Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, însă şeful statului atrage atenţia asupra unor vulnerabilităţi, transmite Administrația Prezidențială.

„Preşedintele Klaus Iohannis atrage însă atenţia asupra unor vulnerabilităţi ale bugetului anului 2018 şi asupra provocărilor cadrului fiscal-bugetar actual, având în vedere că România are nevoie de un buget credibil şi echilibrat, care să urmărească în mod consecvent menţinerea obiectivelor fundamentale de stabilitate macroeconomică, predictibilitate şi sustenabilitate fiscal-bugetară”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Şeful statului subliniază că, pentru România, este esenţial ca politicile fiscal-bugetare „să reintre pe un culoar de responsabilitate şi prudenţă, iar decidenţii politici şi guvernamentali să nu repete greşelile sau tentaţiile unor politici exuberante, precum cele de dinaintea crizei economice, astfel încât bunăstarea românilor să nu fie afectată pe termen mediu şi lung”.

„Ţara noastră trebuie să evite capcana unei creşteri economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, deficite bugetare şi acumularea de datorie publică”, arată el.

Potrivit preşedintelui Iohannis, construcţia bugetară, ca element procedural, ignoră recomandările pe care Comisia Europeană le-a formulat în contextul procedurii de deviaţie semnificativă a deficitului bugetar şi, conform acestor recomandări, bugetul naţional era indicat să revină pe calea consolidării fiscale, prin ajustări anuale ale deficitului bugetar de 0,5% din PIB.

El indică faptul că bugetul anului 2018 este construit, la fel ca şi în 2017, pe o ţintă de deficit bugetar la limita pragului de 3% din PIB, potrivit Pactului de Stabilitate şi Creştere, însă menţionează că deficitul bugetar ajustat ciclic se va adânci în 2018, ceea ce indică faptul că „România încă nu se apropie, ci se îndepărtează de obiectivul bugetar pe termen mediu”.

Şeful statului subliniază că analiza proiectului de buget pentru 2018 a evidenţiat anumite vulnerabilităţi ale construcţiei bugetare atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli.

Astfel, el menţionează că, în ceea ce priveşte veniturile bugetare, analizele de specialitate arată că proiecţia unei creşteri a încasărilor din TVA de 16% este una mult prea optimistă, din cel puţin două considerente. Pe de o parte, preşedintele Iohannis subliniază că experienţa fiscală a anului 2017 a arătat că, în ciuda unei creşteri economice peste cea prognozată iniţial, care a ajuns la 7% pe primele 9 luni ale anului – fiind bazată preponderent pe consum – veniturile fiscale, inclusiv încasările din TVA, sunt chiar mai mici decât cele estimate în Legea bugetului pentru anul 2017. În acelaşi timp, el spune şi că prognozele economice indică încetinirea în 2018 a ritmului de creştere economică, inclusiv a consumului.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătăţirea semnificativă a colectării veniturilor fiscale.

„Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că nu este suficient ca bugetul să prevadă doar pe hârtie alocări investiţionale, ci trebuie ca investiţiile să fie şi realizate conform programării bugetare, într-un cadru de prioritizare adaptat obiectivelor esenţiale de investiţii, în special în infrastructură”, arată el.

Şeful statului menţionează că, deşi investiţiile din fonduri europene sunt estimate mult peste nivelul anului 2017, prevederile bugetare în materie de investiţii naţionale (cheltuielile de capital) sunt în continuare unele dintre cele mai scăzute, ca pondere în PIB şi dă ca exemplu faptul că anii 2017 şi 2018 se caracterizează prin cele mai mici ponderi în PIB ale cheltuielilor de capital (2,2%, respectiv 2,3%) din ultimii 10 ani.

El punctează și faptul că „accentuarea presiunilor inflaţioniste din economie la o rată a inflaţiei de peste 3% anual, în paralel cu scumpirea creditului prin creşterea ratelor dobânzii şi cu deprecierea monedei naţionale, atrag reducerea puterii de cumpărare a populaţiei şi creează vulnerabilităţi economice suplimentare, de natură a impune abordări responsabile şi evaluări realiste, atât în fundamentarea şi execuţia bugetară, cât şi la nivelul politicilor economice, în general”.

Şeful statului menţionează şi că, în contextul unor ample modificări fiscale – îndelung contestate în ultimele luni de către partenerii sociali – este important ca abordările fiscal-bugetare pentru 2018 să refacă acea predictibilitate economică necesară investitorilor şi mediului de afaceri, astfel încât încrederea în economia României să revină pe un trend pozitiv.

„Bugetul pentru anul 2018 este bazat pe o serie de modificări fiscale, adoptate abia către sfârşitul anului 2017, în încercarea coaliţiei PSD-ALDE de a se încadra în programul de guvernare: unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi reducerea consistentă a impozitului pe venit, de la 16% la 10%, măsură de relaxare fiscală prin care românii anticipează creşterea veniturilor lor, într-un climat de stabilitate şi predictibilitate”, completează Iohannis.

Noii membri ai Guvernului – Paul Stănescu la Ministerul Dezvoltării, Felix Stroe la Ministerul Transporturilor și Marius Nica la Fonduri Europene – au depus jurământul de învestitură, marți, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Klaus Iohannis.

Ceremonia depunerii jurământului de către viitorii miniştri ai Fondurilor Europene, Dezvoltării şi Transporturilor, Marius Nica, Paul Stănescu şi Felix Stroe a avut loc în absenţa preşedinţilor celor două Camere Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu.

Conform Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat demisiile miniştrilor Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc, precum şi decretele de numire a înlocuitorilor acestora – Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării Regionale, Felix Stroe, ministru al Transporturilor şi Marius Nica, ministru delegat pentru Fodurile Europene. Decretele în acest sens au fost publicate marşi după-amiază în Monitorul Oficial.

Preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, au anunţat că nu vor paticipa la ceremonia de la Cotroceni.

”În primul rând, neparticiparea la acest eveniment (ceremonia de depunere a jurământului – n. red.) reprezintă protestul meu punctual faţă de declaraţia făcută de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis, potrivit căreia domnia sa nu mai recunoaşte principiul prezumţiei de nevinovăţie valabil pentru toţi cetăţenii, aşa cum este el statuat de Constituţie. Din istoria recentă s-a putut constata că domnul preşedinte aplică selectiv acest principiu, în funcţie de apartenenţa subiectului la o tabără sau alta sau dacă e vorba de propria persoană”, a explicat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului îl acuză pe Klaus Iohannis că şi-a abandonat rolul de garant al Constituţiei.

„O ofensivă de şarm pentru a câştiga sprijin”. Aşa prezintă Reuters vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în România. Agenţia internaţională de presă citează surse din Palatul Elysee, potrivit cărora liderul din Hexagon vizitează state care sunt „cele mai ataşate ancorării lor europene”, în care Macron va pleda pentru înăsprirea directivei europene ce permite muncitorilor din ţările central şi est-europene să se angajeze în cele din Vest.

Deşi nu admit că Emmanuel Macron ar încerca astfel o strategie de „a diviza pentru a stăpâni mai bine” sau să creeze o separaţie între ţările central şi est-europene care se împotrivesc reformelor în interiorul blocului comunitar şi cele care ar fi dispuse la un compromis pentru astfel de reforme ce ar merge în direcţia unei Europe „cu mai multe viteze”, sursele de la Elysee susţin că insistenţa pentru revizuirea directivei aduce totuşi în atenţie şi o posibilă diviziune Est-Vest. În Austria, Macron se aşteaptă să primească sprijin din partea guvernului de la Viena, în condiţiile în care social-democraţii austrieci, aflaţi la guvernare, se plâng că afluxul de lucrători est-europeni pune presiune în jos pe salariile localnicilor.

Şeful statului francez consideră insuficientă propunerea Comisiei Europene de revizuire a acelei directive astfel încât pachetul salarial pentru lucrătorii detaşaţi să fie stabilit conform reglementărilor ţării unde se angajează şi contractele lor să fie limitate la doi ani. În schimb, ţările Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) apreciază că această propunere a executivului comunitar merge deja prea departe. Estonia, care asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, va veni în septembrie cu o nouă propunere.

Agenţia de presă Reuters notează că Emmanuel Macron pare să fie într-o ofensivă de şarm pentru a reafirma leadership-ul Franţei în Europa şi, totodată, speră să obţină sprijin pentru o reformă extinsă a Uniunii Europene, care să includă sporirea cooperării în sectorul militar, armonizarea fiscală şi un buget comun al zonei euro. Asta în contextul în care, după ce va încheia acest turneu, Macron ii va primi pe liderii Germaniei, Spaniei si Italiei la un summit ce va avea pe agendă reformele zonei euro, cooperarea în sectorul apărării şi imigraţia.

Președintele Klaus Iohannis a cerut luni reexaminarea Legii privind aprobarea OUG nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, motivând că unele modificări ar putea afecta calitatea învățământului, transmite Agerpres.

Președintele scrie în cererea de reexaminare transmisă lui Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, că „unele dintre intervențiile legislative aduse prin legea transmisă la promulgare sunt însă de natură să creeze probleme în aplicare și să afecteze calitatea învățământului, motiv pentru care se impune reanalizarea acestora de către Parlament”.

Legea abrogă prevederi referitoare la organizarea și funcționarea învățământului special și învățământului special integrat, urmând ca formele învățământului special și special integrat, demersurile didactice, precum și pregătirea și formarea personalului care își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale să fie stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educației Naționale. Astfel, este „un pas înapoi în ceea ce privește integrarea acestor copii în sistemul educațional de masă și are potențialul de a perpetua dificultățile lor în a accesa un învățământ de calitate”, se arată în scrisoare.

Legea mai stabilisește că raportul numărului de studenți și al cadrelor didactice dintr-o universitate nu poate depăși 35 la 1.

El arată că legea elimină dispoziția potrivit căreia numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați într-un program de studii acreditat se realizează prin hotărâre de Guvern. Astfel, conform noii reglementări, numărul de studenți raportat la numărul de cadre didactice pe universitate nu poate fi mai mare de 35 la 1. „În opinia noastră, această normă este arbitrară și necorelată cu capacitatea instituțională a universităților, putând afecta calitatea actului educațional”, spune Iohannis.

Potrivit șefului statului, actul normativ a suferit modificări potrivit cărora Senatul universitar poate înființa duble specializări pentru formarea inițială a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, prin alăturarea unor programe de studiu acreditate existente.
„Instituirea acestei reglementări, fără a se specifica dacă aceste programe pot fi organizate pentru orice alăturare de domenii sau doar pentru domenii de studiu adiacente/conexe, poate conduce la imposibilitatea aplicării normei. Totodată, semnalăm că textul nu precizează nici condițiile de acces la acest tip de programe și nici modalitatea prin care se verifică dacă programele s-au adresat cu adevărat grupului țintă, și anume viitoarele cadre didactice. În lipsa unei reglementări clare și a dezvoltării metodologiilor subsecvente, această prevedere poate conduce la situații care să limiteze opțiunea de carieră a absolvenților acestor programe. Mai mult, este urgentă clarificarea statutului acestui tip de programe în raport cu nivelele Cadrului Național al Calificărilor (CNC) și cu celelalte tipuri de programe oferite în România, conform Legii nr. 1/2011″, afirmă Iohannis.

El menționează că legea reglementează acordarea unor noi tipuri de diplome, la finalizarea studiilor superioare, specifice pentru o serie de domenii. Astfel, se menționează posibilitatea eliberării diplomei de arhitect sau a diplomei de medic pentru absolvenții programelor corespunzătoare de studii.

„Considerăm că această perspectivă legislativă cu privire la acordarea diplomelor este neclară sub aspectul rațiunilor ce justifică nevoia de reglementare și, totodată, nu este corelată cu celelalte prevederi ale Legii nr. 1/2011 referitoare la regimul diplomelor. De asemenea, considerăm că această prevedere este și incompletă, întrucât stabilește diplome speciale doar pentru anumite specializări; în acest sens, semnalăm că art. 152 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 prevede doar posibilitatea de a elibera absolventului, la finalizarea unui program de studiu, diploma de licență, diploma de inginer și diploma de urbanist, după caz”, arată Iohannis.

El spune că noțiunea de „învățământ superior tehnic”, alături de cea de „studii universitare”, nu este definită.

„Legea supusă reexaminării introduce, prin art. I pct. 6, un nou alineat, (44), la art. 158 din Legea nr. 1/2011, care prevede că sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului Educației Naționale, pe baza consultărilor ARACIS, CNATDCU, CNCS etc. și alte agenții internaționale înregistrate în EAQR. În opinia noastră, trimiterea la abrevieri precum ‘etc’ și la sintagme generale, precum ‘alte agenții’, denotă lipsă de precizie și de claritate a normei”, indică președintele Iohannis.

Legea instituie, referitor la evaluarea școlilor doctorale, o opțiune a legiuitorului pentru evaluarea la nivel de Instituție Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), în detrimentul unei evaluări la nivel de program de studii doctorale sau de școală doctorală. Iohannis subliniază că referințele la aceste ultime două niveluri de evaluare nu sunt eliminate din textul legii. Nu este însă clarificată ordinea în care cele trei tipuri de evaluări ar urma să fie parcurse de către inițiatorii unor astfel de programe/structuri, modul în care ele se vor desfășura sau distribuția responsabilităților pentru organizarea acestor evaluări.

Șeful statului arată că IOSUD este o structură care se suprapune uneori cu cea a unei universități comprehensive, fiind constituită dintr-un număr variabil de școli doctorale din diverse domenii de studiu.

„Evaluarea la nivel de IOSUD mărește considerabil autonomia universităților, dar prezintă probleme în cazul universităților cu o diversitate ridicată a domeniilor în care funcționează școlile doctorale, întrucât scade nivelul de control al calității ce poate fi asigurat prin acest tip de evaluare. Considerăm așadar că o evaluare la nivel de IOSUD nu poate aprecia adecvat caracteristicile specifice domeniilor de doctorat și capacitatea instituțională de a organiza studii doctorale în mai multe domenii”, menționează Iohannis.

El punctează că legea se modifică în sensul în care calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului Educației, la propunerea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele și procedurile elaborate de Ministerul Educației Naționale și a unor standarde proprii aprobate de senatele universitare.

„Semnalăm că din formularea textului de lege nu rezultă cu claritate nici dacă standardele elaborate de Ministerul Educației Naționale (MEN) pentru acordarea calității de conducător de doctorat sunt standardele minimale, nici dacă standardele aprobate de senatele universitare sunt suplimentare și vizează criterii de profesionalism mai ridicate sau mai reduse decât cele stabilite prin standardele MEN. În acest caz, pentru a respecta rațiunea legii, conform căreia calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordinul MEN și nu prin decizia senatelor universitare, considerăm că din lege ar trebui să rezulte cu claritate faptul că standardele proprii aprobate de senatele universitare pot viza doar criterii de profesionalism și experiență, care nu sunt însă inferioare celor stabilite prin standardele MEN”, arată Iohannis.

Legea aflată la promulgare abrogă prevederea potrivit căreia activitățile de asigurare externă a calității învățământului superior desfășurate pe teritoriul României de către agențiile din țară sau străinătate, înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (EQAR), sunt reglementate printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educației.

„Considerăm că această abrogare afectează sistemul de asigurare a calității învățământului superior prin eliminarea posibilității de a avea activități de asigurare externă a calității învățământului superior, o condiție importantă în construirea unui sistem de educație credibil pe plan intern și internațional”, subliniază șeful statului.

De asemenea, legea abrogă și prevederea potrivit căreia în exercitarea atribuțiilor sale Ministerul Educației Naționale colaborează cu Consiliul Național al Rectorilor sau cu alte structuri asociative ale universităților, cu autorități și asociații profesionale și științifice naționale și internaționale reprezentative, federații sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ superior și cercetare, precum și cu federații studențești legal constituite la nivel național.

„Ca efect al acestei abrogări, federațiile sindicale, federațiile studențești și asociațiile profesionale vor fi excluse din categoria partenerilor de dialog social în procesul de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor publice. În opinia noastră, consultarea acestor subiecți este esențială pentru asigurarea unei bune guvernări a sistemului educațional și a calității acestuia. Subliniem că această consultare este în acord cu practica comună la nivel internațional, precum și cu principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare prevăzut de Legea nr. 1/2011”, indică Iohannis.

În plus, legea elimină prevederile referitoare la condiția pe care trebuie să o îndeplinească un profesor care nu a promovat examenul de definitivat pentru a se prezenta din nou la examen, și anume aceea de a parcurge un stagiu de practică de un an înaintea fiecărei noi prezentări.

„În opinia noastră, este nevoie de menținerea unui mecanism care să garanteze pregătirea practică adecvată a candidaților în vederea resusținerii examenului de definitivat”, arată șeful statului.

Actul normativ modifică atribuțiile Autorității Naționale pentru Calificări (ANC), care pierde dreptul de a propune Ministerului Educației Naționale elemente de politici și strategii naționale, în timp ce dobândește dreptul de a elabora „standarde de calificare” — un tip de standarde nedefinit de normele în vigoare.

„Considerăm că această noțiune trebuie definită și, totodată, trebuie clarificată legătura dintre aceste standarde și cele profesionale și ocupaționale, deja prevăzute în legislația existentă”, arată Iohannis.

Șeful statului semnalează neconcordanța între dispozițiile potrivit cărora Ministerul Muncii și Justiției Sociale coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adulților, pe baza standardelor ocupaționale aprobate de Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), și eliminarea rolului ANC din procesul de elaborare a metodologiei de certificare a formării profesionale în ceea ce privește stabilirea standardelor și a metodologiei privind formarea profesională a adulților.

Potrivit legii, Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) stabilește, prin regulament propriu, regimul și principiile privind remunerarea membrilor Consiliului și a personalului angajat, a evaluatorilor și a altor colaboratori externi, precum și cuantumul taxelor percepute în procesul de evaluare externă a calității educației.

„Apreciem că, pentru asigurarea predictibilității și coerenței legii, ar trebui eliminată sintagma ‘personalului angajat’, întrucât regimul și principiile privind remunerarea diverselor categorii de personal angajat (funcționari publici sau personal contractual) sunt reglementate în acte normative distincte care vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, menționează Iohannis.

Legea mai stabilește că nivelul remunerației membrilor Consiliului ARACIS și a personalului încadrat în această autoritate nu poate depăși nivelul remunerației stabilite pentru funcțiile de conducere din învățământul superior, șeful statului indicând că textul este neclar, ceea ce conduce la impredictibilitate în aplicare.

Se mai arată că actul normativ creează și situația potrivit căreia referirile la statutul, încadrarea, sediul, organigrama și regulamentul de funcționare ale ARACIS nu se mai regăsesc în actuala reglementare. „Considerăm că această incertitudine de ordin legislativ este de natură să pericliteze funcționarea ARACIS”, spune șeful statului.

Iohannis menționează că legea abrogă prevederea care face referire la atribuțiile ARACIS atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

„Apreciem că această reglementare permitea mai multă flexibilitate Agenției în a răspunde nevoilor universităților și în a implementa modificările aduse prevederilor de la nivel internațional, din domeniul asigurării calității. Opinăm că Agenția are nevoie de un grad mai mare de autonomie în organizarea procesului de asigurare externă a calității”, spune el.

Și modificările privind organizarea studiilor universitare sunt criticate de șeful statului.

„Învederăm că aceste intervenții legislative sunt de natură să afecteze învățământul medical și pe cel de arhitectură, reglementând existența unui singur ciclu de studiu de 360 credite, care cumulează licența și masteratul. Modificarea numărului de credite aferente studiilor universitare de licență este de natură să creeze incoerență în implementarea Procesului Bologna în sistemul educațional românesc, încălcând angajamentele asumate de România la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior. Coroborată cu celelalte prevederi ale Legii Educației Naționale nr. 1/2011, această amendare limitează posibilitatea absolvenților programelor de studii din domeniile medicină și arhitectură să beneficieze de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru programele de masterat urmate ulterior absolvirii”, susține șeful statului.

Iohannis punctează că prin această lege se creează discriminări între furnizorii de formare profesională a adulților care au studii liceale și postliceale, pe de o parte, și universitățile care au dreptul să organizeze programe de specializare și perfecționare pentru persoanele care au absolvit studii universitare, pe de altă parte, deoarece, pentru prima categorie, se introduce obligativitatea unei autorizări prealabile.

„Semnalăm că, în cazul universităților, evaluarea externă a capacității de furnizare a unui tip diferit de programe de studiu, de licență și/sau master este un proces care nu garantează automat și capacitatea universităților de a furniza programe postuniversitare sau de formare profesională continuă de calitate. Considerăm, așadar, că pentru evitarea unor situații de monopol pe piața programelor de dezvoltare profesională continuă este nevoie de uniformizarea condițiilor de acreditare”, punctează șeful statului.

În cererea de reexaminare Iohannis semnalează o lipsă de unitate în redactarea tehnic-legislativă a actului normativ.

„Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, cercetării, formării profesionale și sănătății abrogă diferite dispoziții normative făcând referire când la anumite puncte din cuprinsul ordonanței de urgență aprobate, când în mod direct la actul normativ de bază, modificat de aceasta”, mai arată șeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis consideră că măsurile economice ale Guvernului, nu pot fi „nepregătite” sau slab pregătite. În caz contrar, nu se mai poate vorbi de stabilitate și predictibilitate, ceea ce atât mediul de afaceri, cât și populația, își dorește să cunoască planurile fiscale ale statului.

„Nu trebuie făcut un pas special şi nu trebuie reinventată roata. (…) Avem nevoie de stabilitate şi avem nevoie de predictibilitate. Aceste schimbări frecvente de abordare strategică în domeniul fiscal nu fac bine nimănui, nemaivorbind de faptul că ele nu pot fi puse în practică într-un timp foarte scurt”, a spus Iohannis.

El a precizat că mediul de afaceri, dar şi „omul simplu”, vrea să ştie ce doreşte statul şi cum va face statul aceste lucruri. „Asta înseamnă stabilitate şi predictibilitate”, a explicat el. Iar aceste obiective nu pot fi atinse prin „creştere prin măsuri nepregătite sau slab pregătite”.

„Predictibilitate, stabilitate, acestea trebuie garantate, indiferent cine guvernează, ce abordare are, aceste lucruri trebuie să prevaleze”, a spus şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri, 28 iunie, decretul de promulgare al Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Preşedintele avertizează însă că legea ar trebui să rezolve problemele salariale din sectorul bugetar, fără să creeze altele. La rândul său, Liviu Dragnea a precizat că este o mare satisfacţie şi că apreciază că preşedintele a promulgat Legea, în ciuda presiunilor publice.

„Pentru mine este o mare satisfacţie şi apreciez foarte mult faptul că preşedintele Iohannis in ciuda tuturor presiunilor publice a promulgat această lege care este o lege aşteptată de milioane de români şi care va fi implementată de guvernul condus de Mihai Tudose Este o veste foarte  bună pentru toată lumea”, a precizat Liviu Dragnea.

Preşedintele a declarat că susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor, fiind evident „faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale”.

„În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele subliniază, însă, că Legea salarizării în sectorul bugetar este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către Partidul Social Democrat, ca parte esenţială a programului de guvernare al actualei coaliţii politice.

Mihai Tudose (50 de ani), propus de PSD ca premier, a fost ministrul Economiei în guvernul Grindeanu, fiind unul dintre miniștrii aspru criticat în raportul de evaluare al lui Darius Valcov, cu zero realizari. El a mai fost ministru al economiei și în guvernul Ponta.

Aflat la al cincilea mandat de deputat și vicepreședinte PSD, Tudose este președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. În perioada 1992-1999 a fost șef birou senatorial, in perioada 1999-2000 consilier juridic la SC Farex SA Braila. Din 2000 este parlamentar. A fost președintele Organizației PSD Municipiul Braila si Presedinte Organizatiei PSD judeteana Braila.

Cu ocazia numirii lui Mihai Tudose în funcția de premier, președintele Iohannis a declarat la Palatul Cotroceni: „Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD. (…) Luând în considerare toate acestea și având în vedere că este nevoie urgentă de un guvern, îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru, care va avea discuții în zilele următoare și se va prezenta cu o echipă guvernamentală în Parlament”.

În cadrul vizitei oficiale pe care o va efectua în Statele Unite ale Americii, în perioada 4 – 9 iunie, președintele Klaus Iohannis va fi primit pe 9 iunie de președintele american Donald Trump, a comunicat Administrația Prezidențială.

Secretarul de presă al Casei Albe, Sean Spicer, a anunțat că „președintele Donald J. Trump îl va primi pe președintele României, Klaus Iohannis, la Casa Albă, pe 9 iunie 2017, într-o vizită de lucru. Președintele Trump dorește să discute modalități de aprofundare a relațiilor și de întărire a parteneriatului strategic dintre Statele Unite și România”.

„Întrevederea celor doi înalți oficiali va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Astfel, președintele Klaus Iohannis va aborda prioritățile de acțiune în cadrul relației bilaterale și va reconfirma angajamentul ferm al țării noastre de a rămâne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite”, se precizează într-un comunicat al Administrației Prezidențiale de la București.

Cu ocazia vizitei la Washington, Klaus Iohannis va primi din partea organizației American Jewish Committee cea mai înaltă distincție a organizației care se decernează unor șefi de stat sau de guvern în semn de recunoaștere pentru impactul internațional important în domeniul păcii, securității, democrației, promovării valorilor umane.

Acordarea acestei distincții subliniază rolul României în cadrul Uniunii Europene și al dialogului transatlantic, în menținerea securității regionale și globale, dar și realizările recent încheiatei președinții-în-exercițiu române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

„Light Unto the Nations” a mai fost acordată unor lideri marcanți, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, președintele Franței Nicolas Sarkozy, președintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum și altor șefi de stat din Europa și America Latină.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi cele două legi ale bugetelor, declarând de asemenea că își menține totuși obiecțiile referitoare la modul cum a fost construit bugetul pe 2017 și a cerut Guvernului responsabilitate, anunță News.ro.

Șeful statului a criticat Guvernul pentru modul cum a prevăzut veniturile și cheltuielile din bugetul pentru anul acesta.

„Am făcut o analiză aprofundată a bugetului, care a confirmat tot ce am spus şi data trecută. Veniturile sunt supraapreciate, cheltuielile sunt prevăzute în sume foarte mari, creşterea bugetară este prevăzută de 14%, fără a se explica cum se ajunge la această creştere fenomenală. Totuşi, am promulgat bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale. Ţara are nevoie de buget, iar Guvernul care s-a angajat să execute acest buget are posibilitatea să dovedească cum va face acest lucru. Pentru Guvern am un mesaj simplu: în cursul acestui exerciţiu bugetar cer Guvernului trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”.

Premierul Sorin Grindeanu a atras atenția că măsurile din programul de guvernare sunt puse sub semnul întrebării din cauza întârzierii cu care a fost promulgat bugetul pentru 2017. Totodată, Grindeanu a adăugat că această întârziere va afecta nu doar ministerele, ci și autoritățile județene și pe cele locale.

”Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că vă continuaţi activitatea, deşi bugetul întârzie în a fi promulgat. Din păcate, faptul că dumneavoastră şi noi am reuşit în timp record să venim cu un buget care să ţină cont de programul nostru de guvernare, de toate măsurile pe care noi le-am angajat să le punem în practică, iată că toată această muncă este întârziată. Mai mult decât atât, acele măsuri noi pe care le-am luat şi pe care le aveam în programul de guvernare sunt puse, datorită nepromulgării bugetului însă, sub semnul întrebării. Noi ne-am făcut treaba, am adoptat actele legislative necesare, am prevăzut banii în buget pe toate aceste măsuri”, a declarat premierul la începutul şedinţei de Guvern din această dimineață.

2019 este un termen prea apropiat pentru capacităţile României în ceea ce trecerea la moneda euro. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că ţara noastră se află „într-un non-stadiu”, iar anul 2019 nu este realist şi realizabil.

Întrebat, joi, la Cluj-Napoca, la o dezbatere organizată la UBB, când consideră că ar putea România să adere la zona euro, Klaus Iohannis a spus că aderând la zona euro, România va renunţa la multe pârghii de politică monetară folosite şi care au ajutat ţara în această etapă, notează agenţia de presă Mediafax.

„Ne aflăm într-un non-stadiu. Trebuie să îndeplinim nişte condiţii pe care, în principiu, le îndeplinim, dar, din exces de zel, au fost politicieni care au propus să fim parte a zonei euro din 2019. E atât de nerealist încât nici nu s-au întrunit conditiile tehnice care trebuiau să existe în acest caz. La un moment dat, chiar la începutul lui 2015, mi-am dorit să fim acolo în 2019, dar nu a fost realist şi realizabil. De atunci nu s-a reevaluat situaţia, la modul de a restabili când ne integrăm, ci la modul de a fi mai bine pregătiţi pentru ca atunci când ajungem să nu avem noi probleme pentru că, aderând la zona euro, se renunţă la multe pârghii de politică monetară pe care le folosim şi care ne-au ajutat în această etapă. Faptul că avem creştere economică de 5%, când alţii au creştere de unu sau două procente, are şi o astfel de explicaţie că ne-am mişcat uşor folosind anumite instrumente de politică monetară”, a spus Iohannis.