Cerealele și produsele din cereale au asigurat, românilor, 40,5% din numărul de calorii, anul trecut, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS).

„Acest aport este mare la gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activități neagricole, agricultori și șomeri, variind între 43% la gospodăriile de șomeri și 39,9% la gospodăriile de salariați. În cadrul acestei grupe de alimente, în medie pe ansamblul gospodăriilor, predomină aportul caloric al pâinii și produselor de franzelărie, în scădere, față de anul anterior (de la 26,5% în 2015 la 26,2% în 2016). La gospodăriile de agricultori, alături de pâine și produse de franzelărie, mălaiul are un aport caloric important, reprezentând 7,3% din total”, se arată în document.

Conform INS, pe ansamblul gospodăriilor, carnea și preparatele din carne au deținut o pondere modestă în numărul de calorii conținut de alimentație, însă în ușoară creștere față de anul anterior, de la 12,2% în 2015 la 12,3% în 2016.

„Atât în anul 2016, cât și anul anterior, caloriile provenite din lapte, produse lactate (brânzeturi și smântână) și ouă, au o pondere de 11,4% în numărul total de calorii din consumul gospodăriilor (11% în 2015). Aceste produse au cel mai mare aport la gospodăriile de agricultori (11,9%), iar cel mai scăzut la gospodăriile de șomeri (9,8%). Exceptând gospodăriile de agricultori, lucrători pe cont propriu în activități neagricole și șomeri, uleiul de porumb, floarea-soarelui, soia deține ponderea cea mai mare, situată la peste 11,4% la toate celelalte categorii de gospodării analizate. În schimb, legumele și conservele din legume, cartofii, fasolea boabe și alte leguminoase pentru boabe dețin împreună doar 7,7% din totalul caloriilor pe ansamblul gospodăriilor”, menționează sursa citată.

Institutul mai spune că atât în anul 2016, cât și în anul anterior, în mediul urban este mai mare aportul caloric la carne și preparate din carne, pește, produse din pește și conserve din pește, brânzeturi și smântână, grăsimi, fructe, legume și conserve din legume, zahăr, dulcețuri, ciocolată și alte produse zaharoase, iar în mediul rural, ponderea caloriilor provenite din cereale și produse din cereale, lapte, fasole boabe și alte leguminoase pentru boabe.

Numărul locuințelor construite în anul 2016 a crescut la 52.206, cu 5.222 mai multe faţă de 2015. Astfel, împărțite pe zone, în mediul urban s-a observat o creștere a ponderii de locuințe construite la 53,4%, în timp ce la nivel rural ponderea acestora a scăzut la 46,6% din total, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Împărțirea pe sursele de finanţare a locuinţelor finalizate relevă faptul că, faţă de anul 2015, în 2016 a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 5.291, precizează INS.

În trimestrul al patrulea din anul 2016, faţă de trimestrul al patrulea din anul precedent, numărul locuinţelor construite în mediul urban a scăzut cu 10,9%, iar în cel rural a crescut cu 4,8%.

De asemenea în trimestrul al patrulea din 2016, faţă de acelaşi trimestrul din 2015, distribuția pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate arată faptul că a scăzut numărul locuinţelor realizate din fondurile private cu 661 de locuinţe, iar din cele publice a crescut cu aproximativ 97 de locuinţe.

„Din punct de vedere al distribuţiei pe regiuni, se observă o scădere a numărului locuinţelor terminate pe total, cu 564 de locuinţe, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Bucureşti–Ilfov (-1.006 locuinţe), Nord–Est (-531) şi Sud–Est (-65). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord–Vest (+415 locuinţe ), Vest (+235), Centru (+192), Sud–Muntenia (+ 124) şi Sud–Vest Oltenia (+72)”, se arată în comunicatul INS.

Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de Horărâre de Guvern perin care se introduce un ajutor de minimis pentru agricultori, în valoare de 3.000 de euro anual, pentru cultivarea de roşii în spaţii protejate, de tipul serelor sau solariilor.

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea produsului tomate în spaţii protejate, se arată în proiectul de Hotărâre, scrie agenţia de presă News.ro.

În proiect se mai arată că valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este echivalentul în lei a 3.000 euro anual, pentru fiecare beneficiar în parte. Cu toate că ajutorul este prevăzut la 3.000 euro/an, proiectul prevede un plafon maxim de 15.000 euro pentru trei ani, nefiind clar în ce condiţii poate fi atins.

„Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente”, se mai arată în HG.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor într-o singură tranşă, pe durata programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate. Potrivit proiectului, suma necesară aplicării schemei de ajutor de minimis este de 40 milioane euro şi provine de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

„Prevederile schemei se aplică producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, sau producătorilor agricoli persoane juridice, precum şi oricăror forme asociative cu personalitate juridică constituite conform legii”, se mai arată în proiect.

Pentru a fi eligibili, agricultorii trebuie să solicite ajutoare de minimis, conform prevederilor prezentei hotărâri, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de 1.000 mp, să obţină o producţie de 2 kg tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative.