Prețurile locuințelor din România au revenit pe creștere în ultimul trimestru al anului trecut, relevă cele mai recente date Eurostat.

Locuințele scoase la vânzare în România s-au scumpit cu 0,8% în trimestrul al patrulea, după un declin de 0,7% în precedentele trei luni, conform datelor oferite de Profit.ro.

Cu excepția a șase țări, prețurile locuințelor au crescut în toate statele membre UE în ultimul trimestru față de trimestrul al treilea, cele mai mari creșteri fiind înregistrate în Slovenia (+6,5%), Letonia (+4,3%) și Malta (+3,8%).

De asemenea, scăderi au fost observate doar în Italia, unde prețurile locuințelor s-au ieftinit cu 0,6%. Ultimele date, pentru acest an, relevă, de asemenea, că prețurile locuințelor disponibile spre vânzare în marile orașe ale țării au crescut ușor luna trecută, în contextul în care, în mod firesc pentru o perioadă de stabilizare, au fost înregistrate variații atât în plus, cât și în minus.

Proprietățile rezidențiale din România (apartamente, dar și case) s-au apreciat cu 1,6% în ultimul trimestru al anului trecut față de cele trei luni anterioare, după ce, pe parcursul întregului an, prețurile solicitate de vânzători s-au majorat, per ansamblu, cu 5,3%, conform datelor Profit.ro.
Această cifră arată că tendința de temperare a scumpirilor de pe piața rezidențială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condițiile în care în 2017 și 2016 erau consemnate creșteri de 9,1% și, respectiv, 12,4%, potrivit sursei amintite. S-ar părea, așadar, că cei interesați de achiziția unei locuințe nu au mai fost dispuși să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori”, spune Dorel Niță, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro și Project Manager al AnalizeImobiliare.ro.
De asemenea, cele mai recente date publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (față de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piața locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut, în primele cinci luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, ca serie brută, cu 1,3%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate a crescut cu 0,4%, informează vineri Institutul Național de Statistică (INS).

De asemenea, scăderea ca serie brută a fost reflectată în lucrările de construcții noi (-5%). Creșteri au fost la lucrarile de întreținere și reparații curente, cu 10,2%, și la lucrările de reparații capitale, cu 3,2%. Pe obiecte de construcții, clădirile rezidențiale au scăzut cu 25,8%.

Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești, cu 21,4%.

În același timp, scăderi au fost la clădirile rezidențiale, cu 29,1%, și la clădirile nerezidențiale, cu 4,5%. În mai 2018, comparativ cu luna precedentă, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 21,5%, creștere reflectată la lucrările de reparații capitale cu 35,2%, lucrările de întreținere și reparații curente cu 22,5% și la lucrările de construcții noi cu 19,2%.

Numărul locuințelor finalizate în primul trimestru din 2018 a fost de 10.273, în creștere cu 189 de locuințe față de perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

Cele mai multe locuințe terminate în trimestrul I 2018 s-au realizat din fonduri private (10.138 locuințe), acestea înregistrând o pondere de 98,7% din totalul locuințelor finalizate, numărul lor fiind în creștere cu 307 locuințe, față de primele trei luni din 2017, potrivit Agerpres. Numarul cel mai mare de locuințe a fost dat în folosință în regiunile de dezvoltare Nord – Vest (21,6% din total țară), București – Ilfov (16,1%), Vest (12,4%), Centru (12,1% ) și Sud – Muntenia (11,9%).

Analiza în profil regional a autorizațiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale în trimestrul I 2018, față de trimestrul I 2017, relevă faptul că s-au înregistrat creșteri ale numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în urmatoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+269 autorizații), Sud – Vest Oltenia (+199), Sud-Muntenia (+158), Nord – Est (+47), Centru (+30) și București – Ilfov (+12).

Totodată, s-au înregistrat scăderi în regiunile de dezvoltare Sud – Est (minus 9 autorizații) și Nord – Vest (minus 6).

Preţul mediu solicitat pentru locuinţe, la nivel naţional, a crescut cu 0,3% în luna martie comparativ cu februarie, până la 1.200 de euro pe metru pătrat util, în topul scumpirilor fiind Capitala, Timişoara, Cluj-Napoca, conform unei analize realizate de portalulImobiliare.ro, conform Agerpres.

De asemenea, Timişoara ocupă, în luna martie, locul întâi în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 euro/mp (faţă de 1.167 euro/mp). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 euro/mp), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 euro/mp).

Totodată, Braşovul a avut luna trecută cea mai mică marjă de creştere a preţurilor, respectiv 0,3%, de la 1.013 la 1.016 euro/mp. Cele două segmente majore de piaţă au avut însă un comportament diferit. În vreme ce apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,1% (de la 1.019 la 1.030 euro/mp), cele noi s-au ieftinit cu 0,6% (de la 997 la 991 euro/mp).

În același timp, Iaşul este singurul dintre marile oraşe analizate în care preţurile apartamentelor au consemnat o scădere generalizată. Astfel, aşteptările proprietarilor s-au diminuat, per ansamblu, cu 1,8% (de la 990 la 972 euro/mp), tendinţa descendentă fiind resimţită pe ambele segmente de piaţă analizate. În vreme ce locuinţele vechi s-au depreciat cu 0,6% (de la 967 la 961 euro/mp), cele noi s-au ieftinit cu 2,2% (de la 1.001 la 979 euro/mp), conform analizei Imobiliare.ro.

De mai bine de trei ani încoace, ne-am obișnuit ca locuințele să se tot scumpească. Există însă analiști care sunt de părere că actualul ciclu de creștere economică se apropie de maturitate, ceea ce ar duce la o stabilizare a pieței rezidențiale și a prețurilor, și chiar la scăderi.

Deși prețurile locuințelor au avut, per ansamblu, o traiectorie ascendentă pe tot parcursul lui 2017, ritmul de creștere a acestora a încetinit vizibil spre finalul anului – ăsta inclusiv în Cluj-Napoca, oraș care a stabilit un nou record în materie de scumpiri, potrivit Imobiliare.ro.

De asemenea, prima lună din 2018 a adus o surpriză în ceea ce privește evoluția prețurilor pe segmentul apartamentelor, în condițiile în care, în marile orașe ale țării, doar unitățile locative nou-construite au consemnat creșteri; cele vechi, pe de altă parte, fie s-au ieftinit, fie au rămas la valoarea atinsă în decembrie 2017. Aceste evoluții nu fac decât să alimenteze anumite păreri din piață potrivit cărora prețurile locuințelor din România se apropie de stabilizare, în perioada imediat următoare fiind posibile chiar și scăderi.

Totodată, prețurile terenurilor pretabile pentru construcții se află, de asemenea, în ascensiune. În contextul perpetuării acestor realități economice, așadar, o stabilizare a prețurilor locuințelor noi – și cu atât mai mult o scădere! – ar fi un secenariu destul de nerealist în perioada următoare. În acest context, discrepanța între ieftinirile consemnate la început de 2018 pe piața veche și scumpirile de pe piața nouă apare, cu siguranță, într-o nouă lumină.

Numărul de locuinţe construite în primele șase luni din 2017 s-a situat la 23.057 unități, în scădere cu 1.049 comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor publicate de către Institutul Național de Statistică (INS).

Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2017, faţă de trimestrul II 2016, numărul locuinţelor terminate atât din fondurile publice cât şi din cele private a crescut cu 319, respectiv cu 138 locuinţe.

Distribuţia în profil regional indică o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti–Ilfov (+619 locuinţe), Nord–Est (+294), Centru (+195), Sud–Muntenia (+148) şi Vest (+25).

Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni: Nord–Vest (-516 locuinţe), Sud–Est (-287) şi Sud–Vest Oltenia (-21).

Pe medii de rezidenţă, datele INS arată că în trimestrul al doilea din acest an cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban, adică 7.380 de unități, ceea ce reprezintă 56,9% din numărul total.

Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2017, faţă de semestrul I 2016, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 1619 locuinţe, în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice cu 570 locuinţe.

Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o scădere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord–Est (-443 locuinţe), Vest (-367), Sud-Est (-299), Nord–Vest (-172) şi Sud–Vest Oltenia (-2). Creştere a numărului de locuinţe terminate s-a înregistrat în regiunile de dezvoltare: Centru (+164 locuinţe), Bucureşti–Ilfov (+54) şi Sud-Muntenia (+16).

Raportul dintre prețul unei locuințe noi și salariul mediu a ajuns la cel mai redus nivel de după 1990, pentru achiziția unui apartament în Capitală cu suprafața de 50 metri pătrați utili fiind necesare 114 salarii medii pe economie, sau nouă ani și jumătate, se arată într-un studiu al companiei Coldwell Banker România.

„Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi în București a ajuns la un nou minim istoric, fiind necesare 114 salarii medii pe economie (sub 9,5 ani) pentru cumpărarea unui apartament nou cu două camere în Capitală (50 metri pătrați utili), față de 119 salarii medii (aproximativ 10 ani) în ianuarie 2016 și 395 de salarii medii (aproape 33 de ani) în ianuarie 2008”, se arată în document.

Indicele de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi este calculat în funcție de salariul mediu pe economie, prețurile medii pe metru pătrat și cursul de schimb leu — euro. În economiile dezvoltate, prețul unui metru pătrat construit este echivalentul unui salariu mediu pe economie, raport care este considerat optim pentru dezvoltarea imobiliară. În România, înainte de 1989, exista același raport, un metru pătrat construit fiind echivalent cu salariul mediu.

După cum era de așteptat, cele mai multe locuințe ce urmează a fi finalizate în acest an în București beneficiază de finanțările Prima Casă, (75% din totalul tranzacțiilor pe cel mai de jos palier de preț) fiind încadrate în segmentul mass market. Prețul celor mai accesibile locuințe variază în medie între 700 și 950 euro pe metru pătrat util. Ponderea în total piață este de 60% din total, sau 7.200 de apartamente

Potrivit estimărilor, în București urmează să fie finalizate 12.000 de locuințe noi până la sfârșitul acestui an. Ponderea segmentului middle market va continua să fie ridicată și în 2017, pe fondul dezvoltării a tot mai multe proiecte rezidențiale în zonele semicentrale și în apropierea centre de afaceri (Barbu Văcărescu — Floreasca și Politehnică — Grozăvești), ca urmare a majorării veniturilor potențialilor cumpărători. În acest segment se încadrează 4.500 de unități, sau 37% din ofertă, care urmează a fi finalizate în acest an în București și împrejurimi. Prețul la care se achiziționează aceste locuințe variază între 1.100 și 1.300 euro pe metru pătrat util.

Gradul de absorbție s-a menținut pe parcursul anului anterior la peste 80% din unități până la livrarea proiectelor pe piață, pe fondul unui nivel ridicat de accesibilitate a achiziționării unei locuințe noi, în ciuda sincopelor înregistrate pe segmentul finanțărilor.

De asemenea, pe segmentul middle market sunt încadrate și proiecte care includ deja mii de unități finalizate, care reprezintă concepte integrate și în care s-au format deja veritabile comunități.

Comparativ cu anul anterior, segmentul premium deține o pondere mai redusă din totalul unităților aflate în dezvoltare, de aproximativ 3,5%, sau 500 de locuințe.

Compania imobiliară estimează o majorare a prețurilor de vânzare cu 5% – 7% în acest an, în funcție de segmentul de piață și de cererea existentă pe un anumit segment și într-un anumit interval de timp. Coldwell Banker Romania oferă servicii de consultanță, brokeraj și management al proprietăților imobiliare pe toate segmentele pieței: rezidențial, birouri, industrial, terenuri și investiții. Prin rețeaua sa, Coldwell Banker acoperă 50 de țări cu peste 3.000 de birouri și are peste 86.000 de consultanți și brokeri.

În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit în marile orașe, în medie, cu 4%, conform unui studiu realizat de site-ul de specialitate, Imobiliare.ro, consemnează Mediafax. Autorii studiului spun că cele mai mari prețuri pe metru pătrat util se regăsesc în Cluj-Napoca.

„După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârşitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparaţie, în primul trimestru din 2016 pretenţiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%”, afirmă autorii studiului.

Prețurile solicitate pentru unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală au crescut în ultima lună cu 1,4% (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util. Creșterea provine de la locuințele noi, prețul cerut pentru locuințele noi urcând în această perioadă cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. Pentru apartamentele vechi, suma solicitată a rămas neschimbată, de 1.112 euro pe metro pătrat.

În județul Cluj-Napoca, preţurile locuinţelor s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi au consemnat un avans uşor, de 0,2% (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce prețurile locuinţelor noi au crescut cu 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat).

Studiul mai arată că, la Iaşi, apartamentele s-au scumpit cu 3,3% în ultima lună, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Raportat la primul trimestru, preţurile apartamentelor din Iaşi s-au majorat cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui decembrie 2016). Spre comparaţie, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iaşiul reprezintă, aşadar, singura excepţie de la regulă în ceea ce priveşte temperarea scumpirilor locuinţelor, arată Imobiliare.ro.

În luna martie, preţul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în Timişoara a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuinţele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat).

Portalul imobiliare.ro deține una dintre cele mai mari baze de oferte de pe piața imobiliară la nivelul întregii țări și realizează periodic sudii și analize de piață.

Numărul locuințelor construite în anul 2016 a crescut la 52.206, cu 5.222 mai multe faţă de 2015. Astfel, împărțite pe zone, în mediul urban s-a observat o creștere a ponderii de locuințe construite la 53,4%, în timp ce la nivel rural ponderea acestora a scăzut la 46,6% din total, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Împărțirea pe sursele de finanţare a locuinţelor finalizate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în 2016 a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291, precizează INS.

În trimestrul al patrulea din anul 2016, faţă de trimestrul al patrulea din anul precedent, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în cel rural a crescut cu 4,8%.

De asemenea în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, distribuția pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate arată faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din cele publice a crescut cu aproximativ 97 de locuinţe.

„Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni, se observă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72)”, se arată în comunicatul INS.

Credeaţi că în Londra şi New York se găsesc cele mai scumpe spaţii de locuit? Ei bine, în pofida acestor informaţii, se pare că cele mai scumpe locuinţe sunt în oraşele asiatice Hong Kong şi Mumbai, potrivit Bloomberg.

În Hong Kong, Mumbai, Beijing şi Shanghai durează mai mult de 30 de ani pentru o familie cu venitul mediu local să cumpere un apartament de 90 de metri pătraţi, potrivit unei analize privind raportul dintre veniturile cetăţenilor şi preţurile imobilelor în lume, realizată de Oxford Economics, scrie agenţia de presă Mediafax, care citează Bloomberg.

„Ne aşteptăm ca preţul caselor să crească până la un nivel moderat în următorii ani, în Asia”, au scris economiştii Tianjie He şi Louis Kuijs în raportul citat de Bloomberg.

Rate scăzute ale dobânzilor din ultimul deceniu au dus la creşterea preţurilor caselor în lume, iar majorarea ratelor în Statele Unite şi în alte locuri va inversa tendinţa, scumpind creditele imobiliare.

Pe termen lung, creşterea prosperităţii şi factorii demografici indică o sporire puternică a cererii de locuinţe în multe oraşe mari din Asia, în special în economiile mai puţin dezvoltate, ceea ce ar trebui să sprijine în continuare preţul caselor în acele regiuni. Totuşi, populaţia din Tokyo şi Seul se va reduce, cel mai probabil, în următorii opt ani, ceea ce va scădea cererea pentru locuinţe.

Dintre oraşele europene, Londra se situează pe locul cinci, iar Paris ocupă poziţia a opta în clasamentul rapoartelor dintre venituri şi preţuri.

Cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat anul trecut, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului, scrie genția de presă News.ro.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă. Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice – copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi. Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe. Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe, mai scrie News.ro

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire. Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise. Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire. Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat. Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire. “Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar. În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor. Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german. Mai exact, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006. La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc. Băncile pentru locuinţe din România folosesc ca exemplu sistemul din Cehia, care funcţionează din 1993, cu un succes important.

În Cehia, prima iniţială de stat a fost de 25%, ca acum în România, până în 2003, când a fost redusă la 15%, ia ulterior încă o data, până la 10%. Însă sistemul a rămas în vigoare peste 20 de ani şi, potrivit şefilor celor cinci bănci pentru locuinţe care operează pe piaţă, a fost lansat la momentul potrivit, când Cehia trecea printr-o terapie de şoc, în care guvernul privatiza tot, de la întreprinderi de stat până la locuinţe. În acest fel, sistemul de economisire-creditare a permis cehilor să îşi îmbunătăţească semnificativ condiţiile de locuit după prăbuşirea comunismului, un proces dureros în toate statele ex-comuniste. Sistemul bauspar din Cehia a avut chiar propria bulă, imediat după anul 2000, când ajunsese la peste 4 milioane de contracte, adică peste numărul de locuinţe din ţară.

Ulterior, reducerea primei de la stat a readus sistemul într-o formă sustenabilă, însă politicienii cehi încep să se întrebe dacă subvenţionarea unei astfel de scheme de către stat mai are sens. În 23 de ani, statul ceh a plătit subvenţii de circa 2,5 miliarde de euro pentru băncile pentru locuinţe, însă managerii băncilor de locuinţe din Praga arată spre cartierele de blocuri construite în perioada comunistă, renovate şi cu îmbunătăţiri evidente faţă de blocurile din România, pentru a demonstra viabilitatea modelului. “Atât timp cât trecem graniţa în Austria sau în Germania şi vedem o diferenţă faţă de Cehia în materie de calitate a locuinţelor, cred că sistemul va fi necesar”, a conchis Jiri Plisek.