Ministerul de Apărare al Rusiei i-a acuzat miercuri pe rebelii sirieni pentru atacul chimic în urma cărora au murit zeci de persoane, între care și femei și copii, și care a fost atribuit guvernului sirian, transmite publicația The Washington Post.

Acuzația adusă de autoritățile ruse este respinsă de către rebeli, care spun că reflectă încercările Moscovei de a-l proteja pe aliatul său și guvernul sirian, după ce au fost condamnați la nivel global pentru utilizarea armei chimice împotriva populației civile.

Organizația Mondială a Sănătății a comunicat miercuri că victimele prezintă simptome specifice unei expuneri la gazul de luptă denumit sarin. Washington Post spune că forțele siriene au mai folosit arme chimice pe bază de clor.

Comandantul rebelilor sirieni Hassan Haj Ali, citat de agenția Reuters, spune că interpretarea Rusiei este o „minciună” și că rebelii nu dispun de capacități pentru a produce arme chimice și că nu au existat obiective militare în zona unde a avut loc bombardamentul.

„Toată lumea a văzut avionul care a lansat bombele cu gas”, a declarat acesta.

Guvernul sirian și Rusia au mai condamnat în trecut fracțiunile rebele din Siria de atacuri similare fără să ofere însă dovezi concludente.

ONG-ul cu sediul în Marea Britanie, Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, estimează că au fost cel puțin 72 de oameni omorâți, ceea ce reprezintă cel mai mortal atac chimic de după 2013, când guvernul sirian a împrăștiat gaz sarin în suburbiile Damascului, omorând sute de persoane în timp ce dormeau, ceea ce aproape era să provoace intervenția militară a Statelor Unite ale Americii și ale Europei Occidentale.

Unul dintre principalii reprezentanți ai rebelilor sirieni a spus că-l consideră pe mediatorul ONU Staffan De Mistura „responsabil personal” pentru atacul cu arme chimice care a ucis peste 70 de civili în nordul Siriei pe 4 aprilie.
Conducătorul echipei de negociere a rebelilor cu guvernul sirian, care sunt mediate de ONU, Mohammad Alloush, a cerut ca Înaltul Reprezentant al Națiunilor Unite în Siria trebuie să înceapă să eticheteze guvernul de la Damasc ca responsabil pentru uciderea civiliilor. A spus că tăcerea ONU „legitimizează” strategia regimului sirian.

„România este pregătită în orice moment să absoarbă Republica Moldova!” Declaraţia îi aparţine preşedintelui moldovean, Igor Dodon, şi pare să fi fost făcută mai mult sub forma unei avertizări în cadrul unui interviu pentru Russia Today, publicat astăzi. Dodon a subliniat că majoritatea sutelor de mii de moldoveni care au obţinut cetăţenie română au cerut acest lucru pentru a ajunge în Europa fără viză. 

“Majoritatea cetăţenilor noştri sunt pentru păstrarea statalităţii Moldovei”, a subliniat Dodon, citat de agenţia de presă News.ro. “În ceea ce priveşte poziţia României, sunt prietenii şi vecinii noştri, bineînţeles, însă ne îngrijorează. Am spus de multe ori că vrem să fim prieteni cu România, sunt vecinii noştri şi nu avem probleme cu ei, cu excepţia uneia – tentativele lor de a submina statalitatea Moldovei”, a adăugat liderul de la Chişinău, pledând din nou interzicerea prin lege a oricărui partid moldovean care cere unirea cu România.

Dodon a mai spus în interviu că nu crede că Republica Moldova va face vreodată parte din Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât “mai mulţi politicieni din diferite ţări afirmă că vor părăsi Uniunea”. 

“Dacă nu unificăm naţiunea, atunci ne vom confrunta cu riscul de a ne pierde statalitatea – avem România chiar lângă, dornică să ne absoarbă oricând”, a avertizat Dodon în interviu acordat cu ocazia vizitei la Moscova. El a atras atenţia că părerile electoratului din ţara s-au schimbat în ultima perioadă şi că, dacă în urmă cu şapte ani, 70% dintre moldoveni susţineau ideea integrării europene, acum proporţia acestora este de 35%-40%. Această tendinţă este provocată, pe de o parte, în urma acuzaţiilor de corupţie care vizează partidele proeuropene, iar pe de alta pentru că, în urma Acordului de Asociere cu UE, Chişinăul a pierdut accesul la piaţa rusă, care absorbea 50% din exporturi.

“Oficialii europeni nu ar fi trebui să ignore ce se întâmplă, urmându-şi numai scopurile lor geopolitice (…). Banii (europeni – n.r.) au fost oferiţi din aceleaşi motive geopolitice”, a subliniat el. În aceste condiţii, liderul de la Chişinău a anunţat că, în cursul vizitei de la începutul lunii februarie, de la Bruxelles, va discuta posibilitatea unei platforme trilaterale Rusia-UE-Republica Moldova.

Dodon a exclus posibilitatea ca ţara sa să accepte refugiaţi din UE, în schimbul eliminării unora dintre restricţiile privind vizele. “Cu siguranţă nu! Mă opun vehement ideii ca refugiaţi să vină în Republica Moldova. Majoritatea poporului nostru este de acord cu mine în acest domeniu. Vom bloca orice astfel de tentative”, a spus el.

În ceea ce priveşte NATO, Dodon a subliniat că va face tot posibilul pentru a anula acordul pentru deschiderea unui birou al Alianţei la Chişinău. “Eu am fost învestit în funcţie pe 23 decembrie anul trecut – iar ei (Guvernul – n.r.) au semnat acest acord la începutul lunii decembrie, pentru că şi-au dat seama că voi încerca să îl opresc. Cu siguranţă, voi încerca să anulez această decizie”, a spus el.

Dodon a precizat că le va cere liderilor NATO să susţină public şi să semneze un acord care să recunoască neutralitatea Republicii Moldova. “Pentru că, dacă nu sunt (de acord – n.r.) – trebuie să înţelegem la ce să ne aşteptăm în viitor”, a adăugat el.

Noul preşedinte moldovean a abordat în interviu şi dosarul transnistrean, insistând că a fost primul lider din ultimii nouă ani care s-a întâlnit cu reprezentanţii Tiraspolului. “Am identificat problemele pe care trebuie să le rezolvăm, deci cred că avem o ocazie aici. Am trasat o foaie de parcurs pentru următoarele câteva luni. Sper că la sfârşitul lui februarie sau începutul lui martie vom avea o nouă întâlnire, în cursul căreia vom încerca să rezolvăm problemele oamenilor care locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului”, a precizat el.

Aproape 20% din acţiunile Rosneft au fost vândute de ruşi trader-ului de materii prime Glencore şi fondului de investiţii din Qatar pentru 10,5 miliarde de euro, notează Agerpres.

Tranzacția vine la câteva zile după ce Rusia și OPEC au ajuns la un acord pentru a-și reduce producția și a susține prețul petrolului, fiind prima dată în ultimii 15 ani când marii producători de petrol, atât din OPEC cât și din afara organizației au decis, în tandem, să-și reducă producția.

„Este cea mai mare operațiune de privatizare, cea mai mare vânzare și achiziție înregistrată în acest an în sectorul mondial de petrol și gaze”, a subliniat președintele Rusiei, Vladimir Putin la finalul unei reuniuni cu directorul general de la Rosneft, Igor Setchin. Liderul de la Kremlin a precizat că stat rus va păstra o participație de control de peste 50% la Rosneft.

Potrivit termenilor acordului, Glencore și fondul suveran de investiții din Qatar își vor împărți în mod egal participația de 19,5% din Rosneft. Într-un comunicat de presă, Glencore a precizat că își va finanța partea sa de achiziție prin oferirea de acțiuni proprii în valoare de 300 milioane de euro, restul urmând să fie finanțat de bănci și de fondul suveran de investiții din Qatar. Potrivit calculelor Reuters, capitalizarea bursieră a Glencore este de 59,17 miliarde de dolari (55,02 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că tranzacția cu Rosneft a fost făcută la un discount de 2% față de valoarea de piață.

În urma acestei tranzacții, acționariatul unuia dintre cei mai mari producători de hidrocarburi ai planetei va fi compus din Qatar, prin fondul său suveran de investiții, traderul de materii prime Glencore, alături de statul rus, care va rămâne acționarul majoritar, și grupul britanic BP.

Câștigurile obținute în urma privatizării ar trebui să ajungă la buget până la sfârșitul acestui an, prin intermediul dividendelor de la holdingul de stat Rosneftegaz, acționar al Rosneft. Planul de dezvoltare economică al Rusiei în 2016 prevede privatizarea parțială a unor active de stat pentru a susține veniturile bugetare, care au avut de suferit de pe urma scăderii prețului petrolului. Companiile de petrol și gaze Rosneft și Bashneft, producătorul de diamante ALROSA, banca VTB și compania de shipping Sovcomflot se numără printre companiile care vor fi parțial privatizate.

În 2015, Rosneft a livrat consumatorilor din UE o cantitate de petrol de 28 milioane de tone, în creștere cu 5,4% în ritm anual. Guvernul rus deține în prezent aproape 70% din acțiunile Rosneft, companie responsabilă pentru 40% din producția de petrol a Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care retrage Rusia din Curtea Penală Internaţională, care judecă acuzaţii grave precum genocide şi crime împotriva umanităţii.

Decretul lui Putin a fost publicat miercuri pe site-ul Kremlinului, la o zi după ce Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Adunării Generale a ONU a aprobat o rezoluţie prin care condamnă „ocuparea temporară a Crimeei” de Rusia, noteayă News.ro, care citează agenţia internaţională The Associated Press.

ONU condamnă totodată Moscova pentru abuzuri asupra drepturilor omului precum discrimări ale unor locuitori ai peninsulei ucrainene.

Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, de la Ucraina, în urma unui referendum convocat în pripă, o decizie care a condus la impunerea unor dure sancţiuni economice Moscovei. O insurgenţă prorusă a izbucnit în estul Ucrainei în luna următoare, susţinută de Rusia.

Putin a semnat în 2000 Tratatul de Roma care înfiinţează Curtea de la Haga, însă Rusia nu a ratificat documentul.

Candidatul prorus Igor Dodon a obținut cele mai multe voturi în urma scrutinului prezidenţial din Republica Moldova, respectiv 48,26%, în timp ce principalul său contracandidat, politicianul proeuropean Maia Sandu, a obţinut 38,42%, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 98,32% din voturi. Alegătorii sunt așteptați să decidă care dintre aceștia le va fi președinte în turul doi al scrutinului, în 13 noiembrie. 

Partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, a câştigat detaşat alegerile legislative de duminică, asigurându-şi o majoritate zdrobitoare în Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului federal rus), scrie Capital. Rezultatul a fost salutat de preşedintele Vladimir Putin, care se poate pregăti liniştit de acum pentru a candida în 2018 pentru un al patrulea mandat prezidenţial.

Totuşi participarea la vot a fost slabă, semn că o parte dintre ruşi au boicotat scrutinul pe care îl consideră jucat dinainte, notează agenţia France Presse. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, doar 47,8% dintre alegători au votat, faţă de 60% la alegerile legislative precedente din decembrie 2011. Susţinută în timpul campaniei electorale de presa de stat, Rusia Unită a obţinut majoritatea absolută, cu 54,3% din sufragii, după verificarea a aproape 90% din buletinele de vot, potrivit Comisiei electorale.

Dar tipul de scrutin – jumătate proporţional şi jumătate majoritar – a accentuat dominaţia candidaţilor pro-Kremlin. Rezultatul: Rusia Unită – aflată la putere – a obţinut cel puţin 338 din cele 450 de mandate din Dumă, faţă de 238 în alegerile anterioare, conform rezultatelor parţiale. Cu peste două treimi din deputaţi, Kremlinul va avea un control fără precedent asupra Dumei şi va putea impune mult mai uşor modificări ale Constituţiei, notează AFP.

Partidul Liberal-Democrat (LDPR, extrema dreaptă) şi Partidul Comunist (PC) sunt aproape la egalitate de voturi cu 13,3% şi, respectiv, 13,5%. LDPR, partidul naţionalist al populistului Vladimir Jirinovski, îşi ameliorează astfel scorul cu aproape 3 puncte procentuale în raport cu 2011, în timp ce comuniştii pierd peste 5 puncte procentuale. Partidul pro-Kremlin, Rusia Justă primeşte la rândul său 6,2% din voturi şi va avea reprezentanţi în Dumă. Aceste trei partide nu sunt considerate formaţiuni de opoziţie şi votează în general la unison cu Rusia Unită.

Dimpotrivă, opoziţia liberală din Parnas nu a reuşit decât un foarte simbolic 0,66% după o campanie în care a fost ca de obicei ţinta ironiilor din partea televiziunilor de stat şi boicotată de alegători. Acelaşi scenariu s-a repetat şi pentru partidul de opoziţie social-democrat Iabloko, care a sperat zadarnic o parte din noaptea de după scrutin să obţină măcar un loc în Dumă.

‘Se poate spune cu certitudine că partidul a obţinut un rezultat foarte bun’, în pofida unei participări ‘nu prea ridicate, dar totuşi importante’, şi-a exprimat satisfacţia la rândul său Putin, după ce s-a deplasat la sediul partidului la a cărui constituire a contribuit în 2001, şi a salutat ‘maturitatea politică crescândă’ a alegătorilor ruşi.

Pentru şeful statului, aceste alegeri sunt cu atât mai importante cu cât ele constituie ultima consultare la scară naţională înainte de alegerile prezidenţiale din 2018, la care nimeni din Rusia nu îşi imaginează că Vladimir Putin nu va candida pentru un al patrulea mandat.

În cele două oraşe principale ale ţării, Moscova şi Sankt-Petersburg, participarea a fost şi mai slabă, atât în raport cu tendinţa naţională, cât şi cu alegerile legislative precedente, după o campanie anostă într-o ţară aflată în recesiune de 18 luni. ‘În numeroase regiuni, participarea nu a fost foarte ridicată pentru că cetăţenii nu au fost informaţi corespunzător despre locul unde se află biroul lor de vot’, a încercat să explice delegata Kremlinului pentru drepturile omului, Tatiana Moskalkova.

Spre deosebire de legislativele din decembrie 2011, în care opoziţia a denunţat fraude şi în urma cărora sute de mii de manifestanţi au ieşit în stradă, Kremlinul a vrut să dea mai multă transparenţă procesului electoral. Astfel, preşedintele rus a plasat-o în fruntea Comisiei Electorale Centrale pe fosta delegată pentru drepturile omului pe lângă Kremlin, Ella Pamfilova, pentru a-l înlocui pe Vladimir Ciurov, acuzat de opoziţie că ar fi manipulat rezultatele mai multor alegeri.

Lucrările Comisiei electorale au fost difuzate în direct de canalul public de informare şi, o noutate, au fost discutate eventuale fraude în unele regiuni, unde urnele erau ticsite cu buletine în pofida participării slabe la vot, mai scrie Capital. ‘Avem certitudinea absolută că alegerile s-au desfăşurat în mod legitim’, a afirmat Pamfilova, în pofida înregistrărilor video elocvente, care arătau urne în care erau introduse mai multe buletine, ca de pildă la Rostov pe Don (sud-vestul ţării).

Aceste alegeri au avut loc într-un moment în care ţara traversează cea mai lungă perioadă de recesiune, de la intrarea lui Vladimir Putin în politică în 1999. Scrutinul este de asemenea prima consultare la scară naţională după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, urmată de declanşarea conflictului în estul separatist al Ucrainei şi de deteriorarea relaţiilor între Moscova şi ţările occidentale.

Acordul Washington – Moscova de încetare a focului în Siria, încheiat vineri seară la Geneva, intră în vigoare astăzi, după ce în weekend 100 de oameni au pierit în timpul loviturilor aeriene în zone controlate de rebeli, informează BBCNews. Dacă înțelegerea va fi respectată, după 10 zile de armistițiu ar urma atacuri aeriene ruso-americane coordonate, împotriva militanților jihadiști. 

Potrivit televiziunii naționale din Siria, președintele Bashar al-Assad a salutat acordul încheiat vineri seara, la Geneva, după luni de negocieri între Rusia și Statele Unite. Potrivit aceleiași surse, nu este clar încă dacă facțiunile rebele vor respecta întelegerea, deși Gruparea Armată Siriană Liberă a anunțat că „va coopera în mod pozitiv” la incetarea focului. Însă alt grup rebel influent, Ahrar al-Sham, a respins acordul, pe motiv că acesta nu va face decât să „întăreasăa” regimul de la Damasc și să „sporească suferințele” poporului.

Vestea acordului SUA-Rusia a venit după săptămâni de discuții între cele două state care sustin opozitia si, respectiv, regimul de la Damasc, a fost făcut într-un moment în care insurgenții se află în dificultate pe teren după ce au pierdut ultima bătălie de la Alep. Regimul lui Bashar al-Assad și aliații săi au afirmat că vor respecta acordul de încetare a focului. Inaintea intrării în vigoare a acestuia, guvernul sirian a făcut în week-end raiduri aeriane în mai multe zone controlate de rebeli în timpul cărora au murit 100 de oameni.

Eșec al negocierilor între Washington și Moscova la Summit-ul G20 din China! Statele Unite ale Americii și Rusia nu au reusit luni să ajungă la un acord privind conflictul din Siria în cadrul discuțiilor purtate în marja summitului de la Hangzhou, din cauza divergențelor care persistă, a precizat un diplomat american, citat de agenția France Presse. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există motive de îngrijorare. 

Liderii Grupului celor mai puternice 20 de economii din lume s-au reunit în 4 și 5 septembrie în China, pentru a discuta pe tema revigorării economiei mondiale, stimularea comerţului, dar şi despre o serie de chestiuni majore cu impact la nivel global, cum ar fi războiul din Siria, problema imigranților care au luat cu asalt Uniunea Europeană și lupta împotriva terorismului.

În ceea ce privește războiul civil din Siria, în care au pierit 250.000 de oameni, iar 11 milioane au fost nevoiți să-şi părăsească locuințele, Statele Unite şi Rusia au negociat, fără succes, încheierea unui acord durabil de încetare a focului. Noile discuții care s-au purtat luni între secretarul de Stat american John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov s-au încheiat fără să se ajungă la un acord, potrivit diplomatului. Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, preciza în prima zi a Summit-ului că „Există divergenţe semnificative cu ruşii, atât în ceea ce priveşte părţile beligerante pe care le susţinem, cât şi referitoare la ceea ce este necesar pentru a restabili pacea în Siria.” În prima zi a Summit-ului, Washingtonul a acuzat Moscova că „a dat inapoi” în privința anumitor puncte din negocieri, făcând imposibil pentru moment un acord de cooperare între cele două mari puteri. Moscova si Washingtonul, care efectuează separat atacuri asupra jihadiștilor în Siria, sunt în dezacord în special în privința a ceea ce ar trebui să se întample cu președintele sirian Bashar al-Assad, în contextul în care regimul de la Damasc continuă să lovească opoziția siriană cu sprijin rus. Surse din Ministerul rus de Externe, citate de Interfax, spun însă că nu există nicio bază pentru afirmatii dramatice după eșecul negocierilor, relatează Reuters.

Între timp, președintele Franței, Francois Hollande, afirmă că statele G20 ar trebui să acţioneze pentru a lichida sursele de finanţare ale terorismului. În ultimii doi ani, în Franţa au avut loc mai multe atacuri teroriste revendicate de reţeaua extremistă Stat Islamic, fapt ce a forţat autorităţile franceze să introducă măsuri sporite de securitate.

Discuţii au purtat și premierul britanic, Theresa May şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care s-au întâlnit pentru prima dată. Cei doi s-au axat pe modalităţile de îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale, care sunt grav afectate de divergenţele cu privire la situaţia din Ucraina sau Siria, dar și pe pe o serie de probleme de interes comun, precum terorismul, Siria şi combaterea traficului de droguri, a declarat ministrul rus al Economiei, Alexei Ulyukayev. Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie se află la un nivel scăzut din cauza divergenţelor privind Siria şi Ucraina, dar şi din cauza intensificării zborurilor efectuate de avioanele ruse în apropierea spaţiului aerian britanic.  Înainte de a începe discuțiile, May a declarat: „Deşi, recunosc că există unele diferenţe între noi, sunt unele zone de interes şi unele chestiuni care trebuie discutate şi sper că vom avea un dialog sincer şi deschis”.

May a discutat și cu Obama, despre viitorul „relaţiei speciale” între SUA şi Marea Britanie, după Brexit, încercând să minimalizeze impactul ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană  asupra „relaţiei speciale” între cele două state, notează The Associated Press online. A fost de asemenea prima întâlnire între cei doi oficiali. Obama a declarat că, în opinia sa, prioritatea Marii Britanii este „să-şi dea seama ce înseamnă Brexitul în ceea ce priveşte Europa,” şi a promis că va colabora cu May pentru a evita „efectele adverse” asupra relaţiei comerciale dintre cele două state. Liderul de la Casa Albă a mai adăugat că Marea Britanie va avea de aşteptat până când Statele Unite va intra în negocieri pentru un nou tratat comercial, separat, cu Regatul Unit. Obama a precizat că prioritatea Washingtonului este de a finDecizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, paliza tratatele comerciale cu Uniunea Europeană şi statele din zona Asia-Pacific. La rândul său, May a declarat că intenţionează să profite de oportunităţile economice pe care Marea Britanie le va căuta în afara UE, reiterând faptul că „Brexit înseamnă într-adevăr Brexit” şi că nu va exista „vreo încercare de a ieşi din asta.”

Decizia Marii Britanii de a se separa de UE este văzută de unii analişti ca semnalând o respingere a principiilor comerţului liber şi avertizează că exemplul britanic ar putea stimula şi alte state să facă acest pas, notează The Associated Press. Referitor la Brexit, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a reiterat poziţia UE, anume că nu vor exista discuţii cu Londra pe tema relaţiilor viitoare, până când procesul de separare nu este iniţiat în mod formal de guvernul britanic. Incertitudinile cu privire la situaţia comerţului, imigraţia şi alte aspecte critice au perturbat activitatea de afaceri şi au provocat anxietate în rândul investitorilor. „Trebuie să protejăm interesele membrilor UE care doresc să rămână împreună, nu pe ale celui care vrea să plece,” a adăugat Tusk.

Nu în ultimul rând, preşedintele chinez Xi Jinping, gazda summit-ului, a declarat că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale și îndeamnă liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung. „Având în vedere problemele actuale, ar trebui să folosim metode inovatoare de dezvoltare, care vor deveni noi motoare de creştere,” a adăugat liderul chinez.

Beijingul speră că organizarea Summitului G-20 îi va spori influenţa în gestionarea economiei mondiale. Oficialii chinezi au declarat că vor propune un plan pentru stimularea comerţului mondial, printr-o cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte reglementarea, finanţele, politicile fiscale, dar şi în alte chestiuni. De asemenea, Germania, Coreea de Sud şi alte state doresc să folosească reuniunea pentru a discuta despre schimbările climatice, domeniul energiei şi posibilele reforme ale sistemului fiscal global cu scopul de a reduce evaziunea fiscală.