Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica  a anunțat vineri noul tarif de 12,06 lei/MWh, în creștere cu 2,67 lei/MWh (+28%). Ca urmare a acestei măsuri, prețul final al energiei livrate consumatorului casnic crește cu circa 0,6%.

În comunicatul Transelectrica se arată că celelalte tarife, privind serviciul de transport al energiei electrice și cel privind serviciile funcționale de sistem rămân neschimbate

”Factorul principal care a stat la baza creșterii tarifului a fost reprezentat de reconsiderarea ipotezelor de preț aferente achiziționării de către Transelectrica a rezervelor de sistem de pe piața concurențială, pentru funcționarea sigură a Sistemului Electroenergetic Național (SEN). Ipotezele de preț aferente pieței concurențiale reprezintă o componentă importantă în economia tarifului reglementat, având în vedere că achizițiile de pe piața concurențială asigură cea mai mare parte din necesarul de servicii de sistem achiziționat de Transelectrica în exercitarea rolului de operator de sistem al SEN”, spun oficialii companiei.

El afirmă că, pe lângă reconsiderarea ipotezelor de preț aferente achiziției serviciilor de sistem pe piața concurențială, noua valoare a tarifului reflectă și suplimentarea cantităților de rezerve de sistem pe combustibil alternativ stabilite conform HG 760/2017 privind aprobarea programului de iarnă în domeniul energetic, ce urmează a fi achiziționate de Transelectrica în regim reglementat pe parcursul sezonului de iarnă începând cu luna ianuarie 2018.

Transelectrica este operatorul de Transport și de Sistem din România, care gestionează 81 stații electrice de transformare, cu o capacitate de circa 35.000 MVA și peste 9.000 de kilometri de linii electrice aeriene de 110/220 kV, 400 kV și 750 kV, aflate în gestiunea a opt sucursale de transport.

Transelectrica a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 64,79 milioane lei, de peste trei ori mai mic față de rezultatul net raportat în perioada similară a anului anterior, de 213,33 milioane lei, ca urmare a scăderii veniturilor din serviciul de transport al energiei electrice. De asemenea, veniturile totale au urcat cu peste 27%, la 2,41 miliarde lei, de la 1,89 miliarde lei, la sfârșitul lui septembrie 2016. Compania are circa 2.200 de salariați și se află sub autoritatea Ministerului Economiei.

Finanțele propun revenirea accizelor carburanților la nivelul din 2016, creșterea fiind propusă pentru că au scăzut încasările la buget din această taxă cu 634,3 milioane lei, iar prețurile la motorină sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, , conform unui proiect de ordonanță privind modificarea Codului fiscal, publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

„Pentru menținerea prețurilor produselor petroliere competitive în regiune, se propune revenirea, pentru benzină și motorină, la nivelurile accizelor practicate în anul 2016, respectiv la benzină cu plumb — 3.022,43 lei/tonă, 2.327,27 lei/1.000 de litri, la cea fără plumb — 2.643,39 lei/tonă, 2.035,40 lei/1.000 de litri și la motorină — 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 de litri”, informează MFP.

Conform notei de fundamentare, deși în semestrul I al anului 2017 consumul de motorină a crescut față de semestrul I al anului 2016 cu 253,07 milioane litri, iar cel de benzină fără plumb cu 58,854 milioane litri, încasările au scăzut cu 634,348 milioane lei, respectiv 223,661 milioane lei, motivele principale fiind scăderea, de la 1 ianuarie 2017, a nivelului accizelor prevăzut pentru motorină, de la 1.897,08 lei/1000 litri, la 1.518,04 lei/1000 litri, respectiv a nivelului accizelor prevăzut pentru benzina fără plumb de la 2.035,4 lei/1000 litri, la 1.656,36 lei/1000 litri, precum și scăderea cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată.

„Scăderea nivelului accizelor pentru benzine și motorine a vizat în principal contracararea fenomenului de alimentare cu combustibil în alte state membre care practicau niveluri ale accizelor inferioare celor din țara noastră și, prin urmare, aveau prețuri la pompă mai scăzute. În prezent, urmare analizei efectuate în ceea ce privește nivelurile accizelor practicate de statele membre, se constată că România are printre cele mai scăzute niveluri ale accizelor, aproape de nivelurile minime prevăzute de legislația Uniunii Europene. Astfel, România a ajuns în iulie 2017 să înregistreze cel mai mic preț al benzinei Euro-95 din Uniunea Europeană (0,997 euro pe litru cu taxe) și al treilea cel mai mic preț pentru motorină (0,977 euro pe litru cu taxe), după Luxemburg (0,955 euro pe litru) și Bulgaria (0,961 euro/litru)”, menționează sursa citată.

MFP precizează că dacă România are cel mai mic preț din Uniunea Europeană al benzinei cu taxe, când vine vorba de prețul benzinei fără taxe România este pe locul 15 în Uniunea Europeană cu un cost al benzinei mult peste țări producătoare de petrol precum Marea Britanie și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Polonia, Bulgaria.

„Situația este similară și în cazul prețului motorinei fără taxe, România se situează pe locul 17 în Uniunea Europeană ca preț, mult peste țările producătoare de petrol precum Uniunea Europeană și Olanda, dar și peste țări precum Austria, Italia, Polonia, Bulgaria. În urma diminuării fiscalității la începutul anului 2017, s-a înregistrat o diminuare a ponderii taxelor în prețul carburanților, care era oricum mai redusă comparativ cu nivelul mediu înregistrat la nivelul UE. Astfel, în luna iulie 2017, taxele reprezintă 52% din prețul benzinei, respectiv 50% din prețul motorinei (în România), în condițiile în care, în medie, la nivelul Uniunii Europene, taxele cumulează 62% din prețul benzinei și respectiv 57% din prețul motorinei”, informează Ministerul.

De asemenea, spune instituția, ponderea taxelor în prețurile de piață ale carburanților este mai redusă în prezent în România comparativ cu alte țări din regiune, precum Austria (60% în cazul benzinei și 55% în cazul motorinei), Polonia (57% în cazul benzinei și 54% în cazul motorinei) sau Bulgaria (53% pentru benzină și 51% pentru motorină).

„Astfel, deși diminuarea fiscalității a vizat reducerea prețurilor de piață ale carburanților, s-a constatat că reducerea preconizată a fost atenuată de faptul că prețurile fără taxe ale carburanților au înregistrat creșteri, astfel încât, în prezent, ponderea taxelor în prețul carburanților este cea mai redusă din Uniunea Europeană, fiind mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul UE”, se mai arată în nota de fundamentare.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – atrage atenția că viitoarea lege a salarizării unice trebuie să fie corelată cu evoluția economiei naționale și să conțină criterii de performanță pentru angajați, se arată într-un comunicat transmis redacției revistei Economistul.

Viitoarea lege a salarizării bugetarilor trebuie să țină cont de anumite criterii importante pentru ca aplicarea acesteia să nu conducă la o scădere a competitivității economiei românești, ceea ce ar afecta negativ sectorul privat și macrostabilitatea la nivelul întregii țări:

În acest sens, în viziunea CNIPMMR se impune fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare;

Asigurarea transparenței și a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la conținutul proiectului noii legi și nici consultate până în prezent;

Respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;

Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României și cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;

Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat,  pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);

Stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcție de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte;

Deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.

Nu în ultimul rând, noua lege a salarizării unitare trebuie să fie introdusă în paralel cu reforma profundă a sistemului bugetar care implică îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.8731).

La nivel local, CNIMMPR solicită scăderea cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.

Prin comparație, Primăria Municipiului București, pentru 1,88 milioane de locuitori și o suprafață de 228 km², are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, în timp ce la nivelul Primăriei Berlinului sunt doar 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual), este digitalizată complet și deservește 3,46 milioane de locuitori și o suprafață de 892 km² împărțită în 17 sectoare.

Cu 55 de consilieri locali, Primăria Bucureștiului este la egalitate cu Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.

Capitala Marii Britanii, care este adiministrată de Autoritatea Londrei Mari reprezentată de primarul general și de Adunarea Londrei are cu 30 mai puțini consilieri locali decât Bucureștiul, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire.

La consilieri locali depășim și Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puțini decât în București).

Pentru cetățeni, introducerea în practică a noii legi a salarizării unitare trebuie să se traducă prin creșterea calității serviciilor publice. În acest scop este necesară testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor; asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora; evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.