Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 473 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 73 de luni, la un randament mediu de 4,20% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au supra-subscris oferta, până la 576 milioane lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni, potrivit Agerpres.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în martie 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de aproximativ 3,95 miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 450 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Pentru ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017, trebuie tăiate semnificativ investițiile iar țara noastră are nevoie să se împrumute într-un mod accelerat, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR).

Președintele CNIPMMR a avertizat că dacă aceste măsuri nu vor fi luate de autorități, România riscă să depășească țina de deficit bugetar la sfârșitul acestui an, scrie News.ro.

”Există două variante: fie depăşesc deficitul de 3% la sfârşitul anului şi nu le pasă de acest lucru, fie adoptă o variantă de încadrare în deficit de 3%, însă cu ce costuri? Pentru că încadrarea în deficit de 3% înseamnă că tai cu totul de la investiţii şi te împrumuţi într-un mod accelerat, susţinut. Marele pericol este această sferă a cheltuielilor crescute care sunt fixe. Adică salariile şi pensile crescute se plătesc şi anii următori, însă pe fondurile europene sau pe veniturile din privatizări nu te mai poţi baza în anii următori”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

CNIPMMR cere autorităților să ia măsuri pentru creşterea investiţiilor publice în vederea susţinerii relansării economice, dar şi punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creşterea investiţiilor publice, precum şi deblocarea fondurilor europene.

”În timp ce în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2016, unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc. Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar şi cele privind asistenţa socială au crescut şi vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin”, spune Florin Jianu.

Totodată, președintele CNIPMMR a precizat că absorbţia fondurilor europene este extrem de redusă și ridică semne importante de întrebare privind încadrarea în deficitul bugetar de 3%.

Comparativ cu luna anterioară, volumul împrumuturilor contractate de persoanele fizice și companii a crescut în aprilie 2017 cu 0,1% (-0,2% în termeni reali), până la 223,27 miliarde lei (49,25 miliarde euro).

Creditul în lei s-a majorat cu 1,1% (0,8% în termeni reali), la 131,34 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,3% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,0%). Raportat la aceeași lună din 2016, împrumuturile în lei au crescut în luna aprilie cu 13,5%.

Soldul creditelor în lei contractate de populație s-a majorat cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și cu 21,1% față de aprilie 2016, ajungând la 69,3 miliarde lei. Creditele în lei acordate firmelor au crescut cu 0,8% față de martie și cu 6% față de a patra lună a anului trecut, la 62 miliarde lei.

Împrumuturile în valută acordate populației au scăzut cu 1,6%, în echivalentul monedei naționale, până la 45 miliarde lei, echivalent în lei, iar cele contractate de companii, tot în valută, au coborât cu 1,1%, până la echivalentul a 46,93 miliarde lei.

La finele lunii aprilie, creditul neguvernamental (valoarea totală a împrumuturilor contractate de populație plus companii nefinnaciare) a înregistrat o creștere de 3,2% (2,5% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2016, pe seama majorării cu 13,5% a componentei în lei (12,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 8,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8%).

Ca urmare a acestei evoluții, la finalul lui aprilie, valoarea creditelor în lei a ajuns la 58,8% din valoarea totală a creditelor acordate de bănci populației și firmelor, în timp ce creditele în valută nu mai reprezintă decât 41,2%.

Datoria externă a României cumulată din împrumuturile statului și ale entităților private a ajuns la 93,192 miliarde de euro în trimestrul I din 2017, cu 815 milioane euro față de sfârșitul anului trecut, pe fondul majorării împrumuturilor pe termen scurt, arată datele publicate luni de Banca Națională a României.

În ultimul trimestru din 2016, datoria externă a României se situa la 92,377 miliarde de euro, iar la sfârșitul lunii februarie aceasta a crescut la 92,753 miliarde euro, transmite News.ro.

Dint totalul datoriei externe la 31 martie 2017, datoriile pe termen lung au scăzut cu 11 milioane euro la 68,968 miliarde euro (74% din total datorie externă), în timp ce datoriile pe termen scurt au înregistrat un avans de 826 milioane euro, situându-se la 24,224 miliarde euro.

Datoria publică a crescut cu 329 milioane euro față de finalul anului 2016 și reprezenta 32,568 miliarde de euro din datoria pe termen lung.

Datoria negarantată public, în special a băncilor şi firmelor către finanţatori din străinătate, însuma 35,149 miliarde euro la finalul lunii martie, în scădere cu 336 milioane euro faţă de decembrie 2016.

Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, a scăzut în primele trei luni cu 4 milioane euro, la 1,251 miliarde euro.

În luna mai 2016, nivelul datoriei totale externe atinsese un minim de 87,8 miliarde euro față de august 2010, atunci când datoria a început să crească puternic până în martie 2013, când a atins nivelul maxim istoric de 101,1 miliarde euro.

După ce a intrat pe o pantă descendentă, în vara anului trecut, datoria externă a României a reînceput să crească.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 16% în primele trei luni, comparativ cu 27,4% în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6 luni în martie, faţă de 6,3 luni în 2016.

Cupru Min vrea să acceseze un ajutor de stat în valoare de circa 41 milioane lei pentru proiectul realizării unei stații de neutralizare a apelor acide și de recuperare a metalelor din haldele de steril ale companiei. Acesta  ar reduce semnificativ costurile producătorului de cupru, controlat integral de statul român prin Ministerul Economiei, avându-se în vedere și atragerea unei confinanțări din partea diviziei International Financial Corporation (IFC) a Băncii Mondiale.

„În urma discuțiilor avute la minister cu domnul ministru, elaborăm documentațiile pentru accesarea unui ajutor de stat în valoare de circa 41 milioane lei, în paralel cu demararea discuțiilor cu Banca Mondială pentru cofinanțarea din partea IFC a acestui proiect”, se arată într-un document recent al Cupru Min. Potrivit aceleiași surse, compania a pus deja deoparte 44 milioane de lei sub formă de provizioane pentru finanțarea acestei investiții, valoarea totală estimată a acesteia ridicându-se la 85 milioane lei. Studiul de fezabilitate al instalației este deja întocmit și a fost clarificată și situația terenurilor pe care urmează să se construiască instalațiile și dotările aferente stației, notează Profit.ro.

În prezent, ar trebui să înceapă elaborarea proiectului tehnic al stației de neutralizare a apelor acide și de recuperare a metalelor, însă pentru asta este necesar ca mai întâi Guvernul să aprobe prin HG bugetul Cupru Min pe 2017. Finalizarea proiectului tehnic este preconizată pentru luna august a acestui an. „Execuția stației urmează să se finalizeze după un an”, se menționează în document. Cupru Min precizează că a solicitat Guvernului în 2015 și 2016 cofinanțarea prin fonduri europene a investiției și spune că a luat în calcul și înscrierea proiectului pentru obținerea de finanțare prin Planul Juncker, „dar condițiile de finanțare sunt pentru noi prohibitive”. Compania nu a reușit să obțină nici credite de la bănci, din cauza specificului minier al activității și a „mărimii capitalului social”. Acesta se ridică la 24,18 milioane lei și compania are nevoie de 41 milioane lei pentru stația de neutralizare și separare. Până la obținerea finanțării, Cupru Min intenționează să execute pe banii săi și în regie proprie câteva din lucrările adiacente stației, incluse și în planul de investiții pe 2017, respectiv un sistem de separare a apelor neutre de apele acide (investiție de 1,35 milioane lei, din care pentru 2017 sunt programate lucrări de 450.000 lei) și unul de transport al laptelui de var la stația neutralizare (6,2 milioane lei, lucrări de 1,2 milioane lei anul acesta).

Proiectul stației este mai vechi, fiind menționat și în planul de afaceri al companiei pentru perioada 2016-2018. „Necesitatea realizării instalației de recuperare a metalelor se datorează cheltuielilor foarte mari ce se înregistrează pentru neutralizarea apelor acide provenite de pe haldele de steril, fiind oportună găsirea unei soluții de recuperare a metalelor grele din apele acide, care prin valorificare ar acoperi, chiar și parțial, cheltuielile de neutralizare. Prin realizarea proiectului de recuperare a cuprului din minereul sărac prin procedee biotehnologice s-ar obține următoarele avantaje: se realizează ecologizarea zonei Văii Șesei prin utilizarea în circuit închis a tuturor apelor acide scurse de pe halde, ca materie primă în instalația de recuperare, și se obțin produse finite de calitate superioară ușor valorificabile pe piață, întrucât piața cuprului este deficitară”, se menționa în planul respectiv. Anul trecut, fostul Guvern tehnocrat Cioloș a modificat și simplificat legislația acordării ajutorului de stat, motivația demersului fiind situația unor companii de stat care ”reclamă analizarea cu celeritate a măsurilor de sprijin din partea statului”, potrivit exprimării din instrumentul de motivare a draftului de legislație. Acesta se referea și la posibilitatea ca Ministerul Economiei să acorde un ajutor individual Cupru Min SA Abrud pentru recuperarea metalelor din apele acide provenite de pe haldele de steril, mai scrie Profit.ro.

Cupru Min deține drepturile de exploatare pentru cel mai mare zăcământ de cupru din România, de la Roșia Poieni. În ultimii 8 ani s-a încercat de două ori privatizarea Cupru Min, tentativele eșuând de fiecare dată. Programul de guvernare al actualului Guvern prevede menținerea companiei în proprietatea statului. Cupru Min a terminat anul 2016 cu un profit brut de 3,95 milioane lei, în ușoară scădere față de cel de 4,15 milioane lei raportat în 2015, și cu venituri totale de 139,36 milioane lei, cu 3,3% mai mici comparativ cu anul anterior.  Pe de altă parte, în ianuarie 2017, compania a anunțat, printr-un comunicat, că 2016 a fost cel mai bun an din istoria societății, care a realizat cea mai mare producție de cupru, a reușit să își plătească toate datoriile și a mărit salariile angajaților, care erau nemodificate din anul 2013.

Cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a crescut de la 1,68 miliarde de lei în 2011 la 5,47 miliarde de lei în 2015, pe fondul dezvoltării serviciilor de comerţ online, asigurate de peste 5.300 de firme, cu peste 2.600 mai multe decât în urmă cu cinci ani, potrivit datelor KeysFin, publicate de agenția de presă Mediafax.

Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

„2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Spre exemplu, eMag a anunţat încasări de 300 de milioane de lei de Black Friday 2016. Pe 18 noiembrie, compania a vândut peste 1,1 milioane de produse online.

Procesatorul de plăţi PayU a anunţat că ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia din 2015. S-a ajuns până la 500 de tranzacţii pe minut, de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut.

Cea mai mare tranzacţie a fost de 143.000 lei, comandă venită din Ungaria, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 602 lei, cu 6% mai mare faţă de Black Friday 2015.

Cel mai important jucător din piaţă, potrivit datelor financiare din 2015, depuse la Ministerul Finanţelor, este compania Dante International SA, cu afaceri de 1,7 miliarde de lei în 2015.

În clasamentul celor mai importanţi jucători din comerţul online românesc, în funcţie de cifra de afaceri, se numără Fashion Days Shopping SRL (221 milioane de lei), Studio Moderna SRL (188 milioane de lei), PayPoint Services SRL (188 milioane de lei), Corsar Online SRL (173 milioane de lei) şi PC Garage SRL (166 milioane de lei). În clasament au mai fost incluşi Payzone SA (155 milioane de lei), Teamnet Business Services (130 milioane de lei), Euronet Services SRL (88 milioane de lei) şi Elefant Online S.A. (78 milioane de lei).

Potrivit datelor KeysFin, sărbătorile influenţează business-ul de pe internet. „Graficul KeysFin arată că apetitul românilor pentru cumpărături online are legătură, în mare parte, cu evenimentele sociale de peste an – Ziua Îndrăgostiţilor, Mărţişorul, 1 şi 8 Martie, Black Friday şi Crăciunul sunt punctele de maxim interes atunci când numărul utilizatorilor şi volumul de afaceri ating niveluri superioare mediei lunare, iar retailerii au înţeles foarte bine acest fenomen şi îşi adaptează politicile comerciale în funcţie de sezonalitate”, spun analiştii.

Mai mult, evoluţia comerţului online românesc se află pe o pantă ascendentă la nivel general, semn că încrederea românilor în acest sector s-a întărit puternic în ultimii ani. „Evoluţia tehnologică din ultimii ani, asociată cu extinderea serviciilor de internet şi ieftinirea terminalelor (laptopuri, smartphone-uri, tablete etc.) au contribuit decisiv la dezvoltarea pieţei e-commerce”, explică reprezentanţii KeysFin.

Dezvoltarea serviciilor de e-commerce implică riscurile asociate tranzacţiilor online raportate la nivelul de educaţie al clienţilor în acest sector. „Avem încă destui români care cad victime site-urilor clonate, care, în febra căutării preţului cel mai mic, ajung pe portaluri fantomă, unde informaţiile de pe carduri le sunt copiate, iar banii sunt retraşi de hackeri din conturi. Vestea bună este că sistemul bancar s-a adaptat acestui fenomen şi a dezvoltat măsuri de protecţie pe măsură, în genul codului unic de tranzacţie transmis pe SMS”, adaugă analiştii.

Informaţiile din material fac parte din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

România trebuie să plătească peste 1,26 miliarde euro, în 2017, către Uniunea Europeană și Banca Mondială, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor transmise AGERPRES de Ministerul Finanțelor Publice. Din această sumă, 1,15 miliarde euro reprezintă rate de capital, iar restul dobânzi și comisioane. Peste 1,25 miliarde euro urmează a fi rambursate UE și doar 9 milioane euro către Banca Mondială.

În acest an, România a plătit 113 milioane euro către UE și Banca Mondială. Astfel, cea mai mare parte a sumei a fost rambursată către Uniunea Europeană, respectiv 104 milioane euro. Către Banca Mondială au mers 9,1 milioane euro. Întreaga sumă de 113 milioane euro reprezintă plăți de dobânzi și comisioane.

În 2015, România a plătit peste 1,83 miliarde euro către Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. De asemenea, 2015 a fost și anul în care a fost achitat împrumutul de la FMI. Astfel, ultima tranșă a fost în februarie și s-a ridicat la 165 milioane euro. Către această instituție România a rambursat, în total, peste 2,49 miliarde de euro.

Anul trecut, țara noastră a rambursat Uniunii Europene peste 1,651 miliarde euro, din care 1,5 miliarde sunt rate de capital și restul dobânzi și comisioane. Către Banca Mondială au fost plătite 9,5 milioane euro (dobânzi și comisioane).

În perioada 2009 — 2015 suma totală rambursată către cele trei instituții s-a ridicat la 4,837 miliarde euro, din care peste 2,396 miliarde euro către FMI, 2,273 miliarde către UE și 67 milioane euro către Banca Mondială.

România mai are de plătit, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către Banca Mondială și UE. Cea mai mare sumă va merge către UE, respectiv 3,71 miliarde euro.

Graficul MFP arată că 2015 a fost vârful de plată pentru împrumut, adică 1,8 miliarde de euro, dar mai sunt încă trei plăți mari în 2017, 2018 și 2019. În 2017, România are de achitat peste 1,2 miliarde de euro, în 2018 — 1,4 miliarde și în 2019 — 1 miliard de euro.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României, la 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) și eliberarea primei tranșe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA).

„Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranșe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST 1 (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce privește cea de-a 8-a tranșă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităților române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă”, arată BNR.

România este membră a Fondului Monetar Internațional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1030,2 milioane DST (0,43% din cota totală).

„România deține 11.039 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 și a Rezoluției Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1.811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condițiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluția nr. 66-2. În cadrul FMI, România face parte din grupa de țări care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herțegovina, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 și Belgia și Luxemburg. Poziția de guvernator al României la FMI este deținută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Publice coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilor contabile și fiscale”, informează BNR.

Direcţia Naţională Anticorupţie a constituit un dosar penal referitor la împrumutul pe care România l-a luat de la instituţiile internaţionale în anul 2009, potrivit unui răspuns al DNA la o sesizare făcută în luna august de o persoană fizică, informează Evenimentul Zilei, care citează ziarul Bursa.

În sesizarea obţinută de ziarul BURSA sunt reclamaţi Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru.  Scrisoarea DNA, obţinută de ziarul BURSA, precizează: „Urmare adresei dumneavoastră din data de 17.10.2016, prin care solicitaţi comunicarea unor date cu privire la plângerea depusă la data de 16.08.2016, vă comunicăm că numărul de dosar penal sub care a fost înregistrată aceasta este 664/P/2016, lucrarea fiind repartizată unui procuror din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.

Reprezentanţii DNA au explicat pentru Bursa că un dosar penal se constituie în urma unor verificări preliminarii care urmăresc să constate dacă faptele reclamate sunt suficiente pentru a fi întocmit dosar penal la DNA. Conform surselor publicaţiei citate, la DNA au fost depuse 270 de sesizări pe această speţă.

Reclamanţii cer dispunerea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi constituire a unui grup infracţional organizat. Petenţii mai solicită DNA să aibă în vedere, în această speţă, şi prevederile legii privind siguranţa naţională a României.

Sesizarea precizează: „Apreciez că persoanele responsabile de săvârşirea infracţiunilor semnalate sunt persoanele care au reprezentat Statul Român şi instituţiile publice implicate în perioada 2009-2013, respectiv, Traian Băsescu, Emil Boc, Mugur Isărescu, Lucian Croitoru (consilier pe probleme de politică monetară în cadrul BNR), precum şi orice alte persoane care vor fi identificate în cursul cercetărilor”.

Documentul explică: „Cu toate că în anul 2008 nu se punea problema unui împrumut de la FMI, ipoteza fiind exclusă chiar de către guvernatorul Mugur Isărescu, totuşi, în cele din urmă a fost contractat un credit extern. Astfel, România a semnat în 2009 un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) de 20 de miliarde de euro. Citiţi articolul integral din ziarul Bursa aici.

EVZ a solicitat şi BNR un punct de vedere. „Suntem convinşi că DNA va clasa dosarul. Noi am clarificat situaţia, atât nivelul împrumuturilor, cât şi structura fiind rezultatul evaluării uneor direcţii întregi din BNR. Deocamdată înţelegem că nici nu au deschis dosarul şi au clasificat cele 270 de plângeri identice trimise la sugestia domnului Piperea (avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre iniţiatorii legilor dării în plată şi conversiei creditelor în franci – n.red.)”, ne-au transmis reprezentanţii BNR.

În mai 2009, FMI a aprobat un împrumut de aproape 13 miliarde de euro pentru România, cel mai mare din istoria Românei. Creditul a fost justificat de criza globală care cucerise şi ROmânia şi urma să ne pună la adăpost. Ulterior, Guvernul a mai cerut un împrumut de 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană și încă unul de 2 miliarde de euro de la Banca Mondială, ceea ce a dus la un împrumut total de 20 de miliarde de euro, adică peste 16% din economia României de la acel an.

În schimbul banilor de la Fond, România ar fi trebuit să facă “reforme structurale” și să reducă deficitul la bugetul de stat. Dacă deficitul a scăzut, inclusiv cu prețul reducerii salariilor bugetarilor cu 25% și a creșterii inflației, după creșterea TVA de la 19% la 24%, reformele au întârziat să apară. Abia în 2011 economia a început să crească uşor.

Potrivit Profit.ro, abia la începutul acestui an, în luna ianuarie 2016, BNR a plătit ultima tranșă de împrumut către FMI, în valoare de 122 de milioane de euro, iar în februarie a fost achitată și ultima tranșă de dobândă, de aproximativ 250.000 de euro.

Grădiniță, piscină, sală de fitness, terasă, magazin. Toate, la un pas de ansamblul rezidențial nou în care te poți muta. Nu e reclamă la un nou cartier de vile ori apartamente, este trendul urmat de dezvoltatorii imobiliari în ultimii cinci ani. Potrivit unui studiu realizat de DezvoltatorImobiliar.ro, numărul ansamblurilor rezidențiale cu numeroase facilități a crescut cu 40 % în acest an, față de 2011.

Nu sunt deloc puțini nici cei care sunt convinși de această grijă a dezvoltatorilor și migrează dinspre cartierele aglomerate înspre cele de la marginea sau chiar din afara orașului, care au în proximitate acces la infrastructura de educație, comerț și timp liber de calitate. Asta deși locuințele care au aceste avantaje sunt, în medie, cu 20% mai scumpe, dezvoltatorii ocupându-se, tot mai des, și de asfaltarea drumurilor din zonă, pentru a respecta standardele clienților.

Este de remarcat faptul că, în jurul acestor ansambluri rezidențiale, se creează comunități omogene. Oamenii care locuiesc acolo au aproape aceleași caracteristici, același stil de viață și, uneori, chiar aceleași preocupări. Pe de altă parte, la cele din oraș, cumpărătorii se mulează pe cartierul sau zona în care se află ansamblul, susține Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Studiul mai arată și că 60% dintre ansamblurile rezidențiale cu toate facilitățile incluse sunt formate din case. Prețurile încep de la 75.000 de euro și ajung până la 180.000 de euro. Acolo locuiesc, în principal, familii tinere cu copii.

O locuință într-un ansamblu rezidențial din afara orașului, care dispune de facilități, este cu 30-40% mai ieftină decât o locuință similară din oraș. De exemplu, în zone centrale precum Unirii sau Tineretului, un apartament cu 2 camere și cu toate facilitățile incluse are prețuri începând de la 80.000 de euro. Pentru aceeași sumă, la marginea orașului primiți o casă cu suficient teren cât să aveți și grădină sau terasă, adaugă Adriana Gheorghe, marketing manager DezvoltatorImobiliar.ro.

Datoria mondială depășește de două ori economia globală! Potrivit reprezentanților Fondului Monetar Internațional, citați de Financial Times, datoriile înregistrate pe plan mondial se ridică la 152 de mii de miliarde de dolari, dublul economiei globale. Suma stabilește, astfel, un nou record.

Valorile evidenţiază paradoxul aparent între rata foarte mică a dobânzii impusă de multe bănci centrale care încearcă să încurajeze împrumutul şi să revitalizeze economia şi pericolul nivelului exagerat al datoriilor. Datoria globală a atins un nou record şi creşte, susţine Vitor Gaspar, director în cadrul FMI, citat de agenția de presă Mediafax.

Deşi FMI nu a cerut plata în avans, cât mai rapidă, a datoriilor, a avertizat că, în unele ţări, nivelul de împrumut al unor companii este prea ridicat. Datoriile private exagerate reprezintă o piedică pentru refacerea economiei globale şi un risc pentru stabilitatea financiară, susţine Gaspar. „Monitorul Financiar arată că creşterile rapide ale datoriilor private sfârşesc, adeseori, în crize financiare. Recesiunile financiare sunt mai lungi şi mai complicate decât cele normale”, adaugă acesta.

Nivelul de împrumut s-a mărit substanţial faţă de creşterea globală din ultimii ani, de la 200% din PIB, în 2002, la 225% anul trecut. În timp ce două treimi din datorii revin sectorului privat, cererile de împrumut ale guvernului s-au înmulţit după criza financiară. Oficialii din FMI doresc ca guvernele să majoreze creşterea economică.

Băncile centrale au micşorat dobânzile şi au cumpărat masiv obligaţiuni ca răspuns la criza financiară globală. Deşi mulţi economişti cred că acţiunile lor au ajutat, există un consens că economia va stagna dacă guvernele nu se implică mai mult.

Nivelul de datorii diferă în funcţie de fiecare ţară, ele nefiind la fel de mari peste tot, remarcă Gaspar. Cea mai mare parte a datoriilor sunt în ţările cu cele mai bogate economii, iar China şi-a înmulţit semnificativ împrumuturile în ultimii ani. Potrivit Mediafax, valoarea totală a datoriilor înregistrate se bazează pe datele strânse de FMI şi de Banca Reglementelor Internaţionale din 113 ţări, care reprezintă împreună 94% din PIB global.

Cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului, scrie genția de presă News.ro.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi. Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe. Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe, mai scrie News.ro

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire. Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise. Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire. Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire. “Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar. În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor. Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german. Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006. La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc. Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcţionează din 1993, cu un succes important.

În Cehia, prima iniţială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%. Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani şi, potrivit şefilor celor cinci bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de şoc, în care guvernul privatiza tot, de la întreprinderi de stat până la locuinţe. În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuinţe din ţară.

Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, însă politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenţionarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens. În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenţii de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuinţe, însă managerii băncilor de locuinţe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate şi cu îmbunătăţiri evidente faţă de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului. “Atât timp cât trecem graniţa în Austria sau în Germania şi vedem o diferenţă faţă de Cehia în materie de calitate a locuinţelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.

O familie din trei nu are cu ce să își plătească utilitățile. Peste 60% dintre casele de la țară au toaleta în curte, iar una din șapte familii are cel puțin o problemă serioasă cu locuința. Sunt rezultatele deloc îmbucurătoare ale studiului realizat de Institutul Național de statistică referitor la calitatea vieții în România în 2015.

Bunăstarea încă se lasă așteptată în România, mai ales la sate. Asta deși țara noastră a înregistrat în 2015 a doua creștere economică din Uniunea Europeană, de 3,8%.  Cea mai recentă cercetare publicată de Institutul Natțional de Statistică, referitoare la nivelul calității vieții, arată că una din trei familii a avut restanțe repetate la plata utilităților și întreținere, în principal din cauza lipsei banilor. Majoritatea, la energia electrică (54,6% din gospodăriile cu restanțe), întretinere (53,2%) și abonamentul telefonic (34,1%). În timp ce mai puține restanțe s-au înregistrat la împrumuturi. (9,1%), remarcă HotNews. Familiile de șomeri se află în situația cea mai dificilă. În cazul acestora, 49,3% nu si-au putut plati la timp sumele datorate, proportie mai mare fata de celelate categorii de gospodarii. Fenomenul restantelor este de asemenea mai raspandit in cazul gospodariilor cu copii si mai ales al celor monoparentale (48,8%), dar și in cazul celor de 2 adulti care au 3 sau mai multi copii in intretinere (46,0%).

De asemenea, aproape jumatate din gospodarii suporta cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vietii, iar daca se iau in considerare si cele care declara o oarecare dificultate, se ajunge la 85,2%. Dacă o treime din gospodarii considera ca pot efectua cheltuielile curente cu un venit net lunar minim cuprins intre 1001 lei si 2000 lei, ceva mai mult de jumatate dintre acestea au nevoie de cel putin 2000 lei. În schimb, aproape un sfert considera ca venitul necesar ar trebui sa fie chiar mai mare de 3000 lei lunar. Dintre gospodariile urbane, aproape 64% declara ca ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depasesc 2000 lei lunar.

Mulți dintre români trăiesc pe datorie. Imprumuturile sunt folosite de 9% dintre gospodarii,  in principal pentru cumpararea in rate a autoturismelor, echipamentelor tehnice si electronice si plata cheltuielilor pentru imbunatatirea, repararea, renovarea locuintei. In proportii mult mai mici, gospodariile s-au impumutat pentru achitarea unor cheltuieli legate de sanatate, pentru investitii si pentru educatie si ingrijirea copiilor. Imprumuturile sunt mai des utilizate de catre gospodariile de la orase (11,9%, fata de 5,4% la sate).

Locuinta reprezinta un element foarte important in definirea standardului de viata al unei gospodarii, mai notează HotNews. Anul trecut, in marea lor majoritate, gospodariile erau ocupate in calitate de proprietar sau cu titlu gratuit. Ponderea gospodariilor chiriase este mai mare cu 1,9 puncte procentuale in mediul urban fata de mediul rural. Dupa statutul ocupational al capului gospodariei, cei mai întâlniți chiriași sunt șomeri (5,1%).

In mediul rural, peste 2 din 5 gospodarii traiesc in locuinte construite inainte de anul 1971. Cele noi, construite dupa anul 2000, există doar în procent de 17,6% pe total, fiind mai mare in zonele urbane (21,8%) fata de cele rurale (12,2%). De-a dreptul îngrijorător este faptul că în anul 2015, pe total, ponderea gospodariilor dotate cu baie/dus a fost de 68,7%, iar a celor cu grup sanitar de 67,1%. Pe medii de rezidenta, diferentierile sunt foarte pronuntate la ambele tipuri de utilitati, in principal din cauza slabei dezvoltari a sistemului public de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate in localitatile rurale, fata de cele urbane. Mai mult, peste 60% din gospodariile rurale NU beneficiaza de avantajele oferite de existenta unei bai si a grupului sanitar in interiorul locuintei.

De asemenea, o gospodarie din sapte se confrunta cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinta. Printre cele mai frecvente psunt cele privind deteriorarea peretilor, podelelor, tocurilor de ferestre si igrasia din pereti, podele sau fundatia casei. Locuințele cu probleme sunt mai multe la sate, cum era de așteptat. De asemenea, la fel de grav este și faptul că în gospodariile agricultorilor, lipsa banilor face ca mașina de spalat rufe sa nu existe in 30,8% dintre cazuri. Să nu mai vorbim de absenta computerelor, care se constata mai ales la gospodariile de someri (43,6%) si agricultori (36,2%).