Industria a fost domeniul cel mai afectat de insolvențe anul acesta, ocupând primul loc în topul sectoarelor economice marcate de această procedură în perioada ianuarie-august 2016. În industrie s-au înregistrat aroximativ 45% din totalul insolvenţelor la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de CITR.

Societatea, cu un portofoliu de peste 850 de proceduri, a realizat o analiză a sectoarelor dominante în piaţa insolvenţei din rândul companiilor cu impact în economie (companii cu valoarea activelor imobilizate mai mare de un milion de euro), potrivit agenției de presă Mediafax. Astfel, deşi numărul societăţilor care au intrat în insolvenţă în primele opt luni ale acestui an s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea activelor imobilizate din industrie s-a dublat de la peste 300 de miloane de euro, la puţin peste 600 de milioane de euro.

„Industria energetică este cea mai reprezentativă pentru a ilustra această tendinţă de scădere a numărului de societăţi intrate în procedură, dar de creştere a impactului în economia românească. Piaţa enegiei în insolvenţă a crescut de aproximativ 11 ori în 2016, numai insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara reprezentând 87% din valoarea aceasteia. Asta, în timp ce numărul afacerilor din energie care au intrat în procedură a scăzut la mai puţin de jumătate, de la opt, la trei societăţi”, a declarat Andreea Cionca – Anghelof, managing partner CITR.

Potrivit analizei, companiile din industria energiei s-au confruntat cu dificultăţi financiare în 2016, una dintre principalele cauze fiind certificatele verzi. Potrivit PATRES, companiile producătoare de energie verde au înregistrat pierderi de 500 de milioane de euro în 2014, pierderi care se vor adânci în 2016 şi 2017.

În cazul industriei prelucrătoare şi producţie, numărul companiilor care au intrat în procedură s-a redus de la 26 la 13. „Societăţile care produc sau prelucrează produse industriale sunt dependente de piaţa construcţiilor, care s-a deblocat şi începe să-şi revină. În consecinţă, acest lucru a ajutat firmele producătoare de materiale şi produse industriale. Însă veştile cu adevărat bune vin din industria alimentară şi din cea uşoară, de încalţăminte şi îmbrăcăminte. Aici observăm că afacerile din acest domeniu care au intrat în insolvenţă în 2016 sunt semnificativ mai puţine şi ca număr, dar şi ca valoare faţă de anul trecut”, a adăugat Andreea Cionca.

Numărul insolvenţelor din industria alimentară s-a redus la 6 de la 19 câte se înregistrau în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea activelor în insolvenţă a scăzut la mai puţin de o treime. La fel stau lucrurile şi în ce priveşte industria uşoară, cu o singură societate în insolvenţă în 2016 faţă de cinci câte se înregistrau în primele opt luni ale anului trecut şi cu puţin peste 2.500.000 de euro în active imobilizate, faţă de un total de peste 29 de milioane de euro în insolvenţă în perioada ianuarie-august a anului 2015.

Mediul privat din România pare să se afunde în nisipuri mișcătoare. Zdruncinate de șocul recesiunii, dar mai ales pe fondul cadrului fiscal incert și al jocului de-a spânzurătoarea pe care îl practică statul cu antreprenorii, tot mai multe firme aleg calea reorganizării judiciare. Din păcate, însă, doar 3% dintre acestea o fac cu succes, un procent de aproape zece ori mai mic decât media țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. În timp ce pentru celelalte, insolvența nu reprezintă decât ultimul pas spre faliment. În aceste condiții, e limpede că statul mai mult pierde, refuzând să creeze noi facilități fiscale pentru mediul de afaceri.

Potrivit unui studiu realizat de COFACE, în intervalul 2011 – 2015 au intrat în incapacitatea de a-și mai achita datoriile aproximativ 105.500 de companii. La un calcul anual, înseamnă insolvență pentru 20.000 de firme. Volumul este îngrijorăror, deoarece se ridică la aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în țara noastră și respectiv un sfert din totalul firmelor active, adică cele care desfășoară activitate în baza cărora înregistrează venituri. La fel de îngrijorător pentru statul român este și faptul că aceste companii nu sunt numai dintre cele mici. Aproape 3000 aveau o cifră de afaceri e peste un milion de euro, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455, notează Economica.net. Astfel, mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Chiar dacă România a avut anul trecut cea mai mare scădere a numărului de insolvenţe din Europa Centrală şi de Est (aproximativ 50%), beneficiind de un mediu economic avantajos în 2015, și pe fondul măsurilor fiscale favorabile precum scăderea TVA la produsele alimentare ,se pare că nu a fost sufficient pentru ca fenomenul să stagneze. De altfel, fenomenul începuse să se reducă semnificativ încă din 2014, pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014 și 50% în 2015.

Așadar, media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României în perioada 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care țara noastră a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (înaintea crizei financiare), până la aproape 55% anul trecut. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE. Cu toate acestea, pierderile financiare cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent s-au redus cu mai bine de jumătate (56%), în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă) s-au diminuat cu 12%. De asemenea, numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Insolvențele afectează mai ales vistieria statului. Firmele românesti care au intrat în incapacitate de plată în intervalul 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 de miliarde de lei respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din țară în intervalul respectiv. Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB. Companiile care au intrat în incapacitate de plată în intervalul analizat aveau aproape 452.000 de salariați, adică 11% din totalul locurilor companiilor active. Și creditorii au avut de pierdut de pe urma acestor firme. Potrivit declarațiilor financiare ale companiilor care au intrat în insolvență în intervalul analizat,  datoriile acumulate în bilanț erau de 127,5 de miliarde lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde lei, urmați de instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), cu 36 miliarde lei, respectiv 28% din total și de autoritățile statului, cu 26 miliarde lei și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.