Motorul creșterii economice din primele teri luni ale anului l-a constituit avansul producției industriale de 7,3%, susține Ministerul Economiei.

Din ramura industriei, industria prelucrătoare a contribuit majoritar la plusul de producției industriale (7,3%), deoarece este majoritar privată și orientată spre export. În plus, a primit cele mai multe comenzi noi și a creat și cele mai multe locuri de muncă dintre cele peste 29.000 din primul trimestru al anului. „Numărul angajaților a sporit în mai multe ramuri industriale, în pofida temerilor că majorarea salariului minim, de la 1 februarie 2017, ar descuraja angajatorii”, se arată în comunicatul ministerului.

Creșterea de 7,3% înregistrată de producția industrială, raportată la perioada similară a anului trecut este cea mai mare pentru această perioadă din ultimii trei ani. De asemenea, este aproape trei ori mai mare decât media de 2% înregistrată la nivelul UE. Cu acest avans, România ocupă locul al patrulea în UE, după Estonia, Grecia și Letonia.

„Meritul creșterii îl are, în principal, industria prelucrătoare. Aceasta a progresat cu 7,9%, fiind o industrie predominant privată, competitivă și orientată către export. Majoritatea ramurilor industriei prelucrătoare înregistrează plusuri: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+9,7%), industria metalurgică (+7,3%), industria produselor textile (+6,6%), industria altor mijloace de transport (+6,4%)”, mai spun reprezentanții ministerului.

Numărul comenzilor noi a fost mai mare cu 12,7% pentru perioada analizată. Cereri mai mari s-au înregistrat la bunuri de folosință îndelungată (+20,4%) și la bunuri intermediare (+18%). Pe sectoare, cele mai mari creșteri sunt în metalurgie (+45,1%), fabricarea altor mijloace de transport (+30,4%) și a autovehiculelor de transport rutier (+19,4%).

Comenzile noi pentru export au avansat cu 12,9%. Creșteri semnificative sunt în: metalurgie (+39,7%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+29,3%), a echipamentelor electrice (+18,3%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,5%), bunuri de folosință îndelungată (+24,2%).
Productivitatea muncii în industrie a avansat cu 5,7 procente. Cele mai mari creșteri:

fabricarea echipamentelor electrice (+15,5%), a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (+15,3%), industria altor mijloace de transport (+8,9%), fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (+8%).

România nu reușește să foloseasă toți banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană din cauza capacității reduse a administrației de a implementa proiecte viabile. Trista realitate este recunoscută chiar de Ministerul Economiei, care este parte în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile.

„Cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni sunt neadecvarea la noua schemă de accesare a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”, potrivit Ministerului Economiei. Lista piedicilor este completată de lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite, sunt de părere unele autorităţi locale, scrie agenția de presă Mediafax.

Chiar și în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” – sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile. Este cazul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are 20 de linii de finanţare, din care 90% sunt în sarcina Ministerului Agriculturii. Fondul PNDR este, pentru tot exerciţiul de finanţare, de circa opt miliarde de euro. Dar din alocarea anului 2016 s-a făcut deja o economie. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a explicat pentru Mediafax că ”Statele membre solicită în fiecare an o sumă pe care o estimează ca fiind necesară la decontul fondurilor pentru proiectele de dezvoltare rurală. În general, estimarea este mai mare ca fondurile efectiv utilizate. CE blochează în conturi sumele respective, dar pentru a reduce costurile bugetare în cursul anului financiar, pe baza analizei utilizării fondurilor solicitate de statele membre, hotărăşte redirecţionarea unei părţi din fonduri către alte destinaţii. În acest an, se propune redirecţionarea unor sume către migranţi”. Irimescu a precizat că bugetul alocat statelor membre nu este afectat. ”Cu alte cuvinte, ce nu a utilizat România în acest an trebuie utilizat în anii viitori. Deci redirecţionarea unor fonduri, neprevăzută iniţial în bugetul UE, nu duce la niciun fel de pierderi pentru România”.

În documentul întocmit de Ministerul Economiei sunt prevăzute şi soluţii care să corespundă priorităţilor strategice prin politici publice naţionale aliniate la orientările UE. ”Resursele pot fi distribuite la nivelul ministerelor în funcţie de ariile prioritare destinate finanţărilor acoperite de acestea, prin măsuri de întărire a unităţilor de politici publice la nivelul ministerelor prioritare, stabilire a unor comitete tematice la nivelul Guvernului cu rolul de a corela şi de a creşte calitatea politicilor publice care să genereze un portofoliu de proiecte finanţabile din fonduri europene structurale şi de investiţii”. Se vorbeşte acolo despre un buget de 340 milioane de euro ce ar putea fi asigurat din Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), finanţare care să ducă la simplificarea procesului şi a procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor din Fondul European Social de Investiţii. Potrivit agenției de presă Mediafax, demersul ar urma să fie implementat de Ministerul Fondurilor Europene în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regianale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea de Certificare din cadrul Minsterului Finanţelor Publice şi Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi. Dezbaterea este însă în plină desfăşurare, sfârşitul lunii septembrie fiind unul dintre termenele stabilite pentru o nouă rundă de discuţii. Între timp, axele de finanţare intră în linie dreaptă, iar deadline-urile pentru depunerea proiectelor se apropie.

Raportul Ministerului Economiei reflectă realităţi deloc îmbucurătoare din teritoriu: în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, rata de absorbţie efectivă (suma rambursată de Comisia Europeană) a fost, la 31 iulie 2016, 71,76%.

Exemple că fondurile sunt greu de luat nu întârzie să apară mai ales din comunităţile mici, care n-au decât doi, trei oameni angajaţi la nivelul autorităţii de implementare a proiectelor din unitatea administrativ-teritorială.