India se pregăteşte să devanseze Marea Britanie şi Franţa pentru a deveni, în 2018, cea de a cincea economie a lumii, potrivit un studiu publicat marţi de, transmite AFP.

India este în prezent cea de a șaptea economie a lumii, însă anul viitor va depăși Franța și Marea Britanie clasându-se în premieră în top 5, pentru ca în 2032 să urce pe podium, locul 3, se arată într-un studiu realizat de institutul londonez Centre for Economics and Business Research (CEBR)

Ascensiunea Indiei face parte dintr-o tendinţă mai largă care, în următorii 15 ani, ar urma să se traducă printr-o dominaţie a ţărilor asiatice în topul celor mai importante economii ale planetei.

„În pofida unor eşecuri temporare, economia Indiei a ajuns din urmă economiile Franţei şi Marii Britanii, iar în 2018 le va depăşi pentru a deveni a cincea putere economică mondială calculată în dolari”, a declarat vicepreşedintele CEBR, Douglas McWilliams.

Acesta a apreciat că ritmul de creştere al Indiei a fost frânat de restricţiile privind circulaţia bancnotelor cu valoare mare, precum şi de o nouă taxă pe vânzări. Ritmul de creştere a coborât la 5,7% în al doilea trimestru, pentru a reveni la un avans de 6,3% în trimestrul al treilea.

La nivel general, studiul CEBR oferă o imagine optimistă asupra economiei globale, care în 2018 va fi stimulată de preţurile reduse la energie şi revoluţia digitală.

CEBR adaugă că SUA, prima economie a planetei, ar urma să fie depăşită de China în anul 2032.

„Pentru că impactul preşedintelui Trump asupra comerţului a fost mai puţin sever decât ne aşteptam, SUA va păstra titlul de cea mai mare economie a lumii un an mai mult decât preconizam în precedentul raport”, subliniază analiştii CEBRD.

În schimb, Rusia este vulnerabilă la preţul scăzut al petrolului şi mult prea dependentă pe sectorul energiei şi în consecinţă ar urma să coboare pe locul 17 în topul marilor economii ale lumii până în 2032, de pe poziţia 11 pe care o ocupă în prezent.

McDonald’s a anunțat luni că va închide 169 de restaurante în India, adică aproape 40% din restaurantele McDonald’s din această țară, după ce a pus capăt unui acord de franciză cu un partener local din cauza unei dispute juridice, informează AFP.

Această închidere bruscă va afecta serios operațiunile McDonald’s în una dintre cele mai mari piețe emergente din lume. Compania americană va trebui să-și refacă rețeaua de pe jumătate din teritoriul Indiei în condițiile în care va trebui să găsească un nou partener pentru nordul și estul Indiei.

Majoritatea restaurantelor McDonald’s din capitala New Delhi au fost deja închise în urmă cu două luni din cauza unei dispute între grupul american și partenerul său indian Vikram Bakshi. McDonald’s și Vikram Bakshi sunt asociați cu părți egale la firma mixtă Connaught Plaza Restaurants Pvt., un joint venture care operează cele 169 de restaurante marca McDonald’s din nordul și estul Indiei.

„Am fost obligați să punem capăt parteneriatului deoarece Connaught Plaza Restaurants Pvt a încălcat în mod grav condițiile acordului de franciză”, a informat McDonald’s India.

În consecință, toate restaurantele McDonald’s operate de Connaught Plaza Restaurants Pvt vor trebui să își înceteze activitatea în următoarele 15 zile. Magazinele din restul Indiei, gestionate via alte filiale, nu vor fi afectate.

Firma de consultanță Technopak estimează că piața restaurantelor de tip fast food din India are o valoare de 1,5 miliarde de dolari și crește cu aproximativ 15% pe an. Cu o populație de 1,25 miliarde de locuitori, India este o piață atractivă pentru multe lanțuri străine de restaurante de tip fast food. Însă operatorii străini trebuie să se asocieze cu un partener local pentru a putea activa pe piața din India, iar procedurile birocratice de obținere a autorizațiilor sunt îndelungate în condițiile în care, în medie, un restaurant are nevoie de 50 de autorizații pentru a putea funcționa.

Până în prezent, McDonald’s India opera aproape 400 de restaurante în 65 de orașe din India, însă în ultimii ani a pierdut teren în fața rivalilor precum Domino’s Pizza sau Pizza Hut.

China, India şi Sua ar putea fi economiile dominante în anul 2050. Potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, PIB-ul ţărilor UE ar fi sub 10% din cota globală, deşi statele avansate acum vor menţine nivelul ridicat al veniturilor.

Potrivit raportului intitulat „Perspective pe termen lung: Cum se va schimba ordinea economică mondială până în 2050”, citat de agenţia de presă Mediafax, pieţele emergente vor domina economia globală în anul 2050, clasamentul economiilor urmând să fie, potrivit proiecţiilor specialiştilor PwC, acesta: China, India, Statele Unite, Indonezia, Brazilia, Rusia, Mexic, Japonia, Germania şi Marea Britanie.

„Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.

Principalele concluzii ale raportului realizat de compania de consultanţă şi audit PricewaterhouseCoopers sunt:

1. Economia mondială ar putea să se dubleze ca mărime până în 2050, dacă vor exista politici de creştere economică (fără măsuri pe termen lung cu caracter protecţionist) şi dacă nu se produc catastrofe care să ameninţe civilizaţia.

2. Pieţele emergente vor continua să fie motorul de creştere al economiei globale. Până în 2050, cota Grupului economiilor emergente (E7) – China, India, Indonezia, Brazilia, Rusia, Mexic şi Turcia – ar putea creşte de la 35% la aproape 50% din PIB-ul mondial. China ar putea fi cea mai mare economie din lume, cu o cotă de 20% din PIB-ul mondial în 2050, pe locul doi fiind India, pe trei SUA, iar Indonezia pe locul patru.

3. Anumite pieţe emergente vor ajunge pe poziţii centrale – Mexicul ar putea depăşi Marea Britanie şi Germania.

4. Cota din PIB-ul mondial a celor 27 de state ale Uniunii Europene ar putea fi sub 10% până în 2050, mai mică decât cea a Indiei.

5. Vietnamul, India şi Bangladeshul ar putea fi economiile cu ritmul de creştere cel mai rapid.

6. Economiile avansate de acum vor continua să aibă medii ale veniturilor mai mari, dar economiile emergente ar urma să înregistreze progrese în acoperirea diferenţelor până în 2050. Această situaţie va deschide oportunităţi majore pentru companiile dispuse să facă investiţii pe termen lung în aceste pieţe. Dar acest lucru va necesita răbdare în gestionarea crizelor observate recent în anumite economii, spre exemplu în Brazilia, Nigeria şi Turcia, ţări care au în continuare potenţial economic pe termen lung.

7. Pentru atingerea acestui potenţial de creştere, guvernele economiilor emergente trebuie să implementeze reforme structurale în sensul îmbunătăţirii stabilităţii macroeconomice, pentru diversificarea economiilor făcându-le independente de exploatarea resurselor naturale (unde este cazul acum) şi pentru dezvoltarea unor instituţii politice şi juridice mai eficiente.

„Sigur că nu trebuie neglijate şocuri politice de genul victoriei lui Donald Trump în SUA ori deciziei Marii Britanii de ieşire din Uniunea Europeană, în contextul în care acestea indică schimbări structurale profunde, în special tendinţe populiste împotriva globalizării, automatizării şi efectelor pe care aceste tendinţe îl generează, amplifcând inegalităţile veniturilor şi slăbind coeziunea socială. Aceste tendinţe constituie provocări politice reale asupra ţărilor dezvoltate şi nu numai, dar nu există soluţii rapide pentru gestionarea acestor preocupări. Sunt necesare eforturi determinate ale guvernelor pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi pregătirii profesionale şi pentru contracararea lipsei de corectitudine percepute la nivel social prin politici fiscale punctuale. De asemenea, este necesară asumarea unui rol real de conducere politică pentru a se opune rezistenţă apelurilor în sensul creşterii protecţionismului şi menţinerii impulsului în probleme de termen lung de genul contracarării modificărilor climatice şi reducerii sărăciei”, recomandă raportul PricewaterhouseCoopers.

Vânzările de arme la nivel global au atins, în ultimii cinci ani, cel mai ridicat nivel din 1990, creșterea fiind datorată cererii sporite din Orientul Mijlociu și Asia. India se situează în continuare în topul clasamentului ca cel mai mare importator din lume, arată cel mai recent raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

În intervalul 2012-2016, importurile de arme destinate țărilor din Asia și Oceania au reprezentat 43% din importurile globale, cu o creștere de 7,7% față de perioada precedentă 2007-2011. Importurile de arme din India au reprezentat 13% din totalul vânzărilor la nivel mondial din 2012-2016, cu o creștere de 3,3 puncte procentuale față de intervalul 2007-2011, urmată de Arabia Saudită, care a înregistrat cu o creştere de 212% în perioada menționată faţă de același interval.

„În ultimii cinci ani, majoritatea statelor din Orientul Mijlociu s-au orientat către Statele Unite și Europa în dorința lor de a deține capacități militare moderne”, a explicat un cercetător SIPRI, Pieter Wezeman.

Zona Orientului Mijlociu și monarhiile din Golf au absorbit 29% din armele comercializate în întreaga lume în ultimii cinci ani, în creștere cu 17% față de intervalul 2007-2011. Pe a treia poziție se află Europa (11%, față de 18% în 2007-2011), cele două Americi (8,6%, față de 11% în 2007-2011) și Africa (8,1%, față de 9,4% în 2007-2011).

„Fără un instrument de control al cursei înarmărilor, statele din Asia continuă să-și mărească arsenalele”, a declarat Siemon Wezeman. „În timp ce China este din ce în ce mai în măsură să înlocuiască importurile de arme cu produse indigene, India rămâne dependentă de tehnologia furnizată de numeroși furnizori dispuși să le livreze armament, inclusiv Rusia, SUA, statele europene, Israel și Coreea de Sud”, a completat acesta.

Statele Unite și Franța sunt principalii furnizori de arme pentru Orientul Mijlociu, în timp ce Rusia și China sunt principalii exportatori către Asia.