Odată cu lansarea, la Ploieşti, a producţiei unor articole inedite din industria tutunului, România şi-a consolidat statutul de ţară în care sunt testate inovaţiile multinaţionalelor pentru ca ulterior noile creaţii să pornească în cucerirea pieţelor globale. MEDIAFAX consemnează câteva exemple.

Săptămâna trecută, British American Tobacco (BAT) România a anunţat investiţii în fabrica de la Ploieşti în valoare de 100 de milioane de euro în producţia componentei tehnologice care se regăseşte în „glo IFuse”, şi anume „Neopods”. O tehnologie care permite îmbinarea într-un produs hibrid a ţigărilor tradiţionale şi a ţigărilor electronice, fără a degaja miros, fum sau scrum.

BAT a selectat România ca prima ţară din lume unde lansează glo iFUSE, adăugând astfel o nouă verigă „lanţului” de inovaţii ale multinaţionalelor care îşi testează noile produse mai întâi în ţara noastră. România nu mai este doar un loc în care sunt replicate şabloanele de pe alte meleaguri, ci şi unul din care inovaţiile îşi croiesc o matcă tot mai vizibilă.

Iată o altă verigă din „lanţul” inovaţiilor aplicate aici de companiile multinaţionale: Nescafé Milano, prima cafenea pe care compania a deschis-o în acest format după o ideee ce s-a născut în România. A prins contur în Piaţa Romană din Bucureşti, a fost aprobată la Vevey, în Elveţia, iar apoi a fost pusă în practică în mai multe ţări. Valoarea investiţiei s-a plasat în jurul a 200.000 de euro. Noutatea în acest caz constă în pachetul complet pe care compania îl pune pe masa partenerilor. Deşi nu Nestlé este operatorul afacerii, compania a inventat o soluţie integrată de business care include atât produse (cafea, cappuccino, ciocolată), cât şi aparatură de ultimă generaţie cu serviciile-suport destinate partenerilor – de la trainingul personalului şi mentenanţa echipamentelor, până la strategia de marketing şi comunicare.

Lista inovaţiilor testate în România este mai lungă, iar alte modele, în diferite faze de dezvoltare, sunt reţete precum Metro Punct, iaurturile Activia Gustare de Seară sau reclamele Orange.

Un exemplu relevant este povestea Metro Punct, o reţea de magazine dezvoltată de Metro Cash & Carry România. Modulele Metro Punct au o suprafaţă de câteva ori mai mică decât spaţiile cu care Metro a împânzit lumea. Sortimentul de mărfuri listate este mai restrâns decât în cazul unui magazin clasic, dar acoperă 80% din nevoile de cumpărare ale clienţilor – revânzători de produse alimentare în magazine mai mici şi unităţi turistice. Primul modul Metro Punct a fost inaugurat la Satu Mare, în aprilie 2010, şi în numai nouă luni compania a mai deschis încă trei (la Piatra Neamţ, Buzău şi Târgovişte). În regiunea est-europeană au fost deschise, de atunci, zeci de magazine similare, în ţări precum Polonia, Bulgaria, Ucraina sau Serbia, dar invenţia românească face cu ochiul şi directorilor care coordonează afacerile Metro din Vest.

Încă un exemplu: Danone a lansat în premieră, în România, produsul Activia Gustare de seară, identificând şi valorificând „un nou moment de consum” – o inovaţie în industria alimentară. Ideea Activia Gustare de Seară s-a ivit pornind de la „o experienţă pe care credem că o împărtăşesc multe femei cu un stil de viaţă activ: seara, când ajung acasă, îşi doresc să mănânce ceva care totuşi să nu fie nici greu, nici mult, ci doar o gustare uşoară, sănătoasă şi săţioasă”, au explicat reprezentanţii Danone, în momentul lansării. Următorul pas a fost cel în care ideea a fost împărtăşită echipei de marketing, celei de cercetare şi dezvoltare şi managementului companiei. Odată stabilit potenţialul ideii, a început testarea conceptului şi apoi a fost dezvoltat produsul. A urmat etapa de testare pe grupuri de consumatoare, iar în februarie 2011 noul tip de iaurt a fost lansat pe piaţă. Desigur, mai întâi pe piaţa din România. Gustarea de Seară a trezit, la fel ca şi alte inovaţii autohtone, şi interesul managerilor din alte filiale Danone. „Mai multe ţări din Europa au decis să lanseze produsul”, au precizat reprezentanţii Danone, adăugând că acesta se află în diferite faze de dezvoltare în alte ţări, de la teste cu consumatorii locali şi până la teste de producţie locală a reţetei.

În acelaşi „lanţ” al inovaţiilor se înscrie şi agenţia de publicitate Publicis România, care a creat şi trimis peste hotare mai multe campanii publicitare. De exemplu, în toamna lui 2009, Bosnia a cumpărat campania „Fă-ţi plinul cu o maşină”, iar Armenia şi Republica Moldova au ales două campanii româneşti dezvoltate de Publicis pentru Orange. „De cele mai multe ori, campaniile făcute de noi erau confundate cu adaptări după campanii internaţionale, datorită calităţii lor. A fost însă şi mai plăcut să vedem că multe dintre ele chiar au devenit campanii internaţionale, dar le adaptează alţii”, au precizat reprezentanţii Publicis. Compania a realizat şi unul din spoturile realizate în vara 2010 pentru Garnier Color Naturals, care a rulat nu doar în România, ci în toată Europa de Est, apoi agenţia a dezvoltat o campanie cu o consistentă componentă online pentru seria limitată Renault Twingo Miss Sixty, care a fost exportată în Olanda, Guadalupe, Martinica, Guyana Franceză şi Germania. Un alt spot, realizat pentru Renault, „The Hitchhiker”, a fost exportat pe mai multe pieţe din America de Sud şi din Europa. Mai mult, 10 campanii Orange, create de Publicis România, au fost exportate în Franţa, Luxembourg, Spania, Polonia, Slovacia, Armenia şi Republica Moldova.

Un alt domeniu în care România se înscrie drept cap de afiş la testele inovative ale multinaţionalelor este cel farmaceutic, mai ales în ceea ce priveşte testele de pe plan local, folosite în dezvoltarea medicamentelor noi. O precizare importantă: pacienţii semnează un consimţământ informativ prin care sunt de acord să facă parte din procesul de testare a medicamentelor. Datele Agenţiei Naţionale a Medicamentului indică faptul că cel mai des testate sunt antineoplazicele (împotriva cancerelor), apoi produsele destinate sistemului nervos central, tubului digestiv şi sistemului cardiovascular.

Dar indiferent în ce domeniu se nasc inovaţiile, cert este că „laboratorul” românesc, cu cei 20 de milioane de locuitori ai săi, este un atu cu mare greutate în alegerea României ca ţară de test pentru inovaţiile multinaţionalelor.

Ambasada SUA intenționează să aducă experți americani, israelieni sau olandezi în România pentru a încuraja inovația și antreprenoriatul. Potrivit ambasadorului Statelor Unite în România, Hans Klemm, aceștia ar putea ajuta țara noastră să depăşească trendul descendent înregistrat la aceste capitole.

„Agenda promovării inovării şi antreprenoriatului are sens, este ceva ce SUA vrea să promoveze în România şi în lume, în condiţiile în care acestea două îşi aduc o importantă contribuţie la creşterea economic, dar şi la întărirea instituţiilor democratice şi la o transparenţă guvernamentală. (…) Am discutat ce rol poate să joace Ambasada SUA pentru încurajarea unui ecosistem de inovaţie şi antreprenoriat în România. Este o întrebare importantă, în condiţiile în care situaţia se datorează eşecului pieţei, iar guvernele trebuie să ofere soluţii şi ar trebui ca Guvernul României să joace un rol în încurajarea acestui ecosistem. Mi s-a propus să aducem experţi americani, împreună cu alţii din Israel şi Olanda, care au expertiză în acest domeniu, şi care să vadă ce ar trebui făcut în România pentru a îmbunătăţi acest mediu, astfel încât să devină accesibil pentru capital, a îmbunătăţi educaţia, reformele, eliminarea regulilor care stau în calea dezvoltării inovării şi antreprenoriatului”, a spus ambasadorul american, citat de agenția de presă Mediafax.

Hans Klemm a susţinut că este nevoie de un pachet de soluţii pentru ca România să iasă din situaţia în care se află şi ajungă în rândul statelor ale căror economii sprijină, stimulează şi recompensează inovarea şi antreprenoriatul. Klemm a precizat, totodată, că, la preluarea mandatului, a descoperit că Ambasada SUA era deja implicată în sprijinirea acestor domenii printr-un program de premiere a antreprenorului lunii.

Andrei Roth, reprezentant al organizatorilor, a declarat la rândul său că European Innovation Scoreboard 2016 plasează România pe ultimul loc în UE la capitolul inovare, remarcându-se un trend descendent în ultimii ani, iar conform Global Innovation Index 2016, România se situează pe locul 48 în lume în ceea ce priveşte inovarea, după Republica Moldova.

„De câţiva ani se vorbeşte de inovare şi antreprenoriat, astfel încât ai crede că suntem într-o rachetă care zboară în stratosferă. În 2008, când România era la 50% din media europeană pe inovaţie, în 2015 suntem la 34%. Capital avem, capital uman avem, iniţiativă avem, şi unde cred că avem o lipsă este faptul că România are o lipsă de viziune clară, coerentă şi pe termen lung”, a spus Roth.

Acesta susţine că în urma conferinţelor Innoteque, care s-au desfăşurat la Bucureşti şi Cluj-Napoca, vor fi generate recomandări de politici publice clare şi concrete, care să ajute România să iasă din curba descendentă pe care se află.

„Vor fi identificate măsuri concrete pe care le vom pune într-o recomandare, într-un document care va fi trimis Guvernului, autorităţilor locale sau centrale ca să poată fi implementate. Una ar fi identificarea unor măsuri de finanţare ale Guvernului, nu mergând pe un model bancar, de capital, ci pe unul care priveşte cercetarea şi inovarea, unde este greu să mizezi pe capital privat”, a subliniat Andrei Roth.

Ambasadorul SUA, Hans Klemm, şi ambasadorul Israelului, Tamar Samash, au participat la conferinţa internaţională Innoteque cu titlul „Cum poate România, aflată pe ultimul loc din UE la capitolul inovare, să înregistreze rezultate mai bune?”, organizată la Cluj-Napoca de ImpactHub şi compania de IT, Recognos, cu sprijinul Guvernului României.