Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, atrage atenția că în perioada următoare estimările arată că încă din primul trimestru al anului viitor, România se va confrunta cu o inflație care va depăși semnificativ 3%.

Excesul de cerere exercită o presiune asupra ratei inflației, care a început să crească, explică Ionuț Dumitru. „După o perioadă destul de lungă în care inflația a stat în zona negativă din cauza reducerilor de TVA — dar atenție, dacă excludem impactul reducerilor de TVA inflația nu a fost niciodată negativă în România — în perioada următoare estimările arată că inflația va crește și probabil chiar în primul trimestru al anului viitor inflația va sări semnificativ de 3%, fapt care, probabil, va poziția România în fruntea clasamentului din Europa”, a declarat el la conferința „Reforma iminentă a UE: România și nucleul dur. Adecvare, politici, măsuri necesare”.

Acesta spune că nu este normal ca într-o perioadă de creștere economică de peste 5% să se înregistreze scăderea veniturilor bugetare din TVA, a încasărilor din impozitul pe profit sau accize. Rectificarea bugetară va face ca defictul să rămână sub 3%, dar cu sacrificarea investițiilor de unde s-au tăiat 10 miliarde de lei. Și pe partea de venituri s-a recurs la măsuri excepționale prin forțarea companiilor de stat să distribuie tot profitul prin dividende.

„Nu poți să cârpești bugetul sau nu poți să faci bugetul în felul acesta, doar forțând companiile de stat să-ți plătească dividende. La anul de unde mai luăm acele dividende? Sumele sunt foarte mari și nu poți să te bazezi să finanțezi cheltuieli permanente, de natura salariilor și a pensiilor, din resurse temporare, prin definiție”, a afirmat Ionuț Dumitru.

Creșterea economică de peste 5% este bazată pe consum. El consideră că depășirea creșterii economice potențiale, care este de 3%, nu poate fi susținută pe termen mediu fără să existe aport de capital.

Guvernul a greșit când a supraestimat încasările la bugetul de stat și a subestimat necesarul pentru plățile pe care le are de făcut, consideră președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. Potrivit declarației sale făcută duminică la postul de televiziune Digi24, se ține cont doar de actele normative aprobate deja, fără să se ia în calcul promisiunile din programul anunțat de PSD.

După prima lună din an, veniturile bugetului general consolidat s-au situat la 19,2 miliarde lei (2,4% din PIB), în scădere cu 5,7% în termeni nominali față de aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Execuția bugetară a înregistrat un excedent de trei miliarde (0,37% din PIB), mai mic însă decât cel din aceeași perioadă a anului trecut când a fost de 4,7 miliarde lei (0,62% din PIB). Cea mai mare scădere s-a consemnat la încasările din TVA, care au fost cu aproape 25% mai mici decât în ianuarie 2016.

„E prematur să tragem o concluzie tranşantă, ar trebui să vedem cel puţin 2-3 luni, dar datele sunt mai mult decât îngrijorătoare”, a subliniat Dumitru. Dificultatea respectării programului constă în faptul că s-a luat în calcul o creștere a veniturilor cu 14 – 15%, iar după prima lună este un minus de 5% la acest capitol, ceea ce crește foarte mult riscul pentru ca la sfârșitul anului, deficitul bugetar să fie mai mare de 3%.

Pentru a se încadra în limitele impuse, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri, dacă nu va alege să recurgă la „noi împrumuturi pe care le vor achita copiii și nepoții noștri”, doar pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului, nu investiții, a atras atenția președintele Consiliului Fiscal. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a mai adăugat Dumitru.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au decis majorări substanţiale de salarii în domeniul medical şi în educaţie, deşi lefurile au crescut în aceste sectoare în medie cu 30% în ultimul an, informează Ziarul Financiar.

Impactul bugetar anunţat de Ministerul Finanţelor este de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miştii cred că va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită.

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat – un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creş­tere economică de peste 8% – a fost ex­pre­sia unei iresponsabilităţi totale”, co­men­tează economistul Ionuţ Dumitru.

Avertizări vin şi de la economistul Aurelian Dochia. Acesta adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creşterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­denţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţio­nală gravă şi politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul şi-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­denţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.

Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.

Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri jude­cătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.

„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parla­men­tul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.