Ministerul Sănătății a anunțat finalizarea licitației pentru achiziția publică centralizată de medicamente antibiotice. Licitația a fost lansată în noiembrie 2016 de fostul ministru Vlad Voiculescu şi a atribuit furnizorilor contracte în valoare totală de 80,38 milioane de lei, fără TVA, pentru următorii doi ani, scrie News.ro.

Potrivit site-ului de achiziţii publice SEAP, la licitație au participat 14 companii furnizoare de medicamente.

Suma finală după care a fost realizat contractul cadru a reprezentat jumătate din cuantumul estimat inițial, de 161,5 milioane de lei.

În cadrul licitației, cele mai multe contracte au fost câștigate de către distribuitorul Mediplus Exim, divizie a grupului farmaceutic A&D Pharma. Cele 11 contracte adjudecate au o valoare de circa 30 de milioane de lei, fără TVA, și reprezintă peste o trime din suma finală a contractului cadru.

Compania Europharm Holding a adjudecat trei contracte, în valoare de 17,26 milioane de lei, fără TVA, reprezentând o cincime din valoarea totală a contractului cadru.

Farmexpert a câştigat tot trei contracte, care au însumat 16,43 milioane de lei, fără TVA.

Cel mai mare contract individual a fost în valoare de 13,2 milioane lei, atribuit firmei Europharm Holding, pentru substanţa Rifaximinum comprimate filmate 200mg, prescrisă pentru infecţii intestinale.

Contractele au prevăzut furnizarea unui număr de 29 de medicamente antibiotice. În caietul de sarcini al licitaţiei deschise în noiembrie anul trecut erau menționate 31 de medicamente.

Negocierile dintre reprezentanții Federației Sanitas și cei ai Ministerului Sănătății au eșuat, ca urmare greva generală va continua, informează organizația sindicală printr-un comunicat remis, luni, AGERPRES.

„Negocierile Federației Sanitas cu Ministerul Sănătății au eșuat, cu toate că 75.000 de angajați din sistemul sanitar au intrat astăzi în grevă generală. Inflexibilitatea manifestată reflectă de fapt lipsa de interes a guvernanților pentru a găsi soluții fiabile la solicitările Sanitas (…) Greva generală va continua și facem un apel către toți colegii să nu se lase intimidați…”, afirmă sindicaliștii.

Potrivit acestora, nemulțumirile transmise reprezentanților ministerului au rămas fără răspuns, iar în Parlament au fost respinse toate amendamentele privind OUG nr. 20/2016 depuse de reprezentanții Federației.

Luni dimineață, Federația SANITAS a declanșat greva generală în sistemul sanitar. În jur de 80.000 de cadre medicale, dar şi personalul tehnic (TESA), membri ai sindicatului Sanitas au luat parte la protest. Unii dintre ei s-au adunat în faţa Spitalului Floreasca din Capitală.

Liderul Federației SANITAS, Marius Sepi, a declarat pentru agenția de presă Mediafax, că „Greva este pe termen nelimitat. Fac un apel către parlamentari să se mobilizeze, astfel încât să se asigure cvorumul iar mâine ar trebui să fie plenul care să voteze toate amendamentele depuse de Sanitas. Sunt peste 82.000 de semnaturi adunate. În continuare personalul TESA din spitale e printre cele mai prost plătit din sistemul bugetar. Aceste două ordonanţe ale Guvernului, în loc să rezolve inechităţile, le-au adâncit şi mai mult. În spital, asistentele şi personalul TESA asigură acum o treime din necesar şi sunt tratate doar urgenţele. Am făcut apel către asociaţiile de pacienţi din ţară să transmită în teritoriu, cazurile care nu sunt urgenţe să rămână acasă. În cazul în care vom avea succes şi parlamentarii vor vota amendamentele, vom fi obligaţi să încheiem această formă de protest”.

Sindicaliştii cer introducerea personalului TESA, adică a 23.000 de angajaţi, în corpul ordonanţei 20, privind salarizarea. De aceeaşi ordonanţă cer să se ţină cont şi în cazul a 1.500 de salariaţi din creşe şi grădiniţe. De asemenea, aceştia solicită ca plata sporurilor să se facă la nivelul anului 2016 şi medicii şi asistentele din asistenţă socială să fie plătiţi pe grila spitalelor neclinice.

„Sunt de 40 de ani infiermieră în spitalul de Urgenţă Floreasca şi am un salariu de 1.200 de lei. Vreau ca sporurile de vechime să fie plătite, orele suplimentare să fie platite, iar munca noastră să fie respectată. Avem medici buni, cinste lor, dar cine e în umbra medicului? Asistentii, brancardierul, lăcătuşul mecanic, gunoierul, spălătoria, bucătăria, muncitorul necalificat, lor nu li s-a dat niciodată nimic în plus”, spune Violeta Ghiţă, infirmieră la Spitalul Floreasca.

„După tăierea salariului Guvernului Boc, salariile noastre au ajuns la 800-1.000 de lei. De 16 ani lucrez la Spitalul Floreasca, sunt lăcătuş mecanic iar salariul meu, cu toate sporurile, este de 1.500 de lei. Vrem ca parlamentarii să se gândeasca şi la faptul că nu sunt suficiente locuri de muncă, nu avem cum să ne luam concedii pentru că nu are cine să ne înlocuiască”, susţine un alt protestatar.

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) anunţă că susţine cauza şi greva generală declanşată de personalul medical din România.

„Suntem alături de toate cadrele medicale care sunt în grevă generală. Ca pacienţi, cunoaştem lipsa de personal şi problemele cu care se confruntă întreg sistemul sanitar, probleme care ne afectează şi pe noi. Deşi avem nevoie de servicii medicale, înţelegem că situaţia actuală i-a împins pe angajaţii acestui sistem către greva generală, însă ceea ce nu înţelegem este reacţia, sau mai bine spus, lipsa de reacţie a autorităţilor. Sper ca în aceste momente extrem de delicate, autorităţile să dea dovadă de responsabilitate faţă de cetăţenii acestei ţări şi să găsească soluţii fiabile care să vină în ajutorul pacienţilor”, a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC.

JTI Romania a transmis Camerei Deputaților o scrisoare prin care solicită urgentarea transpunerii Directivei tutunului, cu scopul de a evita infringementul datorat întârzierii și a nu afecta veniturile bugetare pe anii 2016 și 2017. JTI propune ca soluție de deblocare a situației separarea actualului Proiect de lege, nr. 272/2016  în două proiecte distincte, „unul care să preia prevederile referitoare la producție și comercializare, în strictă conformitate cu Directiva UE, și sa fie adoptat rapid,  iar celălalt, referitor la prevenția și consumul produselor din tutun (fumatul în locurile publice), sa poată fi dezbătut ulterior”. Despărțirea apelor ar fi de natură să înlăture confuziile care se fac și sunt voit întreținute, între o lege care reglementează fabricația și comercializarea, cu evident caracter economic și bugetar, și o lege antifumat (cu un pronunțat caracter social). 

„Salutăm faptul că, potrivit declarațiilor recente ale dlui. Ciprian Bucur, ministru pentru relația cu Parlamentul, și Guvernul susține propunerea noastră constructivă, de separare în două a proiectului existent. Directiva europeană reglementează strict fabricarea și comercializarea țigaretelor. Transpunerea ei este prioritară pentru producătorii de țigarete. Ca orice mare investitor și contribuabil, avem nevoie de predictibilitate și stabilitate a cadrului de reglementare. Legislația antifumat este pentru noi un subiect încheiat, iar acuzațiile nefondate ale activiștilor antitutun, încercările de demonizare a industriei și atacurile la persoană nu fac decât să sporească inutil confuzia în rândul opiniei publice, punând presiune asupra membrilor Parlamentului. Perpetuarea confuziei ar bloca transpunerea Directivei, fiind de natură să pericliteze un întreg sector economic, al doilea mare contribuabil la buget, care a virat anul trecut circa 3 miliarde de euro, se află în topul exportatorilor de produse agricole și  angajează direct și indirect aproximativ 50.000 oameni”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

Astfel, conform scrisorii, prin separarea menționată s-ar reveni la forma inițială a proiectului de lege, adoptată în ședința de Guvern din data de 24 februarie a.c., dar modificată ulterior de Ministerul Sănătății. Proiectul adoptat de Guvern, cu avizele tuturor ministerelor, era intitulat “Lege privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe”, în acord cu denumirea și în limitele cadrului Directivei. Ulterior, înainte de a fi trimis Parlamentului, titlul a fost modificat de Ministerul Sănătății în “Lege privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și modificare a Legii 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun”, fiind operate schimbări la articolul 24 (care ar da posibilitatea modificării abuzive ulterioare a legii prin Ordin de ministru) și introducându-se un nou capitol, III, ce modifică prevederi ale Legii 349/2002, capitol în care Ministerul Sănătății a adăugat articole privind  permiterea fumatului în spitalele psihiatrice și noi definiții clarificatoare ale spațiului public închis și locului de muncă.

În scrisoare se subliniază totodată că, dacă nu se revine la forma inițială, bugetul poate suferi pierderi serioase din cauza impredictibilității și a unor potențiale măsuri extreme viitoare, decise unilateral de un singur minister, cel al Sănătății, care a modificat proiectul după adoptarea lui în Guvern, arogându-și dreptul de a interzice categorii de produse sau de a impune standardizarea pachetelor prin Ordin de ministru (Art 24 din proiect). Potrivit documentului, „intenția de modificare a legii prin Ordin de ministru desconsideră atât rolul Parlamentului ca unică putere legiuitoare, cât și pe cel al Comitetului Interministerial pentru coordonarea politicilor şi acțiunilor aferente produselor din tutun și produselor conexe, instituit prin Hotărârea de Guvern nr. 776/2015 din 23 septembrie 2015, Comitet în cadrul căruia, la nivel guvernamental,  ar trebui discutat impactul unor astfel de măsuri împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, ANAF și alte autorități cu atribuții în domeniu”.

Așa cum s-a arătat în dezbaterea publică de pe 7 septembrie, găzduită de Parlamentul României, neadoptarea legii de transpunere în această sesiune va face practic imposibilă și respectarea celui de al doilea termen prevăzut în Directivă, 20 mai 2017, dată de la care produsele actuale nu ar mai trebui să se găsească pe piață. Întârzierea poate determina retrageri masive de stocuri aflate în piață, cu returnarea accizelor și taxelor aferente plătite, ceea ce va avea un impact semnificativ în bugetul anului 2017 (circa un miliard de lei pe lună).

JTI își exprimă, de asemenea, profunda îngrijorare pentru faptul că proiectul de lege aflat în dezbaterea Camerei Deputaților „nu prevede o perioadă de tranziție pentru adaptarea producției la regulile viitoare, ceea ce poate duce la sincope, punând în pericol piața legală și impulsionând contrabanda”. În solicitările oficiale publice anterioare, JTI a arătat că sunt necesare circa trei luni de tranziție pentru adaptarea producției la prevederile legii și normelor și de încă minimum șase luni pentru curățarea pieței de produsele actuale.