Ministerul Finanțelor a împrumutat 109 milioane de euro de pe piața internă, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni cu scadența peste aproximativ 2 ani și jumătate, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, Finanțele intenționau să împrumute 100 de milioane de euro, dar suma finală este cu aproape 10% mai mare. În prima jumătate a anului, statul a întâmpinat unele dificultăți în ce privește împrumuturile în lei pe piața internă, în contextul în care băncile au început să ceară dobânzi mai ridicate pentru a credita Guvernul. Ofertele primite din partea băncilor au cumulat 195,5 milioane de euro. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,33% pe an, la un cupon de 1,25% pe an.

Pentru întreg anul, Ministerul are planificat să atragă 48-50 de miliarde de lei de pe piața internă. Pentru piețele externe, Finanțele au anunțat la începutul anului că au în vedere atragerea de resurse financiare prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de 4,5-5 miliarde de euro (echivalent).

Totodată, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani.

Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, ieri, suma de 400 milioane de euro (aproximativ 493,06 milioane USD), care va fi acordată României în contul unui împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre și va include o Opțiune de Tragere Amânată în cazul producerii unei catastrofe (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CATDDO), potrivit unui comunicat de presă trimis redacției.

Acest împrumut va sprijini eforturile țării noastre de a se pregăti în mod eficient și de a putea reacționa în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice, prin consolidarea instituțiilor și a legislației din domeniu, potrivit Bursa.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice s-au intensificat și ele în mod semnificativ în ultimele decenii, producând alunecări de teren, incendii de vegetație, secete și fenomene meteorologice extreme.

Totodată, Banca Mondiala și-a deschis biroul din România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat finanțare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari, reprezentând împrumuturi, garanții și granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei românești. în anul 2016, Grupul Băncii Mondiale și România au sărbătorit 25 de ani de parteneriat continuu având drept obiectiv sprijinirea măsurilor de reducere a sărăciei și creștere incluzivă.

Suma de 2,1 milioane euro este o rată din împriumutul stand-by contractat în 2009, și cuprinde dobânzi și comisioane, informează Ministerul Finanțelor Publice.

Vârful serviciului datoriei externe a fost înregistrat în septembrie, cu o tranșă de 1,18 miliarde euro către Uniunea Europeană, plus Bănci Mondiale.

Suma totală de plată către UE și Banca Mondială în acest an este de 1,26 miliarde de euro. Din această valoare, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane.

În 2016, România a plătit Uniunii Europene și Băncii Mondiale 113 milioane de euro. Cea mai mare parte a sumei a fost rambursată UE, respectiv 104 milioane de euro. La Banca Mondială au mers 9,1 milioane de euro.

În perioada 2009 — 2016, suma totală rambursată către cele trei instituții a depășit 4,9 miliarde de euro.

România mai are de achitat, până în 2023, peste 4,7 miliarde de euro la Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde de euro.

Principalele dificultăți pentru accesul la creditare sunt nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, cerințele privind valoarea sau tipul garanției și clauzele contractuale ale instituției creditoare, conform unui sondaj efectuat de Banca Națională a României (BNR), în rândul companiilor.

„În funcție de dimensiunea firmelor și analizând doar companiile care au aplicat pentru finanțare în perioada octombrie 2016 — martie 2017, IMM resimt mai acut, în accesarea unui credit, dificultățile legate de nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor. Atât firmele care dețin credite neperformante, cât și companiile care dețin numai împrumuturi performante percep cerințele instituțiilor financiare privind valoarea sau tipul garanției ca fiind cea mai mare problemă în contractarea unui credit de la bănci și/sau IFN”, este concluzia sondajului realizat în perioada octombrie 2016 – martie 2017

Majoritatea companiilor intervievate au răspuns că în perioada octombrie 2016 – martie 2017 n-au avut decât într-o mică măsură nevoie de finnațare.

Iar principalele surse de finanțare rămân „reinvestirea profitului sau vânzarea de active din patrimoniu reprezintă, la fel ca în exercițiul anterior, principala sursă de finanțare a operațiunilor zilnice, a investițiilor sau a altor proiecte. Alte surse de finanțare importante sunt creditele de la acționari sau majorările de capital și creditul comercial. Finanțarea pe piața de capital sau prin programe de finanțare sprijinite de stat nu reprezintă opțiuni pentru companii, iar finanțarea bancară este de asemenea puțin utilizată”, se arată în document.

Sondajul este efectuat semestrial de BNR în lunile martie și septembrie și are la bază un chestionar care este transmis unui eșantion de aproximativ 10.500 de companii nefinanciare, dintre care circa 85% sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv.

Agenția de evaluare Moody’s Investor Service a revizuit în scădere ratingul Chinei la creditele pe termen lung în moneda locală și în valută, de la „Aa3” la „A1”, cu perspectivă negativă, pe fondul îngrijorărilor legate de încetinirea creșetreii economce, anunță agențiile de presă internaționale.

Este prima reducere a ratingului operată de Moody’s după 1989 pentru ratingul datoriei Chinei, pe considerentul că Beijingului îi va fi dificil să mențină echilibrul, păstrând în același timp ritmul ridicat al creșterii economice și solvabilitatea sistemului bancar.

Ca răspuns la anunțul făcut de Moodys, Ministerul de Finanțe al Chinei a acuzat agenția de rating că a utilizat „o metodologie inadecvată” care a condus la retrogradarea ratingului datoriei, afirmând că firma a supraestimat dificultățile cu care se confruntă economia chineză și a subestimat capacitatea țării de a implementa reformele economice, conform Reuters.

Datoria totală a Chinei se ridică la 300% față de PIB. Iar o asemenea povară a împrumuturilor a condus în cazul altor state la intrarea în incapacitate de plată. Însă avantajul Chinei este dat de uriașa rezervă valutară de 3.000 mii de miliarde de dolari, excesul de lichiditate din economie fiind estimat la 18.000 miliarde de dolari.

„Economia chineză a debutat foarte bine în acest an, ceea ce arată că reformele încep să-și arate efectele”, se arată în declarația ministrului de Finanțe. Ceea ce uită să spună este faptul că tot în primul trimestru din acest an au fost injectate sume record în economie, sub forma împrumuturilor. Iar odată ce injecțiile financiare s-au diminuat și ritmul de creștere a încetinit în cel de al doilea trimestru.

Totodată, Moody’s a retrogradat miercuri ratingurile a 26 de emitenți corporativi nefinanciari și de infrastructură deținuți de stat, laolaltă cu filialele lor. De asemenea, ratingurile mai multor bănci autohtone au fost scăzute, inclusiv ratingul depozitelor pe termen lung de la Bank of China Limited de la A1 la A2. Și Hong Kong este în pericol de a i se diminua ratingul, din cauza că tendința creditelor din China va continua să aibă un impact semnificativ asupra profilului de credit al Hong Kong-ului datorită legăturilor strânse economice, financiare și politice cu continentul.

Moody’s precizează că importanța pe care o acordă autoritățile chineze pentru menținerea unei creșteri robuste implică continuarea politicii acordare de stimulente financiare, iar astfel de cheltuieli guvernamentale ar contribui la creșterea datoriei în întreaga economie.

„Ne așteptăm ca datoria directă a guvernului să crească treptat către 40% din PIB până în 2018 și mai aproape de 45% până la sfârșitul deceniului”, se arată în raportul agenției de rating. La sfârșitul anului trecut datoria publică reprezenta 37% din PIB

Ponderea datoriei publice în PIB, poate părea redusă, mai ales dacă o raportăm la normele UE care impun o limită de maximum 60% din PIB.

Însă aproximativ 200% din datoriile corporative aparțin în mare parte de entități care sunt întreprinderi de stat și pe care guvernul le refuză să le închidă de temerea izbucnirii de revolte în masă, nesupunere civilă și chiar de război civil. Drept rezultat, practic toată datoria corporativă a Chinei este de fapt suverană, garantată de către guvern.

În plus, China respinge prognoza Moody’s, care prevede încetinirea ritmului de dezvoltare economică în următorii cinci ani la 5% din cauza reducerii populației active și continua scădere a producției industriale. Prognozele oficiale mizează pe creșteri economice de peste 6,5% până în 2020.

Retrogradarea ratingului pentru datoriile pe termen lung va forța companiile chinezești să se împrumute de piața internă întru-cât dobânzile vor crește pe piețele externe. Aceasta va pune presiune și mai mare pe sistemul bancar autohton crescând riscul industriei financiare, se arată într-o analiză Bloomberg.

Cu majorarea gradului de îndatorare acasă, însoțită de încetinirea dezvoltării economiei există riscul „intrării într-un cerc vicios”, a declarat pentru Bloomberg Khoon Goh, șeful diviziei de cercetare de la Australia&New Zealand Banking Group. El spune că cele mai afectate de decizia Moodys vor fi întreprinderile de stat și dezvoltatorii imobiliari. De asemenea vor avea de suferit companiile aeriene și de shiping. Acestea din urmă se împrumută masiv pentru achiziția de mijloace de transport: aeronave și vapoare.

Economia Chinei a crescut cu 6,7% în 2016 comparativ cu 6,9%, anul anterior, cea mai slabă creştere înregistrată în ultimii 27 de ani.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins, joi, toate ofertele băncilor pentru emisia de obligațiuni pe 3 ani, considerând dobânzile cerute prea mari, arată datele publicate de Banca Națională a României.

Licitația pentru vânzarea obligațiunilor de stat în valoare de 600 de milioane de lei a fost subscrisă, băncile oferind doar 532 de milioane de lei.

Ministerul Finanțelor a justificat respingerea în totalite a ofertelor de cumpărare pentru că depășeau rata cuponului de 2,25% pe an, solicitată de reprezentanții statului.

Economiștii au fost surprinși de eșecul licitației organizate joi de Ministerul Finanțelor, deoarece în piață există un excedent de lichiditate. ING Bank consideră că „în pofida lichidității abudente care ar trebui să aducă și ceva cerere, incertitudinile mari cu privire la perspectiva inflației, riscurile de derapaje pe zona bugetară și tendința recentă de creștere a randamentelor pe piața locală ar trebui să ducă la o abordare prudentă a participanților la piață”, în raportul transmis joi investitorilor, citat de News.ro.

Programul guvernului, care a prevăzut un deficit bugetar pentru 2017 de 2,99% din PIB, este pus în pericol nu doar de slaba încasare a veniturilor bugetare, dar și de faptul că statul va fi obligat să se împrumute la dobânzi mult mai mari decât preconizase.

Pentru luna februarie, Ministerul Finanțelor anunțase că dorește să se împrumute cu 3,4 miliarde de lei, dar efectiv din piață a reușit să obțină doar 3,3 miliarde de lei.

Pentru luna martie, Ministerul Finanțelor a anunțat un calendar care conține împrumuturi de 3,7 miliarde de lei de pe piața internă și o licitație de euro-obligațiuni în valoare de 200 de milioane de euro.

Adrian Deaconu – Senior Tax Manager, TaxHouse, speaker în cadrul evenimentului Soluții de consultanță pentru IMM: DE LA SOLUȚII DE FINANȚAREA AFACERII LA CONSULTANȚĂ FISCALĂ

1. Capital social vs.
2. Împrumut bancar vs.
3. Împrumut nebancar (intra-grup/asociat)
4. Dividende și alte distribuții/cheltuieli în beneficiul asociaților

1.CAPITAL SOCIAL

Majorarea capitalului social

• Remunerare sub forma distribuirilor de profituri (dividende)
• Reducerea ulterioara a capitalului social/ lichidare

2.IMPRUMUT BANCAR

Deductibilitatea costurilor finantarii

• Cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii economice
• Obtinere de venituri impozabile vs. neimpozabile (e.g. capital de lucru / achizitie actiun):
  • Alocare directa
  • Cheltuieli comune alocate in baza unor chei corespunzatoare de repartizare sau in functie de ponderea veniturilor neimpozabile in total venituri

• Fara limitari specifice de deductibilitate

Impozit cu retinere la sursa (finantare de la nerezidenti)

• Impozitare la sursa a dobanzilor platite creditorului (i.e. cota 16% standard, poate fi redusa prin aplicarea CEDI)
• In general !clauze de tipul “net de taxe” – debitorul poate suporta un cost nedeductibil de cca. 19%

Alte aspecte

• Procedura de obtinere: birocratie, durata, grad de indatorare, garantii/ colateral, risc valutar

3. IMPRUMUT NEBANCAR (INTRA-GRUP/ASOCIAT

Deductibilitatea costurilor finantarii

Aceleasi conditii mentionate anterior, precum si limitari suplimentare:

• Nivelul ratei dobanzii: 1.75% pentru RON, 4% pentru valuta (anterior: 6%) – permanent nedeductibile
• Grad de indatorare (3:1) – pentru dobanzi si pierderi din diferente de curs valutar

Prelungirea duratei imprumutului (termen scurt -> imprumut peste 1 an)

Dobanzi capitalizate in costul de achizitie/ productie al activelor cu ciclu lung de fabricatie

Impozit cu retinere la sursa (finantare de la nerezidenti) – similar imprumut bancar

Preturi de transfer – dobanda la nivelul pietei si intocmirea dosarului preturilor de transfer

• functii indeplinite/ riscuri asumate (garantii, comision administrare, indatorare, riscul de schimb valutar)
• ! Risc de reclasificare – schema de distribuire a profiturilor – intentie de rambursare?

Alte aspecte ! Necesitatea autorizarii (i.e. cod CAEN) – creditare cu titlu professional vs.
caracter izolat (volum operatiuni, ponderea in volumul activitatii, frecventa, structuri dedicate)

4.DIVIDENDE SI ALTE DISTRIBUTII/ CHELTUIELI IN BENEFICIUL ASOCIATILOR

• ! Definitie dividend – o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:
  1. o distribuire de titluri de participare noi (s-a eliminat conditia ce impunea nemodificarea procentului de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica) sau majorarea valorii nominale a titlurilor de participare existente, ca urmare a unei operatiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii
  2. o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica (s-a eliminat conditia ce impunea sa nu se modifice procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica)
  3. o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice
  4. o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii (s-a eliminat conditia ce impunea ca reducerea capitalului sa se efectueze din capitalul social efectiv constituit)
  5. o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant
  6. o distribuire de titluri de participare in legatura cu operatiuni de reorganizare,
     prevazute la art. 32 si 33.
• Incepand cu 1 ianuarie 2016 s-a eliminat asimilarea urmatoarelor elemente cu veniturile din dividende si acestea s-au transformat in venituri din alte surse (la nivelul persoanelor fizice):
  • suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile achizitionate de la un participant la persoana juridica peste pretul pietei pentru astfel de bunuri si/sau servicii, daca suma respectiva nu a facut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit
  • suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia