România a avut, în luna mai 2019, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,4%, acelaşi cu cel înregistrat în luna aprilie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în România rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 4,6% în luna mai 2018 până la 4,4% în mai 2019, potrivit Economica.net.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în luna mai 2019 până la 1,6%, de la 1,9% în aprilie, în timp ce în zona euro inflaţia a coborât până la 1,2%, de la un nivel de 1,7% înregistrat în aprilie.

Comparativ cu situaţia din luna aprilie 2019, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 16 state membre, a rămas stabilă în cinci ţări (inclusiv în România la 4,4%) şi a crescut în şase state member, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că preţurile de consum au crescut cu 0,46% în mai 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 3,22% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018), în timp ce rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 4,1%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 5,24%, a mărfurilor nealimentare cu 3,27% şi a serviciilor cu 4,3%.

Inflaţia anuală a scăzut la 1,4% în zona euro şi până la 1,5% în statele membre ale uniunii Europene, a informat vineri Eurostat, precizând că România a înregistrat cele mai mari scumpiri, de 3,2%, în timp ce Grecia a avut o inflaţie de numai 0,5%, cea mai mică din UE, potrivit Adevărul.

Rata anuală a inflaţiei din zona euro a fost de 1,4% în ianuarie 2019, în scădere de la 1,5% în decembrie. Inflaţia anuală a Uniunii Europene a fost de 1,5% în ianuarie 2019, în scădere de la 1,6% în decembrie. Comparativ cu decembrie 2018, inflaţia anuală a scăzut în şaisprezece state membre, potrivit sursei citate.

În ianuarie 2019, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din servicii (+0,70 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool şi tutun (+0,36 pp), energie (+0,26 pp) şi energie neenergică bunuri industriale (+0,06 pp).

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
De asemenea, în decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, conform datelor Profit.ro.
Totodată, în ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit sursei amintite.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în decembrie 2018 la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, în condiţiile în care gazele naturale s-au scumpit cu 16,61% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În noiembrie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,43%, de la 4,25% în octombrie, transmite news.ro.
În decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,75%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,44%, potrivit Antena3.
Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în decembrie 2018 faţă de decembrie 2017, cu 4,57%.

Revenirea inflației în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, s-ar putea produce chiar luna aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul de strategie al BNR, Adrian  Vasilescu.

Revenirea la o inflație de cel mult 3,5% mai devreme de finalul anului, când prognoza băncii centrale prevede coborârea la acest nivel, este de așteptat din mai multe considerente, deși în mare parte din an rata țintită de BNR a urcat la peste 5%, într-o perioadă cu mai multe șocuri inflaționiste generate de creșterea prețurilor administrate. „Am putea avea o scădere până la 3,5% a ratei anuale a inflației în noiembrie, în condițiile în care deja am avut o scădere luna trecută, pentru că a ieșit din baza de calcul a indicelui luna octombrie a anului 2017, când am avut primul șoc inflaționist al acestui ciclu. Iar în noiembrie va ieși din baza de calcul și luna noiembrie 2017”, spune Vasilescu.

De asemenea, România a intrat într-un nou ciclu inflaționist în luna octombrie a anului trecut. Rata lunară a inflației a sărit atunci la 1,28%, șocul fiind produs în contextul reintroducerii supraaccizei la carburanți și a unor noi tarife la energie electrică, termică și gaze naturale, toate influente în inflație, dublat de o conjunctură nefavorabilă pentru prețurile internaționale ale petrolului.

Totodată, BNR a majorat din nou dobânda, pe 7 mai, de la 2,25% la 2,5%. Inflația lunară s-a temperat din nou în mai, iunie și iulie (în iulie indicele a fost chiar negativ de -0,48%), însă luna august a venit cu un nou șoc, influențat din nou de prețurile la gaze, electricitate. Sub 5% rata anuală a inflației a coborât abia în octombrie, când din baza de calcul a indicelui au iețit datele din luna similară din 2017, cea a primului șoc inflaționist din actualul ciclu.

Rata anuala a inflației a urcat la 5,2% în aprilie 2018, de la 5% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 7,2%, a celor alimentare cu 4% și a serviciilor cu 2,83%.

De asemenea, o rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. „Prețurile de consum în luna aprilie 2018 comparativ cu luna aprilie 2017 au crescut cu 5,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018) față de precedentele 12 luni (mai 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%”, se arată într-un comunicat al INS.

În același timp, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, pe 9 mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza anterioară indica o inflație de 3,5% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

Martie 2018 a fost a doua lună consecutivă în care România a avut cea mai mare rată anuală a inflației dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al prețurilor de consum de 4%, și în creștere față de o rată anuală a inflației de 3,8% înregistrată în luna februarie, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia și Lituania (ambele cu un avans de 2,5%), potrivit Agerpres.

Cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor l-au avut serviciile (0,67 puncte procentuale), urmate de prețurile la alimente (0,41 puncte procentuale) și energie (0,20 puncte procentuale). În luna februarie a acestui an, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflție pentru finalul acestui an. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%.

Rata anuală a inflației a urcat la 5% în martie 2018, de la 4,7% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 6,57%, a celor alimentare cu 4,01% și a serviciilor cu 2,9%, potrivit Agerpres.

O rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. În martie comparativ cu februarie, prețurile de consum au urcat cu 0,3%, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, cele nealimentare cu 0,15% și serviciile cu 0,30%. „Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (aprilie 2017 – martie 2018) față de precedentele 12 luni (aprilie 2016 – martie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 1,9%”, notează INS.

Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 este determinată de acele componente ale cosului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începând cu ultimul trimestru din 2018.

Inflația din luna februarie anunțată de Institutul Național de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creșterea prețurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică și gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României (BNR), precizând că statul a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. „Și atunci este clar că statul ne-a facut o figură, a mișcat aceste prețuri când nu trebuia să o facă. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine și făcea această creștere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creștere la cele patru căsuțe, dar dacă făcea la vreme și nu lăsa să vină toamna și nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creștere la 4,3%”, a spus Adrian Vasilescu la o conferință de specialitate.

De asemenea, acesta a mai adăugat că Banca Națională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva prețurilor administrate, dar că este ușor a arunca vorbe în piață pentru a decredibiliza instituția, potrivit Agerpres. Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. Banca Națională a Romaniei (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018.

Rata anuală a inflației a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% și a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri.

Pe de altă parte, prețul serviciilor a crescut cu 0,9% față de luna ianuarie 2017. „Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2017 – ianuarie 2018) față de precedentele 12 luni (februarie 2016 – ianuarie 2017), calculată pe baza IPC, este 1,7%”, notează INS.

Potrivit sursei citate, față de luna decembrie 2017, prețurile au urcat cu 0,78%, în ianuarie 2018, în condițiile în care mărfurile alimentare au fost mai scumpe cu 0,64%, cele nealimentare cu 1,08%, iar serviciile cu 0,32%. Rata anuală a inflației a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 4,07% și a celor nealimentare cu 4,11%, potrivit Agerpres. Prețul serviciilor a crescut cu 0,22%. Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coșului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

De asemenea, prognoza anterioară indică o inflație de 3,2% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3,1%, potrivit Agerpres.

Totodată, BNR anunță accelerarea ratei anuale a inflației în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale costului de consum exogene sferei de acțiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaționist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul țintei începand cu ultimul trimestru din 2018.

Inflația este posibil să atingă 3,5%, la finalul acestui an, iar in primul semestru din 2018 va fi de 5%, au evidențiat, ieri, oficialii Coface Romania, într-o conferință de presă. Iancu Guda, Service Director în cadrul Coface Romania, a apreciat: „Probabil o sa fim la 4% (n.r. inflație) în ianuarie.

La începutul anului, avem efectul de bază dat de reducerea accizei la combustibil, însă acesta se va pierde. În a doua jumătate a anului, temperarea cererii pe seama scumpirii banilor, decelerarea creșterii salariilor și pierderea efectului de bază – pentru ca acciza la combustibil a fost majorată în toamna anului trecut – ar trebui să tempereze ritmul de creștere a inflației, conform datelor oferite de Bursa. Deci este o inflație sezonieră cu mult efect de bază în spate și, anualizat, în medie, 2018 față de 2017, ne așteptam ca inflația să fie undeva la 3,5%”.

Totodată, Eugen Anicescu, Country Manager Coface Romania, a subliniat ca majorarea salariilor se va reflecta în creșteri de prețuri. Oficialul Coface a declarat: „Observăm deja o creștere a prețurilor la produsele de bază. Creșterea salariilor se va traduce categoric și în creșteri ale prețurilor. Companiile deja stau la un nivel al profitabilității redus și vor fi nevoite să transfere o parte din toate creșterile de costuri în prețuri. Acestea nu au destul timp să se pregătească și să inoveze, astfel încât să mențină prețurile. De asemenea, consumul va rămâne la un nivel ridicat, ceea ce va pune presiune pe inflație”.

Pe de altă parte, Iancu Guda a subliniat că Banca Națională a României se afla în mijlocul unei dileme – între a menține dobânzile la un nivel scăzut și a avea, în același timp, un leu puternic. „Inflația deja accelereaza spre 5% în prima jumătate a anului curent și avem dobânzi real negative. Vedem Banca Centrală în mijlocul unei dileme, pentru că nu poți să menții dobânzile jos, simultan cu un leu puternic. În ultima perioadă, cei de la BNR au fost destul de consistenți în a pregăti piețele privind o apetență pentru un leu mai slab și cu o volatilitate mai mare, preferând dobânzi ținute sub control”.