Executivul a aprobat in sedinta de guvern de astazi plafonul total de garantare pentru anul 2019, aferent programului Prima casa, in valoare de doua miliarde de lei, bani alocati de catre Ministerul Finantelor Publice pentru romanii care doresc sa isi achizitioneze o locuinta, confrom datelor Wall-Street.
De asemenea, anul trecut au fost acordate un numar de 20.423 garantii, in valoare totala de 1,9 miliarde de lei, cu o valoare medie a garantiei acordate de 94.000 lei, precum si 7.160 promisiuni de garantare, in valoare totala de 800 de milioane de lei.
Finantatori participanti in program sunt: BRD, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Unicredit, Garanti, Piraeus Bank, Marfin, Credit Agricole si Leumi Bank.

Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, conform Profit.ro.
Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.
Statul a planificat să obțină în februarie de pe piața internă 2,13 miliarde de lei, din care 1,9 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 225 milioane lei la sesiunile de alocare suplimentară.
De asemenea, la licitația de săptămâna trecută, statul a împrumutat 699 milioane lei (inclusiv 45 milioane lei la sesiunea suplimentară de a doua zi), după ce cererea din partea băncilor a depășit de circa patru ori față de oferta anunțată de Finanțe, de 345 milioane lei, din care 45 la licitația suplimentară, potrivit sursei citate.

„Mai mult, ar putea apărea riscul unor majorări de impozite (un impozit progresiv pentru salariați?), în condițiile în care a fost deja subminată ideea de cotă unică”, a spus Sincu.

Potrivit acestuia, atitudinea agresiv-abuzivă a autorităților fiscale va continua în tot ceea ce înseamnă inspecții fiscale pe fondul unei reduceri accelerate a gradului de conformare voluntară, potrivit Hotnews.ro

„Acest lucru va genera probleme și mai mari contribuabililor, va aglomera și mai mult echipele de soluționare a contestațiilor și instanțelor. Și, ca să încheiem pe un ton optimist, sistemul informatizat de declarare și plată a impozitelor și contribuțiilor sociale pentru persoanele fizice care obțin venituri, altele decât salariile, va fi pus la punct și va reprezenta primul pas spre normalitatea mult dorită în administrarea fiscală românească”, a mai arătat reprezentantul EY.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 109 milioane de euro de pe piața internă, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni cu scadența peste aproximativ 2 ani și jumătate, conform datelor Profit.ro.

De asemenea, Finanțele intenționau să împrumute 100 de milioane de euro, dar suma finală este cu aproape 10% mai mare. În prima jumătate a anului, statul a întâmpinat unele dificultăți în ce privește împrumuturile în lei pe piața internă, în contextul în care băncile au început să ceară dobânzi mai ridicate pentru a credita Guvernul. Ofertele primite din partea băncilor au cumulat 195,5 milioane de euro. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,33% pe an, la un cupon de 1,25% pe an.

Pentru întreg anul, Ministerul are planificat să atragă 48-50 de miliarde de lei de pe piața internă. Pentru piețele externe, Finanțele au anunțat la începutul anului că au în vedere atragerea de resurse financiare prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de 4,5-5 miliarde de euro (echivalent).

Totodată, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, ieri, 298 de milioane de lei de la bănci, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni de stat tip benchmark cu scadența în 2021, la un randament mediu de 4,67% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 467,635 de milioane de lei, potrivit Bursa.

Totodată, conform prospectului de emisiuni publicat de MFP și citat de Agerpres, Ministerul Finanțelor Publice intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, sumă la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a atras, ieri, 30 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 209,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de titluri de stat pe 158 de luni, la un randament mediu de 5,32% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR), citate Agerpres.

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii suplimentare a fost de 30 de milioane de lei, iar băncile au transmis oferte în suma de 57 de milioane de lei, conform datelor Bursa. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, suma la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocarile sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, potrivit prospectului de emisiuni publicat de Finanțe.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 503,4 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 60 luni, la un randament mediu de 4,90% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au suprasubscris oferta, până la 1,048 miliarde de lei. Vineri este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 milioane de lei la randamentul stabilit joi, potrivit Economica.net.

Totodată, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) intenționează să împrumute 2,7 miliarde de lei de la bănci în luna iulie a acestui an, prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni de tip benchmark, suma la care se pot adăuga 405 milioane de lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, potrivit prospectului de emisiuni publicat de Finanțe.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 185,2 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de certificate de stat pe 12 de luni, la un randament mediu de 2,89% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

De asemenea, valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, însă băncile au subscris oferta până la 810,9 milioane lei, potrivit Economica.net. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în mai 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de 3,835 miliarde de lei, din care 3,4 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 435 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Sumele vor fi destinate refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat

Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii, acest subiect nefiind discutat în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni, precizează, vineri, reprezentanții Ministerului Finanțelor, conform Agerpres. Potrivit acestora, oficialii români vor prezenta, în perioada următoare, rezultatul evaluării Pilonului II de pensii administrate privat. „Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la ‘intenția Guvernului de a inversa reforma sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii’, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări: Raportul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisie europene, n.r.), în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor europeni asupra discuțiilor de pe agendă. În acest sens, afirmația „Guvernul are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” este o apreciere subiectivă”, afirmă reprezentanții de la Finanțe.

De asemenea, discuția referitoare la Pilonul II de pensii a reapărut în spațiul public după ce Programul legislativ 2018 pentru perioada mai – decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propunea o contribuție a angajatului, în suma fixa, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual pana la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). Reacțiile nu au întârziat să apară, cele mai importante organizații din mediul de afaceri solicitând menținerea Pilonului II.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 473 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat tip benchmark pe 73 de luni, la un randament mediu de 4,20% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Națională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, însă băncile au supra-subscris oferta, până la 576 milioane lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni, potrivit Agerpres.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a planificat în martie 2018 împrumuturi de la băncile comerciale de aproximativ 3,95 miliarde de lei, din care 3,5 miliarde de lei prin licitații de obligațiuni de stat și certificate de trezorerie, la care se poate adăuga suma de 450 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.

Guvernul se pregătește să împrumute 200 de milioane de euro și de pe piața românească, la scurt timp după ce a atras 2 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri la prima ieșire pe piețele externe din acest an.

Vânzarea internă de obligațiuni în euro nu este ceva neobișnuit, iar în trecut a fost legată cu reducerea de către BNR a rezervelor minime obligatorii în valută ale băncilor comerciale. Astfel, BNR le dădea băncilor înapoi din banii pe care acestea îi aveau constituiți ca rezerve, iar băncile foloseau fondurile pentru a credita statul. Anul trecut, statul, prin Ministerul Finanțelor, s-a împrumutat în euro pe piața românească de două ori, cu 240 de milioane de euro în luna martie și cu 100 de milioane de euro în iunie. „Probabil vor avea cerere pe euro. Nu m-ar mira că această ieșire să fie acompaniată și de o reducere a rezervelor minime de către BNR, cum a fost în trecut. Pe lei, în ultima perioadă, nu prea a fost cerere. De exemplu, la ultima licitație cererea abia a acoperit ușor oferta Finanțelor. În lunile trecute nu au reușit să strîngă cerere nici cât doreau să vândă. Cumpărătorii se așteaptă la creșteri de rată de dobândă, astfel că nu vor să cumpere instrumente cu venit fix, cum sunt titlurile de stat. Nu este exclus ca acum să împrumute în euro mai mult dacă există cerere. La BNR, decizia este pe 7, dar cu data de aplicare de 24 februarie”, a declarat pentru Profit.ro economistul șef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu. Pentru luna februarie, planul de împrumut al Finanțelor, prevede, pe lângă licitația de 200 de milioane de euro de pe 14 februarie, mai multe emisiuni prin care statul a anunțat că vrea să împrumute 3,1 miliarde de lei la licitațiile principale, la care s-ar putea adăuga 390 de milioane de lei la cele secundare. România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani. Potrivit planului de împrumuturi anunțat de Ministerul Finanțelor, România intenționeaza să împrumute aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piața internă în acest an, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmează să fie atrase de pe piețele externe, în creștere comparativ cu 2017. Anul trecut, România a atras 2,75 miliarde de euro pe piețele internaționale, sub totalul de 3 miliarde de euro prevăzut la începutul anului trecut în planul de împrumuturi.

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site proiectul de Ordonanță de Urgență care prorogă până la data de 1 martie 2018 termenul-limită de depunere a Declarației 600, potrivit cursdeguvernare.ro.

Principalul motiv invocat în expunerea ce însoțește proiectul de OUG face următoarea referire: ”în scopul evitării riscului neconformării, motivat de faptul că pentru anumite categorii de contribuabili care au obligația  să completeze și să depună, până la data de 31 ianuarie 2018  formularul 600 – Declaratie privind venitul asupra căruia se datorează contribuția de asigurări sociale și cu privire la încadrarea veniturilor realizate în plafonul minim pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate, acest formular prezintă caracter de noutate”.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a anunțat luni, 22 ianuarie,  că termenul de depunere al Declarației 600 va fi prelungit de către guvern. Noul termen va fi, foarte probabil, 1 martie 2018.

”S-a comunicat foarte prost pe tema Declarației 600, probabil că nici ministrul nu a fost foarte bine informat – nu e vorba numai de 200.000 de oameni care trebuie să depună declarația. Gândiți-vă câți au terenuri date în arendă, și aceștia trebuie să depună declarația”, a justificat Liviu Dragnea decizia luată la partid.

Liderul PSD a mai anunțat că Ministerul de Finanțe va organiza consultări în perioada următoare ”cu cei care trebuie să plăteacă aceste contribuții, cu profesiile liberale”, pentru a conveni cele mai potrivite modificări.