Cehia insistă ca Uniunea Europeană să impună eliminarea practica standardelor duble la produsele alimentare, după ce noi teste au evidențiat calitatea mai proastă a ingredientelor folosite de multinaționale la fabricarea produselor similare destinate pieței din Cehia, față de cele comercializate în Occident, transmite Reuters.

Testele realizate de Ministerul Agriculturii în colborare cu Facultatea de Chimie din Praga au relevat că produsele vândute în supermarketurile din Cehia aveau un gramaj mai redus al principalelor ingrediente față de cele cu aceeași etichetă destinate pieței germane. Ministrul Agriculturii, Marian Jureka, a dat exemplul batoanelor de pește, care aveau mai puțin pește în supermarketul din Cehia, față cel cumpărat în Germania.

Dublul standard al produselor alimentare a provocat o dispută aprinsă între statele din Europa de Est și oficialii Comisiei Europene. Cehii, slovacii, ungurii, polonezii și românii consideră că este vorba de un exemplu al statutului lor de cetățeni de rangul doi comparativ cu vecinii lor din statele occidentale.

Toate statele est-europene cer executivului comunitar să împiedice companiile să utilizeze ingrediente de calitate inferioară în produsele vândute pe piețele lor. La reuniunea de săptămâna viitoare a miniștrilor agriculturii din statele membre vor fi prezentate analizele care dovedesc comercializarea pe piața răsăriteană a unor produse slab calitativ, comparativ cu cele destinate piețelor occidentale, însă sub același brand. Obiectivul este modificarea legislației. „Cehii și alți consumatori din Uniunea Europeană au dreptul la aceeași calitate a produselor”, a subliniat Marian Jurecka.

De exemplu, testele efectuate în Cehia au arătat că firma daneză Tulip Food Co vinde în Cehia carne la conservă care alături de carne de porc conține și carne de pui în timp ce versiunea din Germania a aceluiași produs nu conține și carne de pui. Un purtător de cuvânt de la Tulip a precizat că cele două produse au un design similar, dar este vorba de produse diferite cu rețete diferite.

Ministerul Agriculturii din Cehia și Facultatea de Chimie au testat 21 de produse, inclusiv ciocolată, alimente conservate și congelate dar și produse non-alimentare precum săpun de rufe. În doar trei cazuri au fost identificate aceleași ingrediente.

Potrivit cifrelor Eurostat, pe ansamblu produsele alimentare sunt cu 25% mai ieftine în Cehia decât în Germania. Acest lucru reflectă atât costurile mai mici cât și standardele de viață din Cehia.

În România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat luni că va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ realizat pe alimente susceptibile de dublu standard, după finalizarea analizelor de laborator și emiterea buletinelor de analiză pe probele recoltate din Olanda, Germania și Belgia.

În perioada 19 — 26 iunie 2017, o echipă din România formată din specialiști ai MADR, Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl — Germania și Olanda; Kaufland — Germania; Belgia — Delhaize (Mega Image—România).

Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de Horărâre de Guvern perin care se introduce un ajutor de minimis pentru agricultori, în valoare de 3.000 de euro anual, pentru cultivarea de roşii în spaţii protejate, de tipul serelor sau solariilor.

Schema de ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, pentru susţinerea produsului tomate în spaţii protejate, se arată în proiectul de Hotărâre, scrie agenţia de presă News.ro.

În proiect se mai arată că valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este echivalentul în lei a 3.000 euro anual, pentru fiecare beneficiar în parte. Cu toate că ajutorul este prevăzut la 3.000 euro/an, proiectul prevede un plafon maxim de 15.000 euro pentru trei ani, nefiind clar în ce condiţii poate fi atins.

„Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual şi în cele două exerciţii financiare precedente”, se mai arată în HG.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor într-o singură tranşă, pe durata programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate. Potrivit proiectului, suma necesară aplicării schemei de ajutor de minimis este de 40 milioane euro şi provine de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

„Prevederile schemei se aplică producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, sau producătorilor agricoli persoane juridice, precum şi oricăror forme asociative cu personalitate juridică constituite conform legii”, se mai arată în proiect.

Pentru a fi eligibili, agricultorii trebuie să solicite ajutoare de minimis, conform prevederilor prezentei hotărâri, să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de 1.000 mp, să obţină o producţie de 2 kg tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative.