Miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana Plumb şi Răzvan Cuc au demisionat, deşi „toată lumea” din Comitetul Executiv le-a cerut să nu demisioneze, a anunţat, joi seară, președintele PSD Liviu Dragnea, la finalul şedinţei Comitetului.

„Au fost discuţii destul de profunde în care s-a discutat despre programul de guvernare, despre situaţia celor două colege şi despre faptul că PSD nu doreşte ca instituţii care nu ar trebui să aibă influenţă să influenţe remanierile guvernamentale. Toţi colegii au adus argumente ca cele două colege să nu plece, după ce ele au anunţat la începutul şedinţei  că s-au hotărât să demisioneze. După toate orele de discuţie, în care toată lumea le-a cerut să rămână, au fost întrebate încă o dată li şi-au menţiunt decizia de a menţiona. Nu vor să pună sub semnul întrebării actul guvernării”, a spus Dragnea la finalul şedinţei Comitetului Executiv al PSD, care a durat aproape şase ore.

Premierul Mihai Tudose a spus că, imediat după ce au primit citaţiile la DNA, Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb i-au prezentat demisiile, pe care el nu le-a acceptat. El a mai spus că nu are nimic să le reproşeze celor două. El a mai susţinut că „nu a fost un război, nu este un câştigător”.

„Atât Sevil, cât şi Rovana au venit la mine după ce au primit citaţiile la DNA să îşi dea demisia. Le-am oprit, l-am sunat pe Liviu. Nu am nimic să le reproşez (…) Sper că Sevil va accepta să lucreze în continuare în aparatul guvernamental”, a spus premierul Tudose.

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a spus că decizia sa privind demisia era luată, nu la cald, ci după ce a cumpănit, ea spunând că este nevinovată, dar că aceasta este cea mai bună hotărâre pentru partid.

„Mi-am prezentat poziţia în cadrul forului de conducere, am spus clar că am luat o decizie, nu la cald, am cumpănit. (….) Nu am renunţat la demisie şi nu mă joc, sunt fermă în momentul în care iau o decizie. Vreau să le mulţumesc tuturor colegilor şi să îi rog pe toţi cei care sunt de bună credinţă să înţeleagă gestul nostru. Demnitatea este ceea ce ne rămâne”,  a declarat Rovana Plumb, la finalul şedinţei CEx.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, la finalul şedinţei Consiliului Executiv al PSD, că a luat decizia încă de miercuri, şi-a păstrat-o şi şi-a susţinut-o.

„Mulţumesc membrilor CEx pentru toată susţinerea din această seară. Eu mi-am păstrat decizia pe care am luat-o ieri şi mi-am susţinut-o”, a declarat vicepremierul demisionar, la finalul CEx.

Dragnea a anunţat că şi ministrul Transporturilor Răzvan Cuc a demisionat deşi a avut o susţinere serioasă în cadrul Comitetului Executiv Naţional. El l-a prezentat pe Cuc drept un tânăr capabil.

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat joi seară, la finalul şedinţei Comitetului Executiv Naţional al PSD în cadrul căruia şi-a anunţat demisia din funcţia de ministru, că le mulţumeşte colegilor pentru susţinere şi că nu vrea să comenteze mai mult.

”Am luat decizia, mi-am menţinut decizia şi în cadrul CExN-ului. Mulţumesc tuturor colegilor pentru susţinere, dar asta e decizia pe care am luat-o (…) Asta este decizia pe care am luat-o şi nu mai comentez”, a declarat Răzvan Cuc la finalul şedinţei de Comitet Executiv Naţional al PSD.

Se vechiculează deja primele nume pentru înlocuirea miniştrilor care ar urma să fie remaniaţi. Potrivit unor surse, locul lui Sevil Shhaideh de la Dezvoltare urmează să fie luat de vicepremierul Marcel Ciolacu, unul dintre apropiaţii lui Dragnea, dar aflat într-o relaţie strânsă şi cu Tudose. De asemenea, Marius Nica ar putea să o înlocuiască pe Rovana Plumb la Misterul Fondurilor Europene, iar Gabriel Vlase ar urma să ocupe portofoliul de la Transporturi.

România a înregistrat încă un trimestru de creștere economică solidă, 5,7% în ritm anualizat în trimestrul al doilea, cel mai puternic ritm de creștere din UE, însă politicile fiscale prociclice și majorarea rapidă a salariilor în 2017 au crescut riscul de supraîncălzire a economiei, avertizează agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.

Fitch subliniază că luna trecută, când a confirmat ratingul de țară al României la „BBB minus” cu perspectivă stabilă, a revizuit în sus estimările privind avansul economiei românești în anul 2017, de la 4,8% până la 5,1%. Agenția de evaluare adaugă că dacă datele preliminare privind creșterea economică din trimestrul al doilea se vor confirma ar putea decide o noua revizuire a estimărilor de creștere.

În schimb, pentru 2018 și 2019, Fitch se așteaptă la încetinirea ritmului de creștere, pe măsura ce impactul politicilor se va diminua, până la 3,4% în 2018 și 3,5% în 2019, dar va rămâne deasupra mediei de 3% înregistrate de țările din categoria de rating ‘BBB’.

„Cu toate acestea, creșterea rapidă a început să ridice anumite riscuri la adresa indicatorilor externi și există de asemenea posibilitatea unei supraîncălziri pe măsură creșterea salariilor depășește creșterea productivității”, avertizează analiștii Fitch.

În plus, Fitch susține că creșterea puternică s-a datorat, în parte, și relaxării fiscale. Reducerea accizelor și a TVA au condus la ratarea țintelor fiscale, veniturile din taxe au rămas constante, în timp ce cheltuielile au crescut. În consecință, în primele cinci luni deficitul bugetar al României a fost aproape de trei ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Analiștii Fitch se așteaptă la unele reduceri ale consumului guvernamental și ale cheltuielilor de capital, în timp ce salariile mai mari vor contribui la majorarea veniturilor din contribuțiile sociale. Cu toate acestea, Fitch mizează în continuare pe majorarea deficitul bugetar în acest an până la 3,7% din PIB, de la 3% din PIB în 2016. În plus, prognozele Fitch arată că datoria publică va crește până la 43,6% din PIB la finele lui 2019, de la 37,6% la sfârșitul anului 2016.

În sfârșit, analiștii Fitch susțin că politica fiscală pe termen mediu este mai puțin clară după schimbările politice din luna iunie. Guvernul condus de Mihai Tudose a anunțat că are de gând să modifice Codul fiscal în 2018, dar deocamdată nu este clar dacă acest plan este compatibil cu țintele sale fiscale, iar aceste modificări ar putea provoca tensiuni politice.

Prim-ministrul Mihai Tudose a anunțat luni că pilonul II de pensii nu va fi desființat, însă a subliniat importanța unei analize a gestionării banilor pentru a determina domeniile în care aceștia ar putea fi investiți și totodată pentru a determina costul administrării fondurilor, transmite News.ro.

„Nu se desfinţează pilonul II de pensii. Ceea ce ştiu că face doamna ministru este o analiză asupra gestionării acestor bani, fiindcă tot a ieşit în discuţie acest pilon II. Vedem el este gestionat într-un fel, să vadă Guvernul, să vadă doamna ministru şi noi toţi apoi cum este gestionat acest fond: ce se întâmplă cu acei bani, unde sunt investiţi, cât costă gestionarea acelor bani. Rezultatele vor fi făcute publice”, a afirmat Mihai Tudose.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a spus duminică, la România TV, că a cerut Autorităţii de Supraveghere Financiară date despre pilonul II de pensie, cu scopul de a înțelege modul de calcul al pensiilor şi care este diferenţa între sumele pe care le primesc pensionarii care cotizează şi la stat. Ministrul a precizat că nu este vorba despre naţionalizarea sau desfiinţarea pilonului II.

„Am cerut ASF date despre pilonul II de pensii, nu aş vrea să se sperie absolut nimeni, nu este vorba nici de naţionalizare, nici de desfiinţare, dar vrem să ştim care a fost formula de calcul şi vrem să facem o comparaţie între cei care au cotizat practic cu aceeaşi sumă la sistemul de stat şi cu aceeaşi sumă la pilonul II de pensie, să vedem dacă şi pensia care le este calculată va fi similară cu ceea ce oferă statul. Dacă este în plus, este chiar foarte bine, dacă este în minus, o să vedem toate datele. Cert e că va trebui să le prezentăm cu siguranţă şi celor care beneficiază de acest sistem de pensie, este vorba de cei care în 2010 aveau sub vârsta de 35 de ani şi care au fost obligaţi de stat să cotizeze la alte piloane de pensie”, a afirmat ministrul Muncii.

În lista membrilor guvernului prezentată miercuri de Liviu Dragnea sunt câteva schimbări importante la Apărare, Finanțe, Afaceri Europene, Cultură și Educație, dar sunt păstrați și vechii titulari, printre care și cei de la Justiție, Interne și Protecție Socială.

La ministerele economice, cea mai importantă mutare o reprezintă înlocuirea lui Viorel Ștefan cu Ionuț Misa. De asemenea, la Economie, în locul lui Mihai Tudose a fost nominalizat Mihai Fifor. Ana Birchall pleacă de la conducerea ministerului Afacerilor Europene pentru a-i face loc lui Victor Negrescu iar Ilan Laufer preia portofoliul Mediului de Afaceri de la Alexandru Petrescu. La comunicații este numit Lucian Sova în locul lui Augustin Jianu, singurul ministru care a refuzat să-și dea demisia din cabinetul Grindeanu 2.

În schema guvernamentală a fost înființat un nou post, cel de vicepremier fără portofoliu, pentru baronul PSD de Buzău, Marcel Ciolacu. Sarcina acestuia este de a se ocupa de coordonarea proiectelor în care sunt implicate mai multe ministere.
De remarcat aducerea în guvern a doi dintre cei mai puternici baroni PSD: Adrian Țuțuianu (PSD Dâmbovța, desemnat ministru al Apărării) si Marcel Ciolacu (PSD Buzău, propus vicepremier fără portofoliu).

In scurtele declarații făcute de premierul desemnat, Mihai Tudose, el a insistat asupra unei „discipline financiare crescute” si a precizat ca „rolul ANAF-ului va fi foarte important”.

Componența noului guvern prezentată de Liviu Dragnea

Premier: Mihai Tudose

Vicepremier, ministrul Dezvoltarii: Sevil Shhaideh (rămâne)
Vicepremier, ministrul Mediului: Gratiela Gavrilescu (rămâne)
Vicepremier fara portofoliu: Marcel Ciolacu (nou)

Finante: Ionut Misa (in locul lui Viorel Stefan)
Justitie: Tudorel Toader (rămâne)
Aparare: Adrian Tutuianu (in locul lui Gabriel Les)
Interne: Carmen Dan (rămâne)
Externe: Teodor Melescanu (rămâne)
Economie: Mihai Fifor (in locul lui Mihai Tudose)
Munca: Lia Olguta Vasilescu (rămâne)
Transporturi: Razvan Cuc (rămâne)
Ministru delegat pentru Fonduri Europene: Rovana Plumb (rămâne)
Afaceri Europene: Victor Negrescu (în locul lui Ana Birchall)
Agricultura: Petre Daea (rămâne)
Cultura: Lucian Romascanu (în locul lui Ionut Vulpescu)
Educatie: Liviu Pop (în locul lui Pavel Nastase)
Cercetare: Lucian Georgescu (in locul lui Serban Valeca)
Energie: Toma Petcu (rămâne)
Ape si Paduri: Doina Pana (rămâne)
Comunicatii: Lucian Sova (în locul lui Augustin Jianu)
Sanatate: Florian Bodog (rămâne)
Tineret: Marius Dunca (rămâne)
Consultare si Dialog Social: Gabriel Petrea (rămâne)
Relatia cu Parlamentul: Viorel Ilie (rămâne)
Mediul de Afaceri: Ilan Laufer (în locul lui Alexandru Petrescu)
Turism: Marius Dobre (rămâne)
Românii de Pretutindeni: Andreea Pastarnac (rămâne)

Mihai Tudose (50 de ani), propus de PSD ca premier, a fost ministrul Economiei în guvernul Grindeanu, fiind unul dintre miniștrii aspru criticat în raportul de evaluare al lui Darius Valcov, cu zero realizari. El a mai fost ministru al economiei și în guvernul Ponta.

Aflat la al cincilea mandat de deputat și vicepreședinte PSD, Tudose este președinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare. În perioada 1992-1999 a fost șef birou senatorial, in perioada 1999-2000 consilier juridic la SC Farex SA Braila. Din 2000 este parlamentar. A fost președintele Organizației PSD Municipiul Braila si Presedinte Organizatiei PSD judeteana Braila.

Cu ocazia numirii lui Mihai Tudose în funcția de premier, președintele Iohannis a declarat la Palatul Cotroceni: „Această criză prin care trecem — că este o criză politică — dăunează grav României, dăunează economiei românești, dăunează imaginii României în lume și opinia mea este (…) că această criză trebuie terminată foarte repede. Trebuie să avem cât se poate de repede un nou guvern, un guvern care începe să rezolve problemele care au rămas nerezolvate, respectiv problemele care au apărut din cauza acestei crize care a pornit în interiorul PSD. (…) Luând în considerare toate acestea și având în vedere că este nevoie urgentă de un guvern, îl desemnez pe domnul Tudose ca viitor prim-ministru, care va avea discuții în zilele următoare și se va prezenta cu o echipă guvernamentală în Parlament”.