Cifra de afaceri a serviciilor de piață prestate populației, în luna ianuarie 2017, a crescut cu 4,7% în serie brută, comparativ cu aceeași lună din anul precedent, a comunicat marți Institutul Național de Statistică (INS).
Cea mai mare contribuție la această creștere a avut-o activitatea de turism, cu 8,4%, urmată de activitatea din sectorul de hoteluri și restaurante, care a înregistrat un avans de 5,9%.
Comparativ cu luna decembrie 2016, în ianuarie 2017, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a scăzut cu 7,7%, ca urmare a reducerii activității în sectoarele de coafură și alte activități de înfrumusețare (-40,6%), activitățile de spălare, curățarea și vopsirea textilelor și blănurilor (-18%), activitățile agențiilor turistice și tur-operatorilor (-11,9%) și la hoteluri și restaurante (-11,6%).
În același timp, în ianuarie 2017 față de decembrie din 2016 au fost înregistrate creșteri în domeniul jocurilor de noroc de noroc și alte activități recreative (+4,8%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cifra de afaceri a serviciilor prestate populației a crescut în ianuarie 2017 cu 2,5% față de decembrie 2016.

Românii au câştigat mai puţin la începutul anului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică INS, câştigul salarial mediu net a ajuns în ianuarie 2017 la 2,300 de lei, în scădere faţă de luna precedentă 2,3%. Cu toate acestea, suma este cu 18 procente mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari valori au fost înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici pentru angajații din hoteluri şi restaurante.
Comparativ cu luna ianuarie a anului 2016, salariul mediu net s-a majorat cu 18,4%. Pe de altă parte, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă, deoarece nu s-au putut realiza producţii ori încasări mai mari sau angajări de personal cu câştiguri salariale majorate.
Cele mai importante scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi pe apă, cu 31,9% și cu 28,6% pentru sectorul de fabricare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului. Scăderi au fost observate şi în silvicultură şi exploatare forestieră, fabricarea altor mijloace de transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, cu valori cuprinse între 17,5% şi 23,5%, precum şi în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, tranzacţii imobiliare, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor și echipamentelor, cu valori cuprinse între 12% şi 16,5%.
Majorările câștigului salarial mediu net în anumite sectoare s-au datorat acordării de prime ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri, dar şi de realizările de producţie ori de încasările mai mari.
Creșteri importante ale câştigului salarial mediu net au fost înregistrate și în fabricarea produselor din tutun (+50,9%), activităţi de asigurări, şi ale fondurilor de pensii (+39,0%), activităţi de editare (+18,5%).

Semnal de alarmă adresat întregului sistem național de învățământ și pregătire profesională. Într-o țară unde turismul este ramura prioritară strategică a economiei naționale de peste un sfert de veac, s-a ajuns în situația paradoxală, însă „originală”, să avem cui, să avem unde, să avem de ce, saă avem cu ce, însă să nu (mai) avem cu cine să furnizăm servicii în domeniul industriei ospitalității.

Industria ospitalitatii din Romania a intrat deja intr-o criza cronica de resurse umane, in ultimii ani piata muncii locala nemaifiind in masura sa furnizeze nici macar numeric personalul necesar, nici vorba fiind de personal calificat. Anul acesta lipsa de personal operativ in domeniului turismului a fost de cel putin 30% , acest nivel fiind limitat numai pentru ca s-a folosit si personal care in urma cu cinci ani, in mod normal,nici nu era considerat apt pentru servicii.In realitatedomeniului ii lipseste cca. 50% din personalul calificat necesar, din nefericire incluzand si pozitii de coordonare departamentala, dar si cele de management.

Desi in 2016 am beneficiat de un context de piata prielnic cresterii circulatiei turistice in tara, avand sansa unor conditii meteo favorabile, inregistrand cresteri rezonabile de volum, totusi a fost cel mai dificil sezon estival pe Romania l-a avut vreodata din perspectiva resurselor umane. Daca nu constientizam ca suntem intr-un impas major privind personalul calificat, apt sau dornic sa lucreze in domeniul turismului, intregulefort de dezvoltare depus de mediul privat de afaceri va esua lamentabil, inainte de a incepe cu adevarat structurarea si consolidarea acestui domeniu economic, atat de important pentru evolutia viitoare a tarii.

De fapt, problema noastra este una cu mult mai grava, mai profunda si de prea lunga durata la nivelul intregii natiuni: LIPSA EDUCATIEI. Dupa peste un sfert de veac de decadere in toate planurile, cea mai ingrijoratoare, am putea spune chiar infricosatoare din perspectiva viitorului, a fost ignorarea unei nevoi esentiale pentru evolutia oricarei natiuni: educatia.

O educatie nationala asumata, corecta, dedicata, programatica, vizionara, aplicata trebuie sa fie preocuparea oricarei natiuni care isi respecta trecutul si isi planifica viitorul, traind responsabil prezentul. In ce ne priveste, cel putin sa ne fi preocupat asigurarea unei minime educatii in baza cereia sa se poataforma profile umane echilibrate si decente, avand asimilat un minim set de valori si principii. Asistam de prea multi ani la o scadere dramatica a nivelului general de educatie, care se reflecta atat de vizibil in comportamentele sociale si in atitudinea indivizilor fata de valorile reale, fata de cultura, fata de rigori, fata de munca, fata de semeni… Nu ne referim aici la exceptii, la tinerii responsabili, la cei dornici sa-si construiasca o cariera si care, mult prea multi, aleg sa plece pe alte meleaguri.Ne referim la masele mari de absolventi care nu au acumulat nimic in 12 ani de scoala si nici nu reusesc sa treaca examenul bacalaureatului.

Evaluarea unui aplicant pentru angajare in domeniul serviciilor este un exercitiu care iti poate da masura reala a profilului unor generatii, un exercitiu care, intr-o societate responsabila pentru viitorul ei, te poate imbogatii, intarindu-ti increderea in oameni si in viitor.

Insa la noi, cu fiecare an care a trecut, exercitiul evaluarii aplicantilor pentru locuri de munca in turism devine tot mai…trist, dureros chiar, constatand cat de jos am reusit sa cadem la nivelul principiilor si valorilor  individuale, si de aici la nivelul unei intregi societati.

Avem deja generatii in care sunt mult prea multi tineri care cu greu pot lega coerent doua propozitii, care sa poata face cateva calcule, care sa poata comunica cursiv,care nu au nici o notiune de cultura generala, de minim civism, de comportament, de relatii cu semenii, de relatie cu munca, de respect pentru reguli, ar fi prea mult sa pomenim de mandrie nationala sau de patriotism…

Anul acesta insa toata aceasta nemarginita tristete in urma interviurilor de angajare s-a diminuat major… pentru ca si interlocutorii s-au redus semnificativ. Anul acesta putini tineri din generatiile ultimilor trei-cinci ani au mai aplicat, sau daca au facut-o nu era pentru a-si gasi un loc de munca stabil, ci „ca sa faca repede un ban”… Intreaga presa si mediile „online”din intreaga tara este plina, zi de zi, de anunturi de angajare, la care nu prea raspunde nimeni.

Insa chiar si selectati cu greu, multi renuntanumai dupa cateva zile, motivand ca pentru ei sunt prea multe reguli de respectat, pentru ca opt ore dureaza prea mult si pentru ca banii se incaseaza numai odata pe luna… si ca oricum 1500 lei net este un salariu prea mic… pentru cineva care nu stie sa faca absolut nimic, desi unii au urmat cursurile unor „licee de turism”, care au produs „tehnicieni in turism”, pozitie care nu stie nimeni ce inseamna si nici nu exista ca si meserie in C.O.R..

Sa ne amintim ca invatamantul de specialitate, la orice nivel, practic nu exista decat in evidente oficiale, in realitate programele de invatamant, disciplinele, structura cursurilorneavand absolut nici un contact cu realitatea din domeniu, aceste unitati de invatamant furnizand pietei muncii nationale, generatii dupa generatii, oameni care au prea putine notiuni teoretice corecte si aproape nici o deprindere practica coerenta pentru domeniul in care s-au „pregatit”. Cu totii stim ca pregatirea permanenta a adultilor este facuta de sute de SRL-uri care nu au capacitatea de a forma profesionisti, ci numai elibereaza diplome ca sa justifice irosirea unor sume semnificative din fonduri europene, ca legislatia muncii nu sustine in nici un fel activitatile in sectorul serviciilor si nici pe cele sezoniere… Constatam asadar, ca vorbim  nu numai de o criza, ci de un risc economic major la nivel national. Vorbim despre periclitarea dezvoltarii uneia dintre putine ramuri economice pe care o mai putem controla sicare inca mai functioneaza in Romania si care ar putea deveni unul dintre pilonii de dezvoltare a unei economii bazate cu precadere pe servicii, in situatia in care, este un fapt, Romania a renuntat la cea mai mare parte dintre industriile producatoare pe care le avea.

Dupa ce ca de fiecare data cand avem o oportunitate „reusim” sa pierdem ultimul tren, chiar si cand ni se intampla sa fim pe post de „barza chioara” riscam sa ramanem fara cuib. In spiritul proverbialei noastre „originalitati” avem toate „sansele” sa irosim interesul in crestere al turistilor straini pentru Romania, interesul in mare crestere al romanilor pentru tara lor, tendinta vadita de majorare a circulatiei turistice interne, investitiile tot mai consistente in infrastructura turistica si in proprietati hoteliere, apetitul in crestere al multor antreprenori de a se implica in acest domeniu, potentialul major de crestere chiar si numai prin repunerea in functiune a obiectivelor turistice abandonate. Toate aceste oportunitati si bunele premiseexistente risca sa duca toate catre un esec, numai pentru ca in Romania, de peste 25 de ani,nu a mai existat nici o preocupare reala si constanta pentru formarea pentru viata a noilor generatii, a unor profile umane corecte si nici nu a mai fost pregatit si calificat,in mod real,personal pentru turism.Singura sansa ramane organizarea mediului privat de afaceri pentru asigurarea pregatirii si calificarii la nivelul companiilor, eventual cu implicarea asociatilor profesionale si patronale.

Pe fondul lipsei unui interes real pentru un proces de educatie consolidat si stabil, a prabusirii valorilor morale si respectului fata de munca, fata de reguli si de semeni, este greu sa mai gasim oameni care, chiar daca nu au o reala calificare, cel putin sa aiba profilul, atitudinea si educatia generala necesare pentru a putea oferi servicii de calitate, pe care orice oaspeteroman sau strain ar dori sa le primeasca in calatoriile din Romania. Turismul ramane o sansa. Poate singura care sa poata asigura o crestere economica sustenabila.

Paul Marasoiu – Consultant Senior în Industria Ospitalității