Românii pot aplica pentru programele „Rabla” și „Rabla Plus” începând cu data de 10 mai. Anul acesta, suma acordată pentru achiziția unui automobil clasic va fi de 6.500 de lei și de 10.000 de euro pentru achiziționarea unui autovehicul electric, a anunțat marți ministrul Mediului, citat de Mediafax.

„În urma tuturor observaţiilor pe care le primim de la Agenția Fondului de Mediu, încercăm să ţinem pasul, să introducem, dacă e cazul, modificări, astfel încât pe data de 24 aprilie, când se termină dezbaterea publică, să avem ordinul de ministru pregătit şi să demarăm procedurile de acreditare a producătorilor. Aşadar, ne propunem că ambele programe, şi Rabla şi Rabla Plus, să demareze până la dată de 10 mai”, a declarat ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

În martie, fostul ministru al Mediului, Daniel Constantin anunța că pentru prima oară subvenția acordată prin Programul Rabla Plus, pentru automobile cu emisii zero de noxe, ar putea fi dublată, suma ajungând la 10.000 de euro, pentru a fi achiziționate astfel circa 1.000 de automobile electrice.

Tot atunci, fostul ministru anunța că anul trecut s-au vândut numai circa 40 de mașini electrice.

Timbrul de mediu ar putea fi înlocuit cu o taxă pe carburant. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, propune înlocuirea timbrului de mediu, declarat ilegal de Comisia Europeană, cu o formă de taxare inclusă în preţul carburantului. Impozitarea s-ar face astfel în funcţie de consumul de combustibil.

,,Una din variantele pe care noi am luat-o în calcul a fost o taxare a consumului de combustibil. Un pachet în doi piloni. Pe de o parte o taxare a combustibilului cu o sumă mică de fapt, care s-ar fi regăsit într-un impact de maximum doi lei pe un plin de benzină pe lună şi un pilon de impozitare diferenţiată, pentru că în clipa de faţă noi nu impozităm în mod diferenţiat în funcţie de norma de poluare a motorului”, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, citată de agenția de presă Mediafax.

Ministrul Mediului admite că actuala taxă de înmatriculare, denumită ,,timbru de mediu”, prin care se impozitează introducerea în circulaţie pe teritoriul României a autoturismelor în funcţie de vechimea motorului şi capacitatea cilindrică a acestuia, nu este una corectă, dar nu este de acord cu eliminarea ei fără a fi înlocuită cu o nouă formulă de taxare.

,,Poate aţi văzut în ultimele zile această propunere la Parlament a domnului Dragnea de a da o lege prin care să se taie 102 taxe. Din păcate şi timbrul de mediu a fost inclus pe această listă, care pentru mine este într-un fel o decizie justificată dacă ne gândim doar la principiul că trebuie să reducem taxele pentru populaţie, dar pe de altă parte eliminarea timbrului de mediu în forma actuală fără să punem altceva în loc, are consecinţe nefaste, atât pentru instituţia Fondului de Mediu din care finanţăm toate aceste programe, Rabla Plus, Rabla Clasic, Casa Verde. Vorbim de de 1,2 miliarde de lei care sunt în derulare în clipă de faţă la Fondul de Mediu. Timbrul de mediu este o sursă foarte importantă de venit la Fondul de Mediu. Din punctul meu de vedere şi asta este ceea ce am discutat foarte mult la nivelul grupului de lucru, categoric am înţeles acest timbru de mediu actual şi pentru că este declarat ilegal şi pentru că este inechitabil în forma în care există. Trebuie abrogat, dar în acelaşi timp înlocuit cu o altă modalitate”, a precizat ministrul Mediului.

Cristiana Paşca Palmer spune că banii încasaţi de stat prin timbrul de mediu reprezintă 45% din buget Fondului de Mediu, fiind principala sursă de finanţare pentru programele de mediu ale Guvernului.

,,În clipă de faţă noi lucrăm la un punct de vedere cum că suntem de acord cu legea Dragnea pe principiul că fiscalitatea trebuie redusă, că timbrul de mediu în formă lui actuală ar trebui eliminat, dar asta nu se poate face fără a pune în loc altceva. Sunt consecinţe foarte grave. Dacă noi nu mai avem niciun fel de taxare a poluării asta va rezulta într-o creştere şi mai mare a problemei poluării aerului. România a fost într-o situaţie de preinfringement de la comisia europeană din cauza calităţii aerului în aglomerările urbane. Am avut 19 oraşe în această situaţie. Mai avem trei, Bucureşti, Iaşi şi Braşov. Intrarea României în infringement înseamnă un cost de la 120.000 până la 200.000 de euro pe zi, pe care îi va suportă toată lumea”, a completat ministrul Mediului.