Premierul italian Matteo Renzi promite reconstrucţia caselor, bisericilor şi clădirilor care au fost distruse în urma cutremurelor care a lovit Italia în ultimele luni.

“Vom reconstrui totul, casele, bisericile, magazinele comerciale. Tot ceea ce trebuie făcut pentru a reconstrui aceste zone va fi făcut”, a declarat șeful Guvernului de la Roma. ”Italia trece prin momente dificile”, a adăugat el, promiţând însă că se vor depune eforturi de reconstrucţie în anii ce vor urma, indiferent de posibile obiecţii din partea UE sau a eventualelor costuri.

Anterior, Matteo Renzi a emis anularea taxelor pentru localnicii afectaţi de cutremure şi a anunţat o nouă iniţiativă, „Case italiene”, pentru a stopa criticile în privinţa cauzelor prăbuşirii a sute de clădiri, inclusiv a unora care fuseseră consolidate recent. În acelaşi timp, acesta a declarat că este „absurd” să crezi că Guvernul italian ar putea construi clădiri care să reziste pe deplin în faţa cutremurelor.

Aproximativ 25.000 de persoane au fost dislocate pe teritoriul statului italian, în urma cutremurelor care au avut loc în Italia începând din luna august, conform Unităţii de Protecţie civilă, citată de Euronews.

Un cutremur de 6,5 pe scara Richer a avut loc duminică dimineaţă în regiunea italiană Umbri. Sute de clădiri s-au prăbuşit, iar alte mii au suferit daune structurale, pagubele fiind estimate la zeci de milioane de euro. Amatrice, este o altă localitate afectată grav de cutremurul din august, s-a prăbuşit o biserică şi un sediu al administraţiei locale. În orăşelul Norcia s-a prăbuşit Basilica San Benedict. Prăbuşiri de clădiri au fost înregistrate şi în localităţile Castelsantangelo sul Nera şi Preci. Ca măsură de precauţie, la Roma au fost închise catedralele San Paolo şi San Lorenzo.

Două alte cutremure – de 5,6, respectiv 6,0 pe scara Richter – au avut loc miercuri seară în centrul Italiei. Primul cutremur, de 5,6 grade, s-a produs la ora 19.10 (20.10, ora României), în zona localităţii Visso (provincia Macerata, regiunea Marche), la adâncimea de doar 10 kilometri, a anunţat Institutul american de Geofizică (USGS).

Autorităţile italiene au declanşat o anchetă privind omor multiplu din culpă şi neglijenţă, în urma prăbuşirii a sute de clădiri ca efect al cutremurelor produse în luna august în centrul Italiei.

Trei cutremure cu magnitudine 5,4 , 5,9 și respectiv 4,6 s-au produs marţi în centrul Italiei, într-un interval de şase ore începând cu ora locală 19.10 (20.10 ora României). Seria de seisme a provocat panică în rândul populaţiei, dar numărul victimelor este redus, pentru că cel mai puternic dintre cutremure a avut loc la două ore după primul, când majoritatea oamenilor erau deja la adăpost, scrie La Repubblica.

Şeful Departamentului pentru Protecţie Civilă, Fabrizio Curcio, a declarat că “zeci” de oameni au fost răniţi, dar numai patru sunt în stare gravă, relatează Reuters. Viaţa niciunuia dintre ei nu este în pericol. O singură persoană a murit în urma cutremurelor. Este vorba de un bătrân care a făcut infarct de frică. “Situaţia nu este atât de catastrofală pe cât ne temeam”, a precizat Curcio.

La Roma, bucăţi de tencuială au căzut de pe clădiri, iar sediul Ministerului de Externe a fost evacuat. Un drum care face legătura cu satele din zona de munte, de-a lungul râului Nera, a fost blocat de bolovani mari, unii de mărimea unei maşini, care au căzut peste el.

Oamenii speriaţi au ieşit în stradă din cauza seismelor simţite până în sudul ţării, la Napoli, aflat la peste 250 de kilometri distanţă, dar şi în nord, la Veneţia, aflat la circa 300 de kilometri distanţă.

Potrivit La Repubblica, autorităţile respiră uşurate că nu există un număr important de victime, dar pentru oameni a început un nou calvar. Mulţi şi-au petrecut noaptea în stradă, în ploaie, în maşini sau în adăposturi improvizate.

Numeroase clădiri au structura afectată. Şi nu este vorba numai de clădiri istorice, ci şi de trei spitale – cele din localităţile Tolentino, Matelica şi Cingoli – precum şi de închisoarea din Camerino. Toate au fost evacuate de urgenţă.

Mai multe străzi au fost blocate de dărâmături, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Şcolile din localităţile afectate vor rămâne închise joi, pentru a fi verificate.

Cele trei cutremure, cu magnitudine 5,4 , 5,9, respectiv 4,6, s-au produs circa la două ore şi jumătate distanţă unul de altul, începând cu ora locală 19.10 (20.10 ora României). Premierul Matteo Renzi s-a întors de urgenţă la Roma, pentru a monitoriza situaţia şi a coordona activitatea autorităţilor.

Potrivit specialiştilor, seismele au legătură cu cel din august, care a distrus localitatea Amatrice şi a provocat moartea a aproape 300 de oameni. Experţii spun că seismul din urmă cu două luni a activat o nouă falie.

Premierul Italiei, Matteo Renzi, a criticat dur, duminică, Uniunea Europeană şi liderii Germaniei şi Franţei, argumentând că summitul informal de la Bratislava a fost doar o „croazieră pe Dunăre”, fără a se propune soluţii concrete pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi combaterea imigraţiei, scrie agenția de presă Mediafax. 

Întrebat, într-un interviu acordat Corriere della Sera, despre modul în care s-a derulat reuniunea informală a Consiliului European de la Bratislava, Renzi a răspuns: „Nu a fost nicio dezbatere, pur şi simplu o ocazie pierdută. Bratislava trebuia să fie o oportunitate, dar a fost a nenumărata reuniune la care s-au discutat virgulele unui document care spune totul şi nimic. După ieşirea Marii Britanii din UE, este necesar să reacţionăm, nu să tergiversăm”. „Am o atitudine critică, pentru că în documentul prezentat nu am găsit niciun rând despre îmbunătăţirea situaţiei din Africa sau despre combaterea imigraţiei, nimic despre Europa socială. Pentru a obţine schimbări, trebuie să modificăm direcţia Europei, nu să schimbăm locul summitului. (…) În plus, trebuie să se recunoască faptul că austeritatea europeană a eşuat, în timp ce politica americană a investiţiilor a adus Administraţiei Barack Obama un număr-record de locuri de muncă. Nu este un atac, ci realitatea”, a subliniat premierul de centru-stânga al Italiei.

Întrebat dacă s-a supărat că nu a fost invitat la conferinţa de presă comună organizată de cancelarul german, Angela Merkel, cu preşedintele Franţei, Francois Hollande, Renzi a explicat: „Să fim serioşi, nu am nicio problemă cu Merkel şi Hollande. M-am întâlnit cu preşedintele Franţei la final şi ne-am salutat în mod amical. Dar eu nu sunt o statuetă aşezată frumos, nu ader la decizii prin care nu se stabileşte nimic. Dacă vor să facă ceva, Italia este disponibilă. Dacă vor să petreacă timpul pentru a scrie documente fără suflet şi fără orizont, o pot face singuri. A organiza conferinţe de presă în care nu se spune nimic nu este visul vieţii mele. Şi a mima acorduri când nu sunt nu este serios”.

„Nu ştiu la ce se referă cancelarul Angela Merkel când vorbeşte despre «spiritul Bratislava». Dacă se va continua aşa, cred că «spiritul Bratislava» se va transforma în «fantoma Europei». La Bratislava am făcut doar o croazieră frumoasă pe Dunăre, cu toţii. Dar eu speram să se răspundă la criza generată de Brexit, nu doar să facem o plimbare cu barca”, a reproşat Renzi.

Liderii ţărilor membre UE, fără Marea Britanie, s-au reunit vineri în oraşul slovac Bratislava, în cadrul unei întâlniri informale a Consiliului European. În programul summitului a fost şi o scurtă croazieră pe Dunăre. Referindu-se la criticile Comisiei Europene privind deficitul bugetar al Italiei, Renzi a susţinut că nici alte ţări nu respectă reglementări europene: „Spania are un deficit bugetar dublu faţă de cel al Italiei. Franţa nu respectă nici măcar limita stabilită prin Tratatul Maastricht, având deficitul peste 3%. Iar Germania încalcă regula surplusului comercial: trebuie să fie de 6%, dar este la 9%”.

Sâmbătă, Matteo Renzi a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în materie de imigraţie şi a pledat pentru abandonarea politicilor europene de austeritate. „În privinţa imigraţiei, problema nu este dacă vrem să primim extracomunitari ori nu. Dacă este corect să îi salvăm pe toţi din mare, nu este corect să îi găzduim pe toţi în regiunile italiene Sicilia şi Puglia. Noi suntem italieni, adică generoşi, dar nu putem lăsa să explodeze imigraţia din cauza incapacităţii Uniunii Europene”, a declarat Matteo Renzi la Florenţa. „Fie Europa intervine în favoarea dezvoltării ţărilor din Africa, fie pierdem timpul. Dacă nu o face Europa, o poate face Italia, dar acest lucru înseamnă că UE pierde o oportunitate. Ieri, la Bratislava, ni s-a prezentat un document în care nici măcar nu este menţionată Africa. Italia vrea o Uniune Europeană, dar una diferită şi face cunoscut acest lucru”, a subliniat Renzi.

După summit, Germania şi Franţa au anunţat că vor colabora „intens” pentru a obţine „succesul” Uniunii Europene. „Franţa şi Germania se angajează să colaboreze intens în următoarele luni pentru a obţine succesul Uniunii Europene”, a declarat Angela Merkel. „Am stabilit ca în Europa – în situaţia crucială în care se află după referendumul britanic şi din cauza altor dificultăţi – să elaborăm împreună, înainte de împlinirea a 60 de ani de la Tratatul Roma, o agendă, un plan de lucru pentru gestionarea problemelor”, a declarat Angela Merkel. Tratatul de la Roma, care a constituit Comunitatea Economică Europeană, a fost semnat pe 25 martie 1957. La rândul său, Francois Hollande a notat că summitul de la Bratislava a demonstrat că Uniunea Europeană poate continua să funcţioneze după decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană rămâne, în pofida deciziei Marii Britanii de părăsire a Blocului comunitar, „indispensabilă”, fiind un model care a garantat pacea, democraţia şi a facilitat prosperitatea, a anunţat Consiliul European după summitul informal de la Bratislava. „Chiar dacă o ţară a decis să plece, UE rămâne indispensabilă pentru noi ceilalţi. După războaie şi diviziuni profunde, UE a garantat pacea, democraţia şi a permis ţărilor să prospere. Multe ţări şi regiuni încă încearcă să ajungă la aceste realizări. Suntem hotărâţi să transformăm UE într-un model de succes pentru cele 27 de ţări. UE nu este perfectă, dar este cel mai bun instrument pe care îl avem pentru abordarea noilor provocări cu care ne confruntăm”, a transmis Consiliul European.

Conform comunicatului, UE va lua măsuri pentru a evita fluxuri necontrolate de imigranţi extracomunitari, prin securizarea frontierelor externe şi prin consolidarea Spaţiului Schengen, aplicând politici în materie de imigraţie bazate pe principiul „responsabilităţii şi solidarităţii”. Liderii europeni au stabilit intensificarea eforturilor pentru combaterea terorismului şi sporirea cooperării în materie de apărare, inclusiv cu Alianţa Nord-Atlantică. UE îşi propune să creeze „perspective economice promiţătoare pentru toţi cetăţenii, prin menţinerea modului de viaţă european şi prin oferirea unor oportunităţi mai bune pentru tineri”.

Uniunea Europeană refuză să se întâlnească cu reprezentanţii Regatului Unit pentru a discuta despre modalitatea de gestionare a ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar. Decizia a fost luată astăzi la Berlin de către liderii Germaniei – cancelarul Angela Merkel, Franţei – preşedintele Francois Hollande şi Italiei – premierul Matteo Renzi.

Doamna Merkel a declarat: „suntem de acord cu faptul că articolul 50 din tratatul european este cât se poate de clar – un stat-membru care doreşte să părăsească Uniunea Europeană trebuie să notifice Consiliul European. Nu pot fi întreprinşi alţi paşi până când nu are loc invocarea acestui articol. Doar atunci Consiliul European emite cadrul necesar sub care termenii ieşirii vor fi negociaţi. Asta înseamnă că, şi suntem toţi trei de acord asupra acestui punct, nu vor avea loc discuţii informale sau formale până când nu va primi cererea oficială de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană”, transmite AP.

Decizia de astăzi este o replică dată d-lui Cameron, care a declarat că ţara domniei sale nu este încă pregătită să declanşeze procedura de ieşire, fiind nevoită, mai întâi, să „determine tipul de relaţie pe care dorim să-l avem cu Uniunea Europeană.” De aceea, succesorul d-lui Cameron va trebui să negocieze termenii părăsirii blocului comunitar. Totuşi, premierul britanic va participa la summit-ul şefilor de state şi guverne de marţi, de la Bruxelles, urmând ca miercuri să aibă loc o adunare a celorlalţi 27 de membri rămaşi.

Candidaţii mişcării Cinci Stele, îndreptată împotriva sistemului politic clasic din Italia, au reuşit să câştige alegerile municipale de ieri în câteva oraşe-cheie. Cea mai importantă victorie a fost obţinută în capitala Roma, acolo unde Virginia Raggi, în vârstă de 37 de ani, a câştigat detaşat în turul doi, cu 67% din voturi, împotriva candidatului Partidului Democrat al premierului Matteo Renzi, Roberto Giachetti.

De asemenea, Chiara Appendino a câştigat în Torino, un bastion al democraţilor. Succesul major împotriva lui Piero Fassino a completat seria excelentă a formaţiunii fondate de Beppe Grillo, care a ieşit pe primul loc în 19 din cele 20 de oraşe în care a avut un candidat. Astfel că dorinţa de a fi principalul partid de opoziţie după alegerile parlamentare din 2018 a primit un nou imbold după votul de duminică.

De partea cealaltă, partidul lui Matteo Renzi a fost preferat de majoritatea electorilor din Milano şi Bologna, premierul declarând faptul că nu crede într-un vot de protest, dar admite că cetăţenii îşi doresc o schimbare, relatează New York Times. Următorul test important pentru preşedintele Consiliului de Miniştri va fi referendumul din octombrie 2016. Italienii vor fi chemaţi la urne să se pronunţe asupra reformei constituţionale dorite de guvernul de centru-stânga, dacă sunt de acord cu transformarea Senatului într-unul al regiunilor, format din consilieri regionali şi primari.