Comisia Europeană a lansat o investigație privind modul în care statul a iertat de plata datoriilor CFR Marfă, cu încălcarea legilor concurenței în acest mod oferind companiei un avantaj neloial față de ceilalți operatori de transport feroviar.

CE precizează că se poate considera că o intervenţie a statului în favoarea unei companii nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE atunci când are loc în condiţii pe care le-ar fi acceptat un investitor privat. Comisia va evalua acum dacă aceasta este situaţia în cazul creditorilor publici ai CFR Marfă sau dacă, dimpotrivă, intervenţia statului i-a conferit companiei un avantaj economic selectiv faţă de concurenţii săi, constituind astfel ajutor de stat.

„Piaţa transportului feroviar de marfă este o componentă crucială a legăturilor de transport ale oricărei economii. CFR Marfă este operatorul istoric pe aceasta piaţă în România şi a beneficiat de stingerea datoriilor publice şi de necolectarea de către creditorii publici a sumelor datorate. Trebuie să verificăm dacă un investitor privat ar fi procedat la fel ca autorităţile publice şi, în cazul în care răspunsul este negativ, trebuie să stabilim dacă aceste măsuri sunt compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat”, a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

Spre deosebire de transportul feroviar de călători, piaţa transportului feroviar de marfă din România este extrem de competitivă, întrucât există numeroşi operatori privaţi iar unii dintre aceştia au dobândit o cotă de piaţă considerabilă, ca urmare a liberalizării pieţei în anul 2007.

În martie 2017, Asociaţia Transportatorilor Feroviari Privaţi din România a adresat Comisiei o plângere oficială, în care a susţinut că CFR Marfă ar fi beneficiat de ajutoare de stat, cu încălcarea normelor UE în materie.

Investigaţia efectuată de Comisie va avea în vedere o serie de măsuri de ajutor de stat în favoarea CFR Marfă, constând în conversia în acţiuni a unor creanţe în valoare de 1,669 miliarde lei (circa 360 de milioane euro) în 2013, necolectarea, cel puţin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale şi a taxelor datorate de CFR Marfă, precum şi a datoriilor companiei faţă de CFR Infrastructură.

În cadrul i profesionale şi patronale din domeniul serviciilor financiare, într-una dintre cele mai ample acțiuni de acest tip.investigației au fost efectuate inspecții inopinate la 25 de bănci, IFN-uri, societăți de leasing asociaţi

”Inspecţiile s-au derulat în cadrul a două investigaţii declanşate de autoritatea de concurenţă pe piaţa serviciilor de leasing operaţional şi pe piaţa de leasing financiar şi creditului de consum din România”, a informat luni Consiliul Concurenţei.

S-au efectuat inspecţii simultane la Bancpost, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, BCR Leasing IFN, BRD Sogelease IFN, Raiffeisen Leasing IFN, Unicredit Leasing Corporation IFN, Viva Credit IFN, ALD Automotive, Arval Service Lease Romania, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Leaseplan Romania, Porsche Mobility, Unicredit Leasing Fleet Management, Finmedia, Asociaţia Societăţilor De Leasing Operaţional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociaţia Societăţilor Financiare din România (ALB), Federaţia Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului şi al Creditului din România şi Patronatul Creditului IFN.

”Una dintre investigaţii vizează posibile schimburi de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piaţa leasingului financiar şi a creditului de consum”, se arată în comunicatul autorității de concurență.

“Monitorizăm permanent această piaţă şi pregătim declanşarea investigaţiei de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informaţiile furnizate în luna august de una dintre părţile investigate, care a aplicat la programul de clemenţă”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Cea de-a doua investigaţie se referă, de asemenea, la o posibilă coordonare a politicilor comerciale prin fixarea preţului şi/sau o împărţire de piaţă realizată printr-un schimb de informaţii sensibile între companii concurenteactive pe piaţa leasingului operaţional şi a serviciilor conexe acestora din România.

Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practice anticoncurenţiale analizate, arată conducerea Consiliului Concurenţei.

”Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor”, se mai menţionează în comunicat.

Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice.

”În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, se mai arată în comunicat.

Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.

Consiliul Concurenței a efectuat o serie de inspecții la E-Distribuție Muntenia, companie controlată de Enel, în cadrul unei investigații privind un posibil abuz de poziție dominantă al operatorlui de distribuție a energiei electrice.

E-Distribuție Muntenia este suspectată că ar selecta companii prestatoare de servicii conexe după criterii diferite de cele conforme legislației în vigoare.

Autoritatea de concurență consideră că sunt afectați consumatorii în urma influențării de către compania de distribuție a energiei electrice a soluțiilor tehnice propuse utilizatorilor, a duratie și a costurilor de racordare la rețeaua de energie electrică, precum și a opțiunii utilizatorilor de a alege prestatorii de servicii conexe.

Inspecțiile efectuate de Consiliul Concurenței au fost autorizate de către Curtea de Apel București.

”Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei”, precizează reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

Procurorii germani au anunțat miercuri lansarea unei investigații oficiale privind manipularea pieței de către directorul general al companiei Volkswagen, Matthias Muller, și președintele acesteia, Hans Dieter Poetsch în legătură cu scandalul noxelor trucate în care a fost implicat grupul german, transmite Reuters.

Procurorii din Stuttgard, unde este sediul Porsche, compania mamă a Volkswagen, îi investighează pe membrii board-ului companiei pentru a afla dacă aceștia au ascuns investitorilor informații legate de investigația ce avea loc în Statele Unite ale Americii, înainte de izbucnirea scandalului Dieselgate din 2015, ce a dus la scăderea acțiunilor grupului german și la pierderi substanțiale ale acționarilor.

Ancheta, care îl vizează și pe fostul CEO al Volkswagen, Martin Winterkorn, și care este în desfășurare începând din luna februarie a acestuian, este similară cu cea lansată anul trecut de către procurorii din Braunschweig, de lângă sediul VW din Wolfsburg, în legătură cu faptul că actualii și foștii membri ai consiliului de administrație al grupului german ar fi întârziat lansarea informațiilor cu privire la manipularea testelor privind emisiile poluante.

Porsche SE a declarat oficial că acuzațiile au fost neîntemeiate, adăugând că a respectat regulile anunțându-și acționarii din timp. Compania mamă a VW controlează 52,2% din acțiunile grupului.

Procurorii au afirmat că ancheta a fost determinată de o plângere din partea autorității de reglementare a piețelor BaFin, în vara anului 2016, în același timp în care procurorii din Braunschweig și-au lansat propria anchetă ce-i viza pe oficialii VW.