Autoritățile române iau în considerare posibilitatea încheierii unui Memorandum cu Serbia în privința construirii unei conducte de interconectare, între Arad şi Mokrin, lungă de circa 80 km, pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 43 milioane euro.

”Varianta analizată de export gaze naturale spre Serbia este de preluare a gazelor naturale din viitoarea conductă BRUA (faza I, II şi III). Cel mai apropiat punct al conductei BRUA de graniţa dintre România şi Serbia este localitatea Mokrin, zona Arad”, se arată în Plan de Acţiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, publicat de Ministerul Energiei.

Conducta de transport gaze naturale dintre Arad și Mokrin va avea o lungime de circa 80 de kilometri, dintre care circa 74 de kilometri vor fi pe teritoriul României, iar șase pe teritoriul Serbiei.

Conform News.ro, se va instala și o stație de măsurare gaze naturale ce va fi amplasată pe teritoriul României sau al Serbiei.

Proiectul “Interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia” are ca termen de finalizare anul 2026. Totodată, valoarea acestuia se ridică la 43 de milioane de euro, din care 37 milioane euro vor fi investiți pe teritoriul României, iar trei milioane euro vor fi destinați construcției conductei pe teritoriul Serbiei, iar trei milioane euro vor fi investiți în staţia de măsurare gaze, fie pe teritoriul României, fie al Serbiei.

Guvernul României a aprobat miercuri un memorandum penru redresarea activității Poștei Române pe o perioadă de cinci ani.

Printre măsurile cuprinse în planul de redresare sunt creșterea veniturilor prin diversificarea produselor și serviciilor și utilizarea eficientă a fonduirlor anuale primite de la Uniunea Poștală Universală.

„Planul strategic cuprinde un set de măsuri printre care cele mai importante vizează: creşterea veniturilor prin diversificarea produselor şi serviciilor, utilizarea eficientă a fondurilor anuale primite de la Uniunea Poştală Universală (UPU), bani care nu au fost folosiţi niciodată deşi, în fiecare an, 200.000 de dolari au fost puşi la dispoziţia companiei pentru dotări curente (cântare, scannere, cititoare de bare etc) şi renegocierea contractelor existente cu agenţii economici”, conform unui comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

O altă măsură cuprinsă în memorandum se referă la reorganizarea companiei naționale prin înființarea de centre de profit la nivel regional. Acest lucru ar conduce la responsabilizarea conducerilor locale în gestionarea bugetului și în atragerea de venituri destinate dezvoltării zonei respective.

Totodată, printre măsurile de redresare sunt cuprinse, de asemenea: introducerea controalelor volum-tarif-încasări, analizarea tarifelor practicate, achiziţia de echipamente moderne şi tehnică de calcul, prioritizarea investiţiilor în scopul efectuării dotărilor absolut necesare desfăşurării activităţii la standardele impuse de piaţa de curierat.

„Măsurile din planul strategic urmăresc reconstruirea şi consolidarea instituţiei într-o companie profitabilă care se autofinanţează şi se dezvoltă ca un furmizor modern de servicii poştale, la tarife accesibile şi standarde europene”, se arată în comunicat.

Planul strategic de redresare a companiei se intinde pe cinci ani, are termene clare pentru fiecare etapă de implementare în parte şi vine în completarea majorării capitalului social al companiei, proces care se află în desfăşurare.

Guvernul a adoptat miercuri un Memorandum pentru aprobarea convenţiei între România şi Spania pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, la prevenirea evaziunii fiscale şi la evitarea plăţii impozitelor, informează News.ro. Convenţia se aplică persoanelor rezidente într-una sau în ambele ţări semnatare. Măsura are ca scop promovarea şi stimularea investiţiilor şi a finanţării dintre cele două ţări.

Cotele de impozit pentru veniturile care se impun prin stopaj la sursă (veniturile sub formă de dividende, dobânzi şi redevenţe) sunt de 5% pentru dividende şi de 3% pentru dobânzi şi redevenţe. Măsura are ca scop promovarea şi stimularea investiţiilor şi a finanţării dintre cele două ţări.

Legislaţia spaniolă nu prevede un impozit cu reţinere la sursă în cazul dobânzilor, prin urmare în Protocolul anexă există o prevedere prin care cota de impozit de 3% va fi redusă la zero, până când Spania introduce un astfel de impozit în legislaţia internă, potrivit Guvernului. Vor fi scutite reciproc de impozit dividendele obţinute de o societate rezidentă într-un stat contractant şi care deţine pentru mai mult de un an, direct sau indirect, cel puţin 10% din capitalul societăţii plătitoare de dividende, şi dividendele obţinute de o schemă de pensii rezidentă a unui stat contractant.

Părţile au inclus o clauză anti-abuz, în sensul că acest instrument juridic nu creează oportunităţi privind neimpozitarea sau impozitarea mai redusă ca urmare a evaziunii fiscale sau a evitării plăţii impozitelor, inclusiv prin aranjamente financiare care au ca scop obţinerea beneficiilor din convenţie în avantajul rezidenţilor unor state terţe.

Prin noua convenţie se reglementează şi impozitarea veniturilor sub formă de salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de studenţi, practicanţi, artişti şi sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului. În text nu a mai fost inclus niciun articol care să vizeze veniturile obţinute din profesii independente, pentru a fi în concordanţă cu actualele linii directoare ale OCDE şi cu legislaţiile interne ale celor ţări. Aceste venituri sunt incluse în categoria profiturilor din activitatea de afaceri.