circula si dupa Brexit pe baza cartii de identitate spre sau dinspre Regatul Unit, in cadrul unei sesiuni de informare cu privire la drepturile cetatenilor romani din Marea Britanie dupa Brexit, desfasurata joi la Consiliul Local Harrow – Londra, potrivit Wall Street.

„Sunt foarte multi care ne intreaba daca mai pot merge acasa de Paste fara pasaport, doar cu buletinul. Da, pot merge. La Sectia Consulara primim zilnic 300-350 de cereri de pasapoarte, ceea ce creeaza o presiune foarte mare pe zona serviciilor consulare pe care le putem presta. Sunt altii care spun: ‘nu mai plecati acasa de Paste pentru ca nu va veti mai putea intoarce’. Toate aceste lucruri se disemineaza in comunitate, creeaza probleme atat Ambasadei, cat si Consulatului. Oamenii trebuie sa inteleaga ca resursele noastre sunt limitate. Va cer rabdare si intelegere cu noi, dupa cum va pot promite ca vom face tot ceea ce este necesar, inclusiv sa mutam Sectia Consulara de la Londra intr-un sediu nou, astfel incat sa raspundem cat mai repede si operativ nevoilor romanilor”, a afirmat ambasadorul Dan Mihalache, citat intr-un comunicat de presa difuzat vineri Ambasada, scrie Agerpres.

Dupa prezentarea sustinuta de reprezentantul Comisiei Europene, cetatenii romani prezenti la eveniment si cei care au urmarit sesiunea online au avut ocazia sa obtina clarificari suplimentare in cadrul sesiunii de intrebari si raspunsuri. Evenimentul a fost transmis live pe Facebook cu sprijinul asociatiei My Romania Community.

Regatul Unit nu va ieşi din Uniunea Europeană (UE) la 29 martie, data stabilită a Brexitului, a anunţat premierul Theresa May, care a declarat că regretă acest lucru, relatează Reuters.

”Această amânare este o sursă de regrete personale”, a declarat miercuri seara, la reşedinţa sa de la Downing Street şefa Guvernului conservator de la Londra.

De asemenea, conducătoarea conservatoare şi-a reiterat opoziţia faţă de organizarea unui nou referendum.Theresa May a cerut miercuri UE să autorizeze Marea Britanie să amâne Brexitul cu trei luni, potrivit News.ro

Liderii europeni, care se reunesc joi şi vineri într-un summit la Bruxelles, urmează să se pronunţe asupra acestei amânări.

Carpathian Springs, producătorul apei minerale Aqua Carpatica, va livra sub acest brand românesc în 150 de magazine ale rețelei Tesco din Marea Britanie, contractual prevăzând un buget de marketing de 3,5 milioane de lire sterline, anunță presa britanică.

Carpathian Spring este prezent de 17 ani pe piața românească, iar Tesco este cel mai lanț de supermarketuri din Marea Britanie. Reprezentanții companiei românești au precizat că nu au existat taxe de listare, ci o lungă negociere în care conducerea Tesco a acceptat produsul datorită calităților și analizelor la care a fost supus ani la rând, suma de 3,5 milioane lire fiind bugetul de marketing al brand-ului.

Promovarea se va face printr-o campanie de marketing de responsabilitate social care va consta în sponsorizarea unor evenimente de sănătate și fitness, inițiative ale părinților și sprijin acordat organizațiilor de caritate pentru copii. Aqua Carpatica a intrat pe piața din Marea Britanie în luna februarie, fiind astăzi prezent în circa 700 de magazine din Irlanda și Marea Britanie, inclusiv în centrul comercial Harrods și rețeaua Whole Foods.

Brandul de apă minerală românesc este exportat și în Japonia, China, toate țările Golfului (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Oman), Rusia, Republica Moldova, Germania, Ungaria, Spania, Australia, Finlanda, SUA.

Pe piața locală, Carpathian Springs, a încheiat anul trecut cu un profit net de aproximativ 42 milioane de lei, de peste 7 ori mai ridicat față de anul precedent, în condițiile unei creșteri de 55% a afacerilor.

Compania este deținută de antreprenorul elvețian de origine greacă Jean Valvis, acționar la firma de asigurări Garanta. Afacerile companiei au totalizat anul trecut peste 154 milioane de lei, cu o creștere de 55% față de 2015, când au fost de aproximativ 100 milioane de lei.

Valvis Holding cuprinde brandurile Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Dorna Agri și AgroElectrica. Prin Dorna Agri, Valvis exploatează circa 8.000 de hectare teren în Călărași.

Autoritățile din Marea Britanie intenționează să oprească libera circulație a muncitorilor după Brexit și să limiteze imigrația europenilor slabi calificați, se arată într-un document de lucru al guvernului britanic publicat de The Guardian, relatează AFP.

„Pentru a fi considerată un atu pentru întreaga ţară, imigraţia nu ar trebui să fie numai în beneficiul migranţilor, ci să fie profitabilă din punct de vedere financiar actualilor locuitori”, se arată în documentul de 82 de pagini redactat în august de Ministerul britanic de Interne.

Conform documentului citat de The Guardian, ministerul propune măsuri de limitare a accesului migranților europeni care sunt slabi calificați după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, aceștia urmând să primească un permis de sejur doar pe o durată de maximum doi ani. Migranții înalt calificați ar urma în schimb să primească de la trei până la cinci ani durată de ședere pe teritoriul britanic.

O altă propunere ce apare în document este introducerea treptată a unui nou sistem de migraţie care să limiteze drastic dreptul cetăţenilor europeni la reîntregirea familiei şi obligarea la prezentarea la intrarea în ţară a unui paşaport în locul cărţii de identitate.

Documentul subliniază de asemenea faptul că propunerile pe care le conţine este necesar să fie aprobate de întregul Guvern şi că ele sun „supuse negocierii cu UE”.

„Noi nu comentăm cu privire la documente de lucru care au fost divulgate” în presă, a reacţionat un purtător de cuvânt al Guvernului britanic, contactat de AFP.

„Vom prezenta în această toamnă propuneri referitoare la un nou sistem al migraţiei care să permită să se reia controlul la frontierele britanice”, a adăugat el.

Băncile din întreaga lume, cu operațiuni la Londra, vor să transfere aproximativ 9.000 de locuri de muncă în afara Marii Britanii, în următorii doi ani, potrivit Reuters.

La momentul actual, aproximativ 13 grupuri bancare, inclusiv Goldman Sachs, UBS și Citigroup, au oferit indicii cu privire la modul în care își vor extinde operațiunile din Europa pentru a-și asigura prezența pe piața unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar.

„Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio așteptare”, a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezente la Londra.

Dezbaterile cu autoritățile financiare din UE durează de mai multe luni, iar băncile încep să își definitiveze planurile vizând mutarea personalului și a operațiunilor.

Cu toate că mutarea a 9.000 de posturi ar semnifica doar 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile totale colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde contribuabilii importanți care lucrează în sectorul serviciilor financiare.

Până în momentul de față, Frankfurt și Dublin sunt principalii câștigători ai planurilor de relocalizare. Șase din cele 13 grupuri bancare preferă să deschidă un nou sediu sau să își extindă operațiunile pe care le au deja la Frankfurt, în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.

Banca Angliei a stabilit ca ziua de 14 iulie să fie data limită până la care companiile din sectorul financiar pot să își prezinte planurile lor privind Brexitul. „Este o consecință neintenționată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri”, a declarat sursa citată.

Totodată, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a afirmat că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajați vor trebui să se transfere la Paris după ieșirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui “hard Brexit”.

Guvernul din Marea Britanie a confirmat faptul că studenţii din UE, atât cei la licență, cât și cei de la master, vor avea parte de sprijin financiar şi în anul universitar 2018-2019, conform unui comunicat eliberat luni de consultantul pentru studii în străinătate, IntegralEdu.

„Studenţii şi absolvenţii din cadrul Uniunii Europene vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european”, se arată în comunicatul emis.

Decizia Guvernului Britanic de a acorda ajutor financiar studenților a venit ca răspuns la o scrisoare a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din UE. Prin aceasta, universităţile au dorit o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019.

„Decizia comunicată de autorităţile britanice este de o mare importanţă pentru mulţi dintre actualii şi viitorii studenţi români care aleg să-şi continue studiile în afara ţării, având în vedere că Marea Britanie se află în continuare pe primul loc printre destinaţiile de studii preferate ale tinerilor români. Asta înseamnă că şi cei care vor aplica în acest an şi anul viitor pentru un program de licenţă sau masterat vor putea fi liniştiţi cu privire la statutul pe care-l vor avea în sistemul de învăţământ britanic până la finalizarea studiilor”, a declarat Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

De asemenea, cu ajutorul financiar al Marii Britanii, studen’ii vor putea s[ beneficieze în continuare de împrumuturi de până la 9.250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master. În prezent, aproximativ 90% dintre studenții din România plecați acolo, beneficiază în acest sens.

Potrivit comunicatului, hotărârea a fost luată la începutul lunii februarie, după ce Marea Britanie a anunţat că oferă studenţilor din UE oportunitatea de a opta pentru împrumuturi de 10.000 de lire sterline pentru programele de studii postuniversitare, precum Erasmus.

Consumatorii britanici riscă un tarif mediu suplimentare de 22% pentru produsele alimentare provenite din Uniunea Europeană, în cazul în care Theresa May nu va reuși să încheie un acord cu Bruxelles-ul după doi ani de negocieri, avertizează companiile de retail, citate de Reuters.

Circa 80% din importurile de alimente ale Marii Britanii sunt din state membre ale Uniunii Europene, iar în lipsa unui acord comercial între Londra și Bruxelles post-Brexit, în acest caz se vor aplica reglementările Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

„Un astfel de scenariu va exercita presiuni pentru creșterea prețurilor alimentelor”, a declarat Consorțiul Retailerilor Britanici (BRC), care reprezintă marile supermarketuri și alte magazine.

Majorarea prețurilor alimentelor a ajuns să aibă cel mai rapid ritm din ultimii trei ani, pe fondul deprecierii lirei sterline, în urma referendumului pentru Brexit din iunie 2016, ce a scumpit importurile.

Analiștii anticipează încetinirea creșterii economiei Marii Britanii în acest an, principalul motiv fiind scăderea consumului din cauza inflației mai mari.

După ieșirea din Uniunea Europeană, britanicii vor fi nevoiți să aplice tarife standard stabilite de OMC asupra importurilor de alimente provenite din spațiul comunitar. În prezent, Marea Britanie nu plătește taxe vamale pentru aceste importuri provenite din UE, în valoare de 20 de miliarde de lire sterline pe an.

Aceste tarife sunt de până la 46% în cazul brânzei mozzarella din Italia și de 40% pentru carnea de vită irlandeză și brânza cheddar. Roșiile olandeze au o taxă de 21%, iar vinul franțuzesc de 4%.

Consorțiul Retailerilor Britanici estimează că creșterea medie a tarifelor pentru importurile de alimente va fi de 22%.

Prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May, a anunțat marți decizia de a convoca alegeri generale anticipate pe data de 8 iunie „pentru a face din Brexit un succes”, adăugând totodată că guvernul are nevoie de unitate politică în negocierea termenilor ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, conform publicației britanice The Telegraph.

În anunțul făcut în fața reședinței oficiale din Downing Street, Theresa May și-a comunicat decizia de a nu mai aștepta până la următorul ciclu electoral, care urma să aibă loc în 2020.

„Tocmai am prezidat reuniunea cabinetului unde am căzut de acord că guvernul ar trebui să convoace alegeri generale pentru data de 8 iunie”, a spus șefa executivului de la Londra.

May a subliniat că, în opinia sa, organizarea de alegeri anticipate reprezintă singura cale de a garanta stabilitatea pentru anii ce vor urma și, de asemenea, și-a avertizat oponenții că această decizie nu va schimba cursul Brexit.

Lira sterlină a trecut înapoi în teritoriu pozitiv după declarațiile premierului britanic, aceasta crescând cu 0,1% contra dolarului american la 1,257, o revenire după scăderea de 0,3% care a avut loc în cursul dimineții.

Incertitudinile provocate de Brexit afectează piața imobiliară londoneză, care înregistrează cel mai mare declin după vârful crizei financiare din urmă cu opt ani. Tendința de scădere este observată la întreg nivel național și ar putea continua, mai ales pe fondul nivelului ridicat al prețurilor, transmite Bloomberg, citat de News.ro.

Indicele privind prețurile imobiliare din Londra calculat de către Royal Institution of Chartered Surveyors a înregistrat o scădere la -49 de puncte în luna martie, atingând cel mai scăzut nivel după februarie 2009, fapt ce indică pierderi raportate luna trecută de către un procentaj mai mare de agenți.

Un analist al Pantheon Macroeconomics, Samuel Tombs, a spus că indicele referitor la Londra tinde să reprezinte piaţa proprietăţilor prime, mai degrabă decât pe cele de la nivelul oraşului.

Declinul indicelui se adaugă altor informaţii din partea agenţilor imobiliari din centrul Londrei, care au redus preţurile pentru a încheia vânzările.

Indicele RICS al preţurilor de la nivel național a rămas constant, la nivelul de 22 de puncte în martie, însă aşteptările referitoare la valoare şi vânzări s-au înrăutăţit pentru 2018.

Conform raportului, s-a observat stagnarea interesului cumpărătorilor și a vânzărilor, cele mai slabe performanțe fiind raportate în cazul proprietăților scumpe.

Pe lângă faptul că clienții sunt descurajați de prețurile mari, cererea pe piața imobiliară este afectată de nervozitatea provocată de Brexit și de perspectivele Marii Britanii.

Deficitul de proprietăți disponibile la vânzare în Marea Britanie ar putea să limiteze scăderea prețurilor imobiliare.

Epopeea Brexit intră în linie dreaptă. Miercuri (29 martie), premierul britanic, Theresa May, va notifica oficial Bruxelles-ul că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Potrivit unui anunţ al Downing Street, citat de BBC News online+, aceasta va scrie o scrisoare celor 27 de state membre ale Blocului Comunitar. Teoretic, negocierile ar trebui apoi să înceapă cât mai repede posibil.

Iiniţiativa a fost luată la nouă luni după ce 51,9% dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, notează agenţia de presă Mediafax. Însă până când Marea Britanie nu îşi anunţă oficial ieşirea din Blocul Comunitar, nu pot avea loc discuţii despre termenii de ieşire din UE, iar viitoarele relaţii nu pot avea loc în conformitate cu procedurile prevăzute în Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Un purtător de cuvânt a declarat că ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow, a informat anterior Consiliul European de data când va fi declanşat Articolul 50. „Reprezentantul permanent al Marii Britanii la Bruxelles a informat Uniunea Europeană luni dimineaţa că ţara va activa Articolul 50 pe data de 29 martie”, a declarat un purtător de cuvânt de la Downing Street, citat de Le Figaro. Downing Street a anunţat că după ce va fi declanşat Articolul 50, este de aşteptat ca cele 27 de state membre UE să convină asupra termenilor şi să existe un răspuns iniţial în termen de 48 de ore.

Un purtător de cuvânt a declarat că Guvernul doreşte ca negocierile să înceapă cât mai curând posibil, însă a adăugat că „acesta înţelege în totalitate că este dreptul celor 27 de state membre să aibă timp să convină asupra poziţiei lor”. May a anunţat anul trecut că intenţionează să notifice UE că Marea Britanie doreşte să părăsească Blocul până la finalul lunii martie.

Evoluțiile politice derutante din Statele Unite și Marea Britanie ar putea conduce la concluzia că o economie mondială supusă deja la grea încercare, se va zbate și mai mult în perioada următoare pentru a-și reveni. Dar pe măsură ce avansăm în anul 2017, dovezile ciclice sugerează de fapt contrariul.

Încă din perioada în care eram economist-șef la Goldman Sachs am urmărit cu atenție șase indicatori din întreaga lume care, luați împreună, oferă o imagine fiabilă a felului cum va arăta economia globală pentru următoarele șase luni. Chiar acum, toți cei șase indicatori sunt mai promițători decât au fost de ceva timp, și doar unul dintre ei a înregistrat o ușoară scădere față de o valoarea foarte mare înregistrată recent.

Primul indicator reprezintă șomajul săptămânal din Statele Unite, din care se poate deduce puterea de ansamblu a economiei americane.

Economiștii sunt pe bună dreptate învățați să trateze șomajul precum un indicator care se modifică întârziat în raport cu ceilalți indicatori, dar aceste date pot fi de asemenea utile pentru prognozele pe termen scurt. Cererile de șomaj din SUA sunt întotdeauna actualizate, iar dovezile statistice sugerează faptul că sunt un indicator important pentru cotațiile acțiunilor americane. Începând de săptămâna trecută, cererile de șomaj au rămas la un nivel destul de scăzut, așa cum au fost de ceva timp, ceea ce este de bun augur pentru piețe bursiere din SUA.

În mod similar, indicele calculat de Institutul pentru Asigurarea Managementului Industrial (Supply Management Institute) oferă o previzualizare destul de bună a economiei Statelor Unite pentru următoarele 3-6 luni, chiar dacă sectorul industrial deține un procentaj relativ mic din PIB. La fel ca cererile de intrare șomaj, cifrele ISM reprezintă în prezent un motiv de optimism.

Un al treilea indicator este o subcomponentă a aceluiași sondaj al ISM: comenzile noi din industrie și nivelul stocurilor de produse finite.

În prezent, comenzile noi din industrie sunt în creștere, iar stocurile sunt scăzute, ceea ce sugerează faptul că trebuie să se producă mai mult în lunile următoare pentru a satisface cererea.

Privind dincolo de SUA, un al patrulea indicator este raportul dintre vânzările cu amănuntul și producția industrială (ajustat cu inflația) din China. Aceste două cifre ne oferă o idee despre cele două tendințe ciclice și reorientarea economiei Chineze de la export spre consumul intern. Acesta va fi fără îndoială unul dintre cei mai importanți indicatori pentru China dar și pentru restul economiei mondiale în următorii ani.

Raportul dintre vânzările cu amănuntul din China și producția industrială, deși inconstant, a avut o tendință ușoară de creștere începând cu 2008 și se pare că recent ritmul s-a majorat sensibil. Acesta este motivul pentru care sunt mai puțin îngrijorat decât alți analiști față de riscurile amintite în mod frecvent cu care se confruntă economia Chinei. Cheltuielile de consum din China au rămas la un nivel ridicat în ciuda scăderii producției industriale și a investițiilor, precum și a eforturilor guvernului de a limita achizițiile de bunuri de lux.
Unii ar putea obiecta că nu se poate avea încredere în datele provenite din China. Dar eu nu văd de ce, pe de o parte datele privind vânzările să fie mai mult sau mai puțin de încredere față de nivelul producției industriale. De ce ar fi umblat oficialii chinezi la datele privind consumul, permițând în același timp ca cifrele producției industriale să înregistreze un declin. În orice caz, trebuie să lucrăm cu datele pe care le avem.

Un al cincilea indicator sunt datele comerciale ale Coreei de Sud, care sunt raportate constant în prima zi a fiecărei luni după ce au loc tranzacțiile bursiere – mai repede decât în orice altă țară. Coreea de Sud are o economie deschisă și parteneri comerciali din întreaga lume, inclusiv SUA, China, Japonia și Uniunea Europeană, astfel încât putem face o extrapolare a datelor sale comerciale pentru a trage concluzii cu privire la stadiul comerțului mondial.

După tendința de scădere din ultimii ani, din luna noiembrie, comerțul sud-coreean a arătat semne de revenire, în special în ceea ce privește creșterea exporturilor; iar în ianuarie a recuperat semnificativ. În mod sigur, această constatare intră în contradicție cu toate elogiile aduse globalizării pe care le auzim zilele astea, iar administrația Trump, incontestabil adeptă a protecționismului, ar putea trimite comerțul global într-o lungă perioadă de descreștere. Datele recente din Coreea de Sud sugerează însă faptul că globalizarea încă mai dă semne de viață și că are un start decent în 2017.

De fapt, cu excepția celui mai nefavorabil scenariu al președinției lui Trump, este probabil ca încetinirea comerțului mondial din ultimii ani să se dovedească a fi un fenomen temporar. Este posibil să fi fost doar un fenomen temporar, ce reflectă o varietate de factori, inclusiv criza euro; o continuă slăbiciune economică în multe țări europene; scăderea abruptă a prețurilor materiilor prime; încetiniri dramatice ale ritmului de dezvoltare din Brazilia, Rusia și alte economii emergente; și reglementări mai stricte pentru băncile internaționale, care ar fi putut împiedica finanțarea comerțului.

Ultimul indicator cheie este indicele lunar al climatului mediului de afaceri din Germania (Ifo), care conține date ciclice utile pentru Europa în ansamblu, ca urmare a poziției centrale a Germaniei în economia continentală. Sondajul Ifo a relevat rezultate pozitive în ultimele luni, cu toate că datele au fost mult mai promițătoare în decembrie decât în luna ianuarie.
Luați împreună, acești șase indicatori îmi sugerează faptul că economia globală ar putea avea acum un ritm de creștere mai mare de 4%. Aceasta este cea mai rapidă creștere multianuală din ultima perioadă – deși rata de creștere medie a ultimului deceniu de 3,3% a fost doar cu puțin mai mică decât rata deceniului precedent – și aproape de ritmul celor două decenii anterioare.

În același timp, cei șase indicatori nu ne pot spune nimic despre ce se va întâmpla peste câteva luni. Rămâne întrebarea dacă creșterea economică va continua să fie puternică, se va consolida și mai mult, sau va începe să slăbească.

A fost interesant să urmăresc ritmul de creștere accelerându-se în fața unor șocuri precum referendumul din Marea Britanie legat de Brexit și alegerea lui Trump. Și totuși, nu este clar de ce se întâmplă aceste lucruri. Unii ar putea spune că tendința este rezultatul deciziilor politice din SUA și Marea Britanie, însă mult mai mulți ar afirma probabil că aceste lucruri se întâmplă în ciuda luării acestor decizii. Din păcate, nu există indicatori care să ofere un răspuns la această întrebare – doar timpul va decide cine are dreptate.

Copyright: Project Syndicate 2017 – The Global Economy’s Surprising Resilience

Retailerul online Amazon vrea să creeze peste 5.000 de locuri de muncă în Marea Britanie în acest an și să își mărească investiția în țară chiar și după ce aceasta va părăsi Uniunea Europeană, transmite Reuters.

Amazon, împreună cu giganți precum Google și Apple, și-a mărit angajamentul față de Marea Britanie în ultimul an, declarând că decizia de părăsire a UE în urma referendumului a Marii Britanii nu afectează planurile de investiții în această țară.

Planul de angajare a peste 5.000 de britanici în 2017 este un record pentru Amazon în Regatul Unit, cu toate că anunțase anterior doar înființarea a 2.000 de posturi. Această decizie va duce numărul de angajați în Marea Britanie la 24.000.

„Creşterea numărului de angajaţi va conduce la livrarea mai rapidă a produselor, la o selecţie mai bună şi la servicii mai bune oferite clienţilor”, a anunțat Doug Gurr, managerul de țară din Marea Britanie.

Noul sediu central al companiei americane din Londra vor lucra peste 5.000 de angajaţi până la sfârşitul acestui an.

Concentrarea specialiştilor în tehnologie din Londra a fost menţionată de numerose companii ca fiind un avantaj competitiv.