Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunţat, joi, că noile modificări aduse OUG 114 sunt un pas în direcţia bună, conform News.ro

De asemenea, Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat, joi, după şedinţa de Guvern, că nu vede niciun risc ca administratorii de pensii private din Pilonul II să iasă din piaţă, în condiţiile în care ”s-a închis discuţia” după ce Guvernul a renunţat la solicitarea ca administratorii fondurilor de pensii să crească capitalul de 11 ori, fiind modificată OUG 114 cu noi măsuri agreate împreună cu administratorii şi cu ASF.

Ulterior, APAPR a anunţat că noile modificări sunt un pas în direcţia bună.

”În urma dialogului şi a consultărilor care au avut loc între Ministerul de Finanţe, ASF şi reprezentanţii administratorilor de fonduri private de pensii din România în ultima perioadă, prevederile OUG 114 cu privire la Pilonul 2 de pensii au fost modificate astfel încât să includă condiţii îmbunătăţite, în comparaţie cu cadrul legal creat iniţial de actul legislativ menţionat”, se arată în comunicat.

În același timp, APAPR consideră că măsura diversificării investiţiilor, pe care asociaţia a promovat-o de mulţi ani, reprezintă un beneficiu important, atât pentru economie, cât şi pentru veniturile viitoare ale românilor, pentru că banii colectaţi în conturile lor de pensii private vor putea fi investiţi profitabil în mai multe sectoare, contribuind la dezvoltarea României.

Guvernul va desfiinţa pilonul II de pensii, a declarat joi, după audierile din Parlament, Ionuţ Mişa, propus de către PSD-ALDE pentru a prelua postul de ministru al Finanţelor, scrie Agerpres.

„Pilonul II de pensii se va desfiinţa şi banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat (…). Din analiza pe care am făcut-o împreună cu colegii, pensia pe care ar primi-o astăzi un contributor la Pilonul II de pensii ar fi undeva la 25 de lei pe lună”, a spus Mişa. El a precizat că beneficiile pentru cel care contribuie la Pilonul II de pensii nu sunt foarte mari.

„Luăm în calcul de a da posibilitatea fiecărui contribuabil să opteze către Pilonul III de pensii, către cel privat, sau să meargă către Pilonul I. Este alegerea contribuabililor”, a mai arătat ministrul propus al Finanţelor.

În luna aprilie a acestui an, NN Pensii a transmis o scrisoare clienţilor prin care îi informa că în ultimele săptămâni au existat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală decizie de naţionalizare a fondurilor de pensii private şi le-a recomandat să urmărească permanent ce se întâmplă cu pensia lor.

Deși autoritățiile au negat vehement informația de atunci, viitorul ministru al Finanțelor exact asta a declarat astăzi. Că se renunță la Pilonul II și că rămâne doar pensia privată facultativă.

Mişu Negriţoiu, declara, însă, că discuţia privind naţionalizarea pensiilor este un nonsens din punct de vedere economic, o fumigenă aruncată, pentru că noţiunea de naţionalizare nu există în condiţiile în care Pilonul II este finanţat de stat prin alocaţii bugetare.
În urma acestor discuţii, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a amendat NN Pensii cu 1% din capitalul social, respectiv 750.000 de lei, şi a decis retragerea autorizaţiei directorului general, Raluca Ţintoiu.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 6,904 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem, au fost virate contribuţii pentru 6,761 milioane participanţi. În luna martie, au fost virate contribuţii pentru 4,087 milioane participanţi, iar pentru 2,797 milioane nu au fost virate contribuţii. De asemenea, datele ASF arată că există 130.251 de participanţi fără contribuţii. În total sunt 6,9 milioane de participanţi la pilonul II, care până în prezent au cotizat 36,1 miliarde de lei, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a declarat că proiectul de buget prevede un serviciu al datoriei publice de 10 miliarde de lei şi fonduri europene de 21-22 de miliarde de lei, informează agenţia de presă Mediafax.

„În proiectul de buget avem prevăzut un serviciu al datoriei publice de circa 10 miliarde de lei. Deocamdată dobânzile sunt pe un trend descrescător, însă vom vedea ce se întâmplă după deciziile SUA. Trebuie însă să ne mutăm împrumuturile pe piaţă internă”, a declarat luni Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

Acesta a spus că în proiectul de buget sunt prevăzute fonduri europene de circa 21-22 de miliarde de lei şi cheltuieli de 25-26 de miliarde de lei. „Un leu care se înregistrează că venit din fonduri europene se reflectă în cheltuieli 1,2-1,3 lei”, a explicat oficialul.

Vești bune pentru românii care abia așteaptă să își cumpere o locuință! Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, anunță că plafonul pentru „Prima Casă” va fi suplimentat în septembrie. Mai mult, în octombrie se va încheia o strategie pe cinci ani pentru acest program, pentru a fi mai predictibil, iar toate părţile implicate să îşi poată face planuri pe acest termen, precizează ministrul.

„Programul va fi suplimentat în septembrie pentru 2016 şi în octombrie vom avea o strategie pentru acest program pe termen mediu, de cinci ani, astfel încât să evităm eventualele sincope în derularea programului”, a precizat ministrul Finanţelor, citată de realitatea.net. Cererile pentru „Prima Casă” au crescut foarte mult în perioada discuţiilor cu privire la Legea Dării în plată, iar acum se întâmplă la fel pentru că „oamenii nu ştiu dacă programul va mai fi la anul sau nu”, a mai spus Dragu. În opinia ministrului, este nevoie de predictibilitate, astfel încât cetăţenii şi dezvoltatorii imobiliari să îşi poată face planuri pe termen mediu.

Programul guver­na­mental „Prima casă”, de­di­cat încu­rajării achi­ziţiei de lo­cu­inţe de către per­soa­nele care nu aveau nicio ca­să în pro­prie­tate şi lansat în perioada cri­zei eco­no­mice, a reuşit să ţină cre­di­tarea pe picioare în ultimii ani în con­di­ţiile în care nu­me­roşi de­bi­tori înce­puseră să aibă probleme cu pla­ta ratelor, iar băn­cile dădeau mai pu­ţi­ne credite. Practic, 90% din creditele ipotecare date în ultimii ani au fost pe baza Programului Prima Casă, notează Mediafax.

Programul „Prima Casă” a avut un plafon de garanţii de 1,6 miliarde de lei pentru acest an, suplimentat în mai cu 500 mil. lei în luna mai. Guvernul a anunţat anterior că intenţionează să modifice programul Prima casă şi doar românii cu venituri mici ar trebui să beneficieze de creditele ipotecare cu avans de doar 5%. Anul trecut, plafonul a ajuns in total la 2,8 miliarde de lei.

„Plafonul de garantare de 60.000-70.000 euro nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă”, scrie în strategia pusă în dezbatere de către Ministerul Dezvoltării. În plus, conform strategiei, guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din lo­cuinţele pe care îşi propun să le con­struiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autoriza­ţiilor de construire.

De la lansarea programului, in anul 2009, până in prezent, au fost acordate peste 166.000 de garanții, pentru finanțări în valoare de peste 13,9 milioane de lei (după preluarea a 50% din risc de bănci). Cei mai mulți au fost buni-platnici. Până în 2015 inclusiv, numai 400 de credite au fost executate silit.