uniunea Europeană cu 4,7% în primul trimestru din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, un avans mai mare fiind înregistrat în România, unde prețul locuințelor a crescut cu 6,6% în ritm anual, potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor la locuințe în primele trei luni din acest an au fost raportate în Letonia (13,7%), Slovenia (13,4%), Irlanda (12,3%) și Portugalia (12,2%), în timp ce prețurile au scăzut în Suedia și Italia (ambele cu 0,4%) și Finlanda (cu 0,1%). Comparativ cu trimestrul patru din 2017, prețurile locuințelor au crescut cu 0,7% în Uniunea Europeană și cu 0,6% în zona euro, în perioada ianuarie – martie 2018. În rândul statelor membre, cele mai mari creșteri trimestriale ale prețurilor la locuințe au fost raportate în Letonia (7,5%), Ungaria și Slovenia (ambele cu 4,4%) și Portugalia (3,7%), iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Malta (cu 4,7%), Cipru (cu 1,8%) și Suedia (cu 0,8%). România a fost peste media UE, cu un avans trimestrial de 2,1% în perioada ianuarie – martie 2018.