Guvernul vrea să încurajeze antreprenoriatul şi crearea de noi locuri de muncă. Miercuri, Executivul a aprobat în şedinţă o Ordonanţă de urgenţă pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii. Prin acest program se estimează crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înfiinţate care vor trebui să angajeze cel puţin doi salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin trei ani, notează agenţia de presă News.ro.

Executivul informează că prin “Start-up Nation – Romania” se acordă ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim estimat de 10.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

“România porneşte cel mai ambiţios program de susţinere a start-up-urilor, program ce se aplică cu succes şi în alte ţări precum Israel sau Marea Britanie şi face, astfel, un alt pas spre atingerea dezideratului – România, ţara cu mediul de afaceri cel mai atractiv din Sud-Est-ul Europei. Start-up Nation – Romania va motiva tinerii să rămână în ţară şi să desfăşoare activităţi de antreprenoriat, va contribui la crearea de noi companii în domenii cu valoare adăugată ridicată, crescând astfel atractivitatea României în regiune. Acest program va crea companiile de succes de mâine care vor consolida baza economiei româneşti”, a spus ministrul Florin Jianu, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Sursa citată precizează că se estimează, astfel, crearea a minim 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înfiinţate care vor trebui să angajeze minimum 2 salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin 3 ani.

Croaţia, Muntenegru şi chiar Bulgaria sunt mai eficiente decât România când vine vorba de atragerea şi păstrarea angajaţilor valoroşi. Potrivit unui studiu realizat de compania de recrutare Adecco, citat de News.ro, ţara noastră ocupă locul 55 pe plan global, din 118 state analizate. 

Studiul Global Talent Competitiveness Index (GTCI) este realizat anual şi măsoară modul în care ţările cultivă, atrag şi păstrează candidaţii, oferind resurse pentru a dezvolta strategii de creştere a competitivităţii pe piaţa globală a muncii.

Elveţia şi Singapore ocupă primele locuri în clasament, iar patru ţări nordice sunt prezente în top 10: Suedia, Danemarca, Finlanda şi Norvegia. Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii se găsesc pe locul al treilea şi al patrulea.

”Ţările de la vârful topului împărtăşesc trăsături-cheie, cum ar fi sisteme educaţionale care satisfac nevoile economiei, politici de angajare care favorizează flexibilitatea, mobilitatea şi spiritul antreprenorial, precum şi relaţii strânse între mediul de afaceri şi decidenţii politici”, se arată în studiu.

România se clasează pe locul 55 din 118 ţări analizate în raport, după state precum Kazahstan, Macedonia, Bulgaria, Panama, Mauritius, Muntenegru şi Croaţia. România depăşeşte, ân schimb, state precum Rusia, Kuwait, Oman, Serbia, Turcia, Argentina şi Ucraina.

Cele şase criterii luate în calcul de realizatorii studiului sunt modul în care România formează candidaţi, îi atrage, îi dezvoltă, îi reţine şi ce aptitudini tehnice şi globale au aceştia.

Cea mai slabă plasare în clasament, pentru România, este legată de atragerea candidaţilor, locul 82. Singurul capitol la care România performează mai bine este cel al dezvoltării resurselor umane, locul 53.

Potrivit unui studiu efectuat de compania de cercetare în domeniul resurselor umane ManpowerGroup, doar două ţări din lume – Japonia şi Taiwan – au dificultăţi mai mari decât România în ceea ce priveşte deficitul de angajaţi talentaţi, 72% dintre firmele de pe piaţa locală având această problemă.

Cele mai mari probleme sunt în găsirea de meseriaşi calificaţi, muncitori, ingineri şi operatori de producţie.

Firmele care activează în România se confruntă cu dificultăţi tot mai mari în găsirea de angajaţi calificaţi, în contextul în care numărul şomerilor a ajuns la 521.202 în noiembrie 2016, nivel minim după izbucnirea crizei, în 2008, iar rata şomajului a coborât la 5,7%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele oficiale arată că numărul de locuri de muncă vacante din economia românească, un indicator al deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, a crescut în al treilea trimestru din 2016 cu 16,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la 62.900, în ciuda şomajului încă ridicat din unele regiuni.

Aproape 60% din români întâmpină probleme atunci când apar cheltuieli importante, având bani doar pentru a-şi acoperi nevoile primare, potrivit unui studiu al Grupului Kruk, prezentat de agenția de presă Mediafax.

O parte dintre români evaluează situaţia lor financiară la un nivel mediu, având bani suficienţi pentru nevoile curente, dar în cazul unor cheltuieli mai mari deja apar problemele. 1 din 5 locuitori ai României nu are probleme atunci când vine vorba de cheltuieli mai mari, în timp ce 1 din 10 români îşi poate permite economii, potrivit studiului citat.

Peste 15% din respondenţi susţin că banii pe care îi câştigă se termină adesea înainte de sfârşitul lunii şi nu sunt suficienţi nici pentru a le acoperi nevoile de bază, iar 58% declară că au suficienţi bani pentru a-şi acoperi nevoile primare, însă este o problemă atunci când apar anumite cheltuieli importante.

De cealaltă parte, 18% îşi pot permite orice şi reuşesc să îşi acopere chiar şi cheltuielile neprevăzute fără probleme majore, dar doar 8% îşi pot permite orice şi reuşesc să pună bani deoparte, ca economii.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, în perioada 19-26 octombrie 2016.

Avem tot mai puțini șomeri. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul persoanelor fără un loc de muncă a scăzut în septembrie cu 1,7% față de luna precedentă şi cu 17,5% față de aceeași lună a anului trecut, la un nivel minim istoric. Astfel, rata şomajului s-a diminuat la 5,9%, cel mai redus nivel de la începutul anului 2009, arată statistica INS.

Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna septembrie din anul curent este de 520.000 de persoane, în scădere atât faţă de luna precedentă (529.000 de persoane), cât şi faţă de aceeaşi lună a anului anterior (630.000 de persoane).

Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi a depăşit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,8% în cazul celor de sex feminin).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,9% pentru luna septembrie 2016 (5,7% în cazul bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor).

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 77,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2016.

„Evoluţiile pozitive din piaţa forţei de muncă din ultimele luni confirmă ciclul investiţional post-criză”, comentează Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, în buletinul BT Daily.

Să fii medic în domeniile ORL și oftalmologie, art director sau dezvoltator de aplicații software s-ar putea spune că e o adevărată binecuvântare în zilele noastre! Potrivit unei monitorizări realizată de Occupational Information Network și prezentată de Ziarul Financiar, acestea sunt printre cele mai bine plătite meserii și, totdată, cele mai puțin supuse stresului. 

Pentru a stabili o rată pentru fiecare job, O*NET urmăreşte cât de des angajaţii acceptă să fie criticaţi şi cât de bine lucrează sub presiune. În continuare regăsiți lista cu Top 10 job-uri cu salarii medii mai mari de 70.000 de dolari pe an şi cu o rată a toleranţei de stres de 70 sau mai mică, aranjate în ordine de la cel mai mare scor al stresului până la cel mai mic.

Pe primul loc regăsim medicii ORL-iști. Aceștia au o toleranţă la stres de 70 în încasează un salariu mediu anual de 77,420 de dolari. Urmează oftalmologii, cu aceeași toleranță la stres, dar cu un salariu mai mare, de 115,750 de dolari în medie, pe an.

Medicii sunt urmați în clasament de meseria de Art Director, cu 69 toleranţă la stres și cu un salariu mediu anual de 101,990 de dolari. Nici tehnicienii scrisului nu o duc rău. Aceștia au tot 69 toleranţă la stres și un salariu mediu anual de 73,350 de dolari. Responsabilitatea lor este să scrie materiale tehnice precum manualele diferitelor echipamente, anexe sau instrucţiuni de utilizare şi întreţinere a diferitelor produse.

Urmează apoi dezvoltatorii de aplicaţii software, cu 65 toleranţă la stres. Ei încasează în fiecare an, în medie, 102,160 de dolari ca să dezvolte, creeze sau modifice aplicaţiile software sau instrumente speficice calculatoarelor.

Clasamentul este completat pe ultimele cinci locuri, în ordine, de managerii de sisteme informatice, analiștii în cercetare operațională, profesorii de Drept, geologii și inginerii agricoli. 

Ratele O*NET de “toleranţă la stres” pentru fiecare job sunt măsurate pe o scară de la 0 la 100, unde ratele mici desemnează un stres scăzut. (Atenţie! Nu spunem că sunt job-uri în care stresul nu există ci doar că ratele lor sunt mai scăzute decât cele ale altor profesii.), potrivit Business Insider, citat de Ziarul Financiar.

Criza din 2008 a dus la pierderea a mai mult de opt milioane de locuri de muncă. Deşi nicio industrie nu este pregătită pentru o altă criză, există domenii care ar putea fi mai puţin afectate, precum învăţământul, guvernarea sau contabilitatea, spune Andrew Chamberlain, economist şef la Glassdoor.

Printre cele mai sigure locuri de muncă sunt cele din sistemul de învăţământ. Chiar dacă lucrează în domeniul public sau privat, învăţătorii şi profesorii de liceu au un statut stabil, comunităţile având nevoie de oameni pregătiţi pentru a asigura educaţia copiilor. De asemenea, profesorii universitari au o poziţie solidă pe piaţa muncii, dar întâmpină un proces dificil până la gradul de profesor, fiind necesari ani de experienţă şi mai multe diplome universitare, printre care şi doctoratul. La nivel mondial este nevoie de recrutarea a 69 de milioane de profesori pentru a respecta promisiunile internaţionale pentru educaţie, potrivit unui studiu UNESCO, scrie agenţia de presă Mediafax.

Moaşele şi asistenţii medicali se află şi ei pe lista oamenilor cu loc de muncă sigur. În Statele Unite, rata de angajare este aşteptată să crească cu 30% în perioda 2014-2024, mult mai rapid decât în orice alt domeniu, conform Biroului de Statistică a Muncii.

Nici contabilii sau auditorii nu trebuie să îşi facă griji în legătură cu locul de muncă, rata de angajare fiind de 2.2%. „Nu sunt niciodată suficienţi oameni pentru audit sau taxe”, susţine Michael Cooke, partener The Execu|Search Group, o firmă de recrutare specializată în domeniul medical. „Într-o lume cu reglementări crescute, post-Enron, este foarte important să avem un control financiar puternic, iar asta a dus la creşterea angajărilor”, adaugă Michael Cooke.

Specialiştii în calcule statistice legate de asigurări şi probleme financiare sunt şi ei la mare căutare şi au o poziţie sigură în cazul izbucnirii unei crize. Ei folosesc matematică, statistici şi teorii financiare pentru a analiza riscuri şi a ajuta afacerile şi clienţii să dezvolte politici care să micşoreze costul riscurilor.

Un alt loc stabil este domeniul pompelor funebre. „Mereu va fi nevoie de servicii funerare”, susţine Kyle Kensing, editor la CareerCast, site-ul prin care oamenii îşi pot găsi locuri de muncă.

Angajaţii din serviciul public vor fi şi ei mereu căutaţi, fie că sunt specializaţi pe energie electrică, gaze naturale, alimentare cu apă sau canalizări.

România a înregistrat în luna august a acestui an cel mai redus șomaj din ultimii opt ani. Astfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, numărul şomerilor a scăzut până sub 530.000, după ce în ultimul an, peste 100.000 de oameni şi-au găsit un loc de muncă.

Statistica arată că numărul şomerilor s-a redus în august cu 17.213 faţă de luna precedentă, până la 529.078, nivel minim din 2008, iar rata şomajului a coborât astfel la 6%. Potrivit INS, în iulie, în România erau 546.291 şomeri, iar rata şomajului a fost de 6,1%. Datele revizuite arată că numărul şomerilor a scăzut puternic, cu peste 100.000, în ultimul an, de la 630.086 în august 2015.

Şomajul este în continuare mai mare în rândul bărbaţilor, cu o rată de 6,8% în luna august, în timp ce, în rândul femeilor, rata este de doar 4,9%, mai arată datele oficiale. Autorităţile public în mod constant şi numărul de şomeri înregistraţi oficial în evidenţele oficiilor pentru forţa de muncă.

Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că, la sfârşitul lunii mai, 410.509 şomeri erau înregistraţi oficial, ceea ce corespunde unei rate a şomajului de doar 4,6%, scrie News.ro Însă conform standardelor BIM, numărul de şomeri este calculat prin anchete în gospodării, care arată că numărul de şomeri este, în realitate, mai mare. Datele privind şomajul pe baza metodologiei BIM sunt considerate de specialiști ca fiind mai relevante, pentru că reflectă mai bine şomajul real la nivel naţional.

Salariul motivant, beneficiile consistente şi mediul de lucru plăcut sunt motivele principale pentru care candidaţii aplică la job-uri. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Catalyst, pe primul loc în topul criteriilor luate în considerare în alegerea unui loc de muncă se află în continuare pachetul salarial oferit, criteriu care a marcat o creştere de 19 procente faţă de anul trecut.

În urma realizării cercetării „Cei mai doriţi angajatori”, Catalyst a ajuns la concluzia că, pentru majoritatea candidaților (59,07% dintre respondenţi), salariul şi beneficiile salariale sunt importante în alegerea unui loc de muncă. Pe următoarele poziţii, ca importanţă în topul criteriilor care îi determină să aplice pentru poziţiile anunţate de companii se află mediul de lucru prietenos (37,4%), oportunităţile de promovare (26,64%), dar și siguranţa locului de muncă (26,48%), urmată de programul flexibil (21,24%), buna reputaţie a companiei (20,83%), programele de instruire (17,33%) și, nu în ultimul rând, de oportunităţile de a ocupa poziţii peste hotare (14,47%).

Potrivit Alexandrei Stancu, talent attraction & employer branding coordinator în cadrul Catalyst România, „Deşi pachetul salarial este pricipalul criteriu în alegerea angajatorului, să fie bine plătit este doar al treilea obiectiv profesional al celor care sunt în căutarea unui loc de muncă. Atmosfera de lucru plăcută a urcat pe locul al doilea în topul criteriilor, iar acest lucru se datorează în mare măsură şi faptului că angajatorii investesc din ce în ce mai mult în realizarea de spaţii de lucru creative şi dinamice, precum şi în oferirea de opţiuni distractive pentru reîncărcarea bateriilor în timpul petrecut la job”.

Studiul mai relevă și faptul că, deși multe companii se plâng că nu găsesc candidaţii potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere, pe de altă parte, sunt mulți care nici măcar nu aplică – sau nu iau în serios – ofertele de pe piaţa muncii.

Reamintim aici și cele mai recente date ale biroului european de statistică Eurostat, care arată că aproape 10% din angajaţii români au percepţia că sunt supracalificaţi pentru postul pe care îl ocupă, iar cei care cred că au mai multe abilităţi decât sunt necesare pentru jobul pe care îl au sunt absolvenţii de facultate.

Studiul „Cei mai doriţi angajatori”, realizat de Catalyst, a ajuns la a 11-a ediţie. Datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar online completat în perioada martie – mai de aproape 11.000 de respondenţi.

Piața muncii rămâne constantă la nivel european. Așa arată situația, cel puțin pe hârtie. Potrivit celor mai recente date ale EUROSTAT, în luna iulie, rata șomajului în Uniune a fost 8.6%, nivel neschimbat față de luna precedentă, dar în scădere cu 1,2% față de aceeași lună a anului trecut. Este cel mai redus nivel al șomajului din martie 2009 incoace. De cea mai redusă rată a șomajului se bucură Malta, în timp ce în Grecia aceasta depășește 23%.

Rata somajului in UE a fost 8.6% in luna iulie 2016, nivel neschimbat fata de iunie 2016, dar in scadere de la 9,4% in luna iulie 2015, potrivit datelor furnizate miercuri de Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene. Este cel mai redus nivel al somajului din martie 2009 incoace, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Cea mai mica rata este in Malta (3.9%), Cehia (4.2%) si Germania (4.2%), iar cel mai ridicat somaj este in Grecia (23.5%) si Spania (19.6%). Romania sta confortabil in clasament, cu rata somajului de 6.1%, scrie Hotnews.

Eurostat estimeaza ca in iulie 2016 existau 21,063 milioane de someri in EU28, din care 16,3 erau in zona euro. Somajul a ramas coborat in 24 de state europene, a ramas stabil in Danemarca si a crescut in Estonia (de la 6,1% la 7,0%, in perioada iunie 2015-iunie 2016), Austria (de la 5,7% la 6,0%) si Belgia (de la 8,1% la 8,3%). Cele mai mari scaderi au fost observate in Cipru (de la 15,0% pana la 11,6%), Croatia (16,5% la 13,2%) si Spania (21,9% pana la 19,6%). In luna iulie 2016, rata somajului in SUA a fost de 4,9%.

Potrivit datelor INS, numarul de someri (15-74 ani) a crescut cu un ritm lunar de 2.3%, la 546.3 mii in iulie. In dinamica an/an numarul de someri s-a diminuat cu 12.5% in iulie si cu 10% an/an in primele sapte luni ale anului curent, evolutie determinata de accelerarea cererii interne, precum si de procesul de relansare economica europeana (cu impact asupra fluxurilor de migratie a populatiei active). Rata somajului a urcat marginal in iulie, cu un ritm lunar de 0.1 puncte procentuale, la 6.1% (dupa ce in iunie s-a inregistrat cel mai redus nivel de la inceputul anului 2009), se arată intr-un raport al Băncii Transilvania.

Pe sexe, rata somajului la barbati a urcat de la 6.8% in iunie la 6.9% in iulie, in timp ce componenta feminina a crescut tot cu 0.1 puncte procentuale luna/luna la 5%. Raportat la iulie 2015 rata somajului s-a redus cu 0.7 puncte procentuale. Se noteaza diminuarea componentei feminine cu 0.9 puncte procentuale, influentata de fiscalizarea mai activa a economiei si de scaderea cotei TVA la alimente si servicii de alimentatie (de la 24% la 9%, din 1 iunie 2015). Rata somajului la barbati a scazut cu 0.5 puncte procentuale an/an, pe fondul cresterii investitiilor in economie. Prin urmare, in perioada ianuarie-iulie 2016 rata medie lunara a somajului s-a situat la 6.2%, in scadere cu 0.6 puncte procentuale fata de nivelul din perioada similara din 2015. Rata somajului la femei a scazut cu 0.7 puncte procentuale an/an la 5.2%. Componenta masculina s-a diminuat cu 0.5 puncte procentuale an/an la 7%, potrivit aceluiasi document.

In primele sapte luni ale anului curent piata fortei de munca a fost influentata de forte contradictorii. Pe de o parte, accelerarea economiei a contribuit la cresterea ofertei de locuri de munca (numarul de locuri de munca vacante s-a majorat cu 25% an/an in semestrul I, conform datelor INS). Pe de alta parte, s-au intensificat presiunile din perspectiva costului cu forta de munca (pe fondul majorarii salariilor). Nu in ultimul rand, fiscalizarea mai activa a economiei, intensificarea provocarilor (pe plan global, european si regional) si persistenta asimetriilor au avut impact asupra pietei fortei de munca in ultimele luni. Dupa cum se poate nota in al treilea grafic din dreapta, in perioada recenta rata somajului s-a situat sub nivelul structural, evolutie care exprima premise de continuare a climatului favorabil din piata fortei de munca, conchid analistii BT.

Noile prognoze indica perspectiva continuarii tendintei de scadere a ratei somajului in perioada 2016-2018, spre valori medii anuale de 6.4%, 6.1%, respectiv 5.9%. Printre factorii de risc pentru acest scenariu se mentioneaza: evolutiile din plan macroeconomic si din sfera pietelor financiare (la nivel global, european, regional); tensiunile geo-politice din regiune (Rusia, Turcia); deciziile de politica economica si contextul electoral pe plan intern.