Cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a crescut de la 1,68 miliarde de lei în 2011 la 5,47 miliarde de lei în 2015, pe fondul dezvoltării serviciilor de comerţ online, asigurate de peste 5.300 de firme, cu peste 2.600 mai multe decât în urmă cu cinci ani, potrivit datelor KeysFin, publicate de agenția de presă Mediafax.

Cea mai mare creştere a fost între 2014 şi 2015, când afacerile din sectorul de e-commerce au avansat cu peste două miliarde de lei, conform analizei privind business-ul din comerţul online din intervalul 2011-2016 realizată de KeysFin, companie care oferă servicii de informaţii de business şi credit management dedicate mediului de afaceri.

Profitablitatea sectorului a avansat de la 47,4 milioane de lei în 2011 la 233,7 milioane de lei în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 de milioane de lei, pe fondul creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe internet, indică statisticile KeysFin.

„2016 se anunţă a fi cel mai bun an din istoria business-ului online din România. Un argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care a dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen naţional. Nu neapărat reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale”, au explicat analiştii de la KeysFin.

Spre exemplu, eMag a anunţat încasări de 300 de milioane de lei de Black Friday 2016. Pe 18 noiembrie, compania a vândut peste 1,1 milioane de produse online.

Procesatorul de plăţi PayU a anunţat că ediţia Black Friday de anul acesta, desfăşurată în zilele 18-20 noiembrie, a generat 188.000 de tranzacţii online în valoare totală de 113,3 milioane de lei, cu 67% mai mult decât ediţia din 2015. S-a ajuns până la 500 de tranzacţii pe minut, de două ori mai multe faţă de nivelul maxim de anul trecut.

Cea mai mare tranzacţie a fost de 143.000 lei, comandă venită din Ungaria, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 602 lei, cu 6% mai mare faţă de Black Friday 2015.

Cel mai important jucător din piaţă, potrivit datelor financiare din 2015, depuse la Ministerul Finanţelor, este compania Dante International SA, cu afaceri de 1,7 miliarde de lei în 2015.

În clasamentul celor mai importanţi jucători din comerţul online românesc, în funcţie de cifra de afaceri, se numără Fashion Days Shopping SRL (221 milioane de lei), Studio Moderna SRL (188 milioane de lei), PayPoint Services SRL (188 milioane de lei), Corsar Online SRL (173 milioane de lei) şi PC Garage SRL (166 milioane de lei). În clasament au mai fost incluşi Payzone SA (155 milioane de lei), Teamnet Business Services (130 milioane de lei), Euronet Services SRL (88 milioane de lei) şi Elefant Online S.A. (78 milioane de lei).

Potrivit datelor KeysFin, sărbătorile influenţează business-ul de pe internet. „Graficul KeysFin arată că apetitul românilor pentru cumpărături online are legătură, în mare parte, cu evenimentele sociale de peste an – Ziua Îndrăgostiţilor, Mărţişorul, 1 şi 8 Martie, Black Friday şi Crăciunul sunt punctele de maxim interes atunci când numărul utilizatorilor şi volumul de afaceri ating niveluri superioare mediei lunare, iar retailerii au înţeles foarte bine acest fenomen şi îşi adaptează politicile comerciale în funcţie de sezonalitate”, spun analiştii.

Mai mult, evoluţia comerţului online românesc se află pe o pantă ascendentă la nivel general, semn că încrederea românilor în acest sector s-a întărit puternic în ultimii ani. „Evoluţia tehnologică din ultimii ani, asociată cu extinderea serviciilor de internet şi ieftinirea terminalelor (laptopuri, smartphone-uri, tablete etc.) au contribuit decisiv la dezvoltarea pieţei e-commerce”, explică reprezentanţii KeysFin.

Dezvoltarea serviciilor de e-commerce implică riscurile asociate tranzacţiilor online raportate la nivelul de educaţie al clienţilor în acest sector. „Avem încă destui români care cad victime site-urilor clonate, care, în febra căutării preţului cel mai mic, ajung pe portaluri fantomă, unde informaţiile de pe carduri le sunt copiate, iar banii sunt retraşi de hackeri din conturi. Vestea bună este că sistemul bancar s-a adaptat acestui fenomen şi a dezvoltat măsuri de protecţie pe măsură, în genul codului unic de tranzacţie transmis pe SMS”, adaugă analiştii.

Informaţiile din material fac parte din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.

Paradoxurile „atentează“ chiar și la banii românilor. O analiză KeysFin arată că deși economia țării are şanse ca, în următorii doi ani, să atingă un nivel excelent de creştere, estimat de specialişti la 4,4 – 4,8% anul acesta şi la 5,2 – 5,7% anul viitor (pe fondul stimulării cererii interne, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală), rata sărăciei devine tot mai mare.

Analiştii de la KeysFin notează că în previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2016, în timp ce majoritatea băncilor şi instituţiilor financiare prezente în ţara noastră au estimat avansul între 4,4 şi 4,8%. Aceștia atrag, însă, atenția asupra faptului că „(…) dacă privim ce se ascunde în spatele acestui avans, observăm că evoluţia economică se datorează în primul rând consumului ceea ce, pe moment este salutar, însă pe termen mediu şi lung are şanse să devină un adevărat măr otrăvit”. „Creşterea economică sănătoasă este cea care se bazează pe producţie, pe plus valoare, pe angrenarea unor lanţuri economice pe orizontală. Fără industrie, fără producţie, fără produse finite la export, economia va deveni tot mai sensibilă la evoluţiile externe. Dacă va izbucni o nouă criză, efectele ar fi devastatoare, deoarece consumul va fi primul afectat”, avertizează analiștii KeysFin.

Analiza KeysFin semnalează, totodată, faptul că România se enclavizează economic, iar sărăcia devine, astfel, tot mai prezentă în mediul rural. „Avertizam, în trecut, de faptul că România se dezvoltă cu trei viteze, una dată de regiunile dinamice, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, o alta dată, ceva mai lentă, dată de business-urile construite în zone precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi o a treia, extrem de slabă, în fapt o adevărată frână pe care o pun zone monoindustriale, precum cele din Moldova, Oltenia, Bărăgan. Acestea au devenit adevărate enclave de sărăcie, în care business-ul stagnează, iar forţa de muncă nu are nicio şansă decât să migreze către zonele cu potenţial”, au arătat analiştii.

Așadar, în ciuda creşterii economice semnificative de anul acesta, rata sărăciei tinde să atingă un record al ultimilor ani, după ce, în 2015, s-a ridicat peste nivelul de 25% (25,4%), depăşind precedentul record, de 24,8%, consemnat în 2007. „Sunt regiuni în România, precum cea de Nord-Est, acolo unde rata sărăciei a atins nivelul de 35,6%. Pe aceleaşi coordonate se situează şi Regiunea de Sud-Est, cu o rată a sărăciei de 33,3%, urmată de Sud-Vest Oltenia cu 29,7%, Regiunea de Vest cu 26,7% şi Sud-Muntenia cu 25,5%. Media de 25% procente este asigurată de impactul situaţiei din Bucureşti-Ilfov, unde rata sărăciei este cea mai mică, de numai 5,5%”, explică analiştii de la KeysFin.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, cifră care situează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative. Iar datele Eurostat arată că aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie. Statisticile World Vision arătau, recent, că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, situaţia actuală este de natură să creeze un risc social, mai ales în contextul în care perspectivele unui nou val de criză sunt tot mai solide. Rolul major în diminuarea efectelor acestei evoluţii economice polarizată este dat de modul în care iniţiativele legislative vor fi efectiv puse în aplicare, astfel încât să se creeze investiţii cu dezvoltare pe orizontală, care să asigure producţie şi locuri de muncă mai ales în zonele defavorizate. Iar primul pas trebuie să fie cel în infrastructură.

“Avem nevoie să privim România ca pe un business, să îi căutăm avantajele, oportunităţile, să extragem resursele şi să optimizăm relaţia dintre regiunile ţării (…)”, consideră specialiștii KeysFin.