Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,5 miliarde lei, respectiv 0,78% din PIB, față de deficitul de 3,1 miliarde lei, respectiv 0,41% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,4 miliarde lei, reprezentând 19,2% din PIB, au fost cu 8,9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,6%), din impozitul pe salarii și venit (+10,4%), din venituri nefiscale (+14,0%) și din venituri din capital (+13,4%), conform MFP.

Eliminarea taxei pe clădiri speciale de la 1 ianuarie 2017 a reprezentat principala cauză pentru scăderea încasărilor din impozite și taxe de proprietate cu 6,4% față de aceeași perioadă din 2016.

Totodată, încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 66,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 1,7% față de primele opt luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017, se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Scăderi s-au înregistrat și în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 5,2% mai mici față de aceeași perioadă din 2016. Scăderea a fost determinată de reducerea nivelului acestora pentru unele produse
energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

MFP precizează că „sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7 miliarde lei”.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 166,9 miliarde lei, acestea au crescut în termeni nominali cu 11,0% comparativ cu cele înregistrate în primele opt luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au urcat cu 21,4% față de perioada similară a anului trecut, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 și completarea unor acte, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum și aplicarea, începând cu 1 iulie 2017, a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 4,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 6,5%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut raportat la anul precedent cu 11,3%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); creșterea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat au crescut cu patru procente în februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cumulat, pe primele două luni ale lui 2017, majorarea a fost de doar 1,4%, mai puţin comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2016. Revenirea pe plus este însă departe de a atinge ţinta de 14%, stipulată în scenariul pe care este construit bugetul. 

În perioada ianuarie – februarie 2017,veniturile sunt afectate de prăbuşirea neaşteptată din ianuarie, când încasările la buget au scăzut cu aproape 6%, în special din cauza căderii severe înregistrate la TVA, cu un minus de 25% (urmare a vânzărilor slabe din decembrie 2016), notează agenţia de presă Mediafax, care citează Ziarul financiar. În februarie însă, prima lună care înregistrează, de fapt, situaţia TVA din 2017, veniturile din această sursă au crescut cu 2,5% faţă de februarie 2016

De asemenea, cheltuielile totale au fost mai mici în februarie cu 3,4% faţă de februarie 2016, dar aici nu există niciun semn bun pentru că întreaga tăiere este de la cheltuielile de investiţii. Au scăzut, astfel, cu 1,7 miliarde de lei cheltuielile efectuate în proiecte cu fonduri UE – 192 de milioane în februarie curent faţă de aproape 2 miliarde de lei în februarie 2016.

În plus, cheltu­ielile de capital (investiţiile din buget) au scăzut cu 5,7%, până la 396 de milioane de lei. Au scăzut uşor şi cheltuielile de bunuri şi servicii, cu 3,4%, până la 2,6 mld. lei. În rest, în februarie, creşterile sunt pe linie – de aşteptat, de altfel, date fiind majorările salariale şi de pensii. Astfel, cheltuielile cu salariile au crescut major, cu aproape 19%, până la aproape 5,5 miliarde de lei. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut şi ele, februarie/februarie, cu 9,4%, până la 7,2 mld. lei.

În privinţa veniturilor, în februarie, faţă de februarie 2016, au scăzut veniturile din impozitul pe profit, cu 7%, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 1%, deşi salariile au avansat semnificativ (inclusiv salariul minim pe economie a crescut), ceea ce ar fi trebuit să însemne venituri mult mai mari la buget. Veniturile din TVA au cres­cut cu 2,5%, dar s-au redus semnificativ cele din accize, cu 12%. Banii primiţi de la UE sunt nesemnificativi, doar 107 milioane de lei. Per total, veniturile au crescut în fe­bruarie 2017 faţă de februarie 2016 cu 4,5%.

Umilinţă pentru mai bine de jumătate de ţară! Potrivit calculelor Institutului Naţional de Statistică, românii din majoritatea regiunilor ţării nu câştigă nici măcar 400 de euro, chiar şi cu primele de sărbători. În decembrie, anul trecut, câştigurile medii nete au depăşit 500 de euro doar în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Braşov. Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat, în ultimul an, în judeţele Bacău, Caraş-Severin şi Covasna. 

În România, câştigul salarial mediu net s-a majorat în decembrie 2016 cu 11,4% faţă de ultima lună din 2015, la 2.354 lei (echivalentul a 521 euro), nivel maxim istoric pentru România, notează agenţia de presă News.ro. În decembrie, cursul mediu al euro, la care s-a făcut echivalenţa salariilor în moneda europeană, a fost de 4,5173 lei, potrivti Băncii Naţionale a României (BNR). Câştigurile salariale includ atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii.

Statisticile oficiale arată că, deşi câştigul mediu net la nivel naţional a depăşit pragul de 500 de euro,  doar angajaţii din Bucureşti şi din  alte cinci judeţe bogate au câştigat, în medie, peste 500 euro în decembrie, în celelalte judeţe salariile fiind mult mai mici, mai notează News.ro. Salariaţii din Bucureşti au cele mai mari salarii din ţară, cu un câştig mediu net în luna decembrie 2016 de 3.219 lei (713 euro, la cursul mediu BNR din luna decembrie), urmaţi de cei din judeţele Ilfov (2.743 lei, 607 euro), Cluj (2.605 lei, 577 euro) şi Timiş (2.512 lei, 556 euro).

Pe următoarele locuri se clasează judeţele Sibiu (2.375 lei, 526 euro) şi Braşov (2.284 lei, 506 euro), în restul ţării cîştigurile medii fiind sub 500 euro net.  În topul câştigurilor medii urmează, la mare distanţă, judeţele Constanţa (2.184 lei, 483 euro), Iaşi (2.183 lei, 483 euro), Argeş (2.160 lei,  478 euro), Mureş (2.156 lei, 477 euro) şi Galaţi (2.154 lei, 477 euro).

La polul opus, în 17 judeţe câştigurile medii nete sunt sub 500 euro.  Cele mai mici câştiguri din România erau, în ultima lună a anului trecut, în judeţele Teleorman (1.628 lei, 360 euro), Bistriţa-Năsăud (1.653 lei, 366 euro), Harghita (1.671 lei, 370 euro) şi Suceava (1.672 lei, 370 euro).

În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din 2016, cele mai mari creşteri ale câştigurilor nete s-au înregistrat, în decembrie 2016 faţă de ultima lună din 2015, în judeţele Bacău, cu un avans de 25%, Tulcea (21%), Caraş-Severin (19,5%), Covasna (19%) şi Brăila (18,5%). În schimb, în judeţul Gorj salariile au scăzut, în medie, cu 0,5% în 2016. Anul trecut, salariile au primit un impuls în luna mai, când salariul brut minim pe economie a crescut cu 19%, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei. 

Gospodăriile românești au încasat cu aproape trei procente mai puțin în trimestrul al doilea al anului, comparativ cu trimestrul anterior. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, veniturile totale au fost de până la 2.889 lei (aproximativ 642 euro). Pe fondul încasărilor relativ reduse au scăzut și cheltuielile, cu 4,2%, la 2.446 lei/lună, reiese din statisticile INS.

În primul trimestru al anului, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 2.969 lei (adică aproximativ 660 euro), iar cheltuielile – de 2.552 lei pe lună, informează News.ro. Față de trimestrul II din 2015, când veniturile totale medii ale unei gospodării din România au fost de  2.655 lei (circa 597 euro), veniturile gospodăriilor au crescut cu 8,8% în perioada aprilie-iunie 2016.

Comparativ cu rata anuală de creștere din primul trimestru, de 15,1%, creșterea veniturilor gospodăriilor a încetinit puternic în trimestrul al doilea. O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, asttfel că veniturile bănești lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.089 de lei în trimestrul al doilea, cu 30 de lei mai puțin față de primul trimestru.

Mai mult de jumătate – 58,3% – din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în perioada aprilie-iunie 2016, nivel în creștere față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2015, când salariile reprezentau doar 53,9% din venituri, scrie Profit.ro.

„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,5%), veniturile din agricultură (3,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,2%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,5%)”, se precizează în comunicatul INS.

Statisticile oficiale arată că gospodările din mediul rural sunt mai dependente de prestațiile totale, unde acestea reprezintă 25,3% din veniturile totale, în timp ce în orașe prestațiile sociale contribuie cu 20,9% la veniturile totale ale populației. Nivelul este, totuși, în scădere față de trimestrul II 2015, când 26,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural și 23% din cele ale familiilor de la orașe proveneau din prestații sociale.