O serie de oameni de afaceri sunt îngrijorați de relaxarea fiscală și majorările salariale adoptate de Guvern pentru 2017, pentru că există riscul unei creșteri economice nesustenabile, majorarea deficitului bugetar și reapariția presiunilor inflaționiste.

Măsurile populiste promovate de Guvern pot conduce la efecte adverse, precum înmulțirea falimentelor companiilor private și creșterea șomajului.

„Măsurile pe care le-a luat actualul Guvern, anunţurile potrivit cărora mărim salariile, triplăm, facem… A creat un sentiment în piaţă pe care nu-l văd bine şi va pune o presiunea pe salariile existente şi, dacă se va continua în acelaşi ritm, se va ajunge la şomaj. O creştere nesănătoasă a salariilor nu are cum să fie bună. Salariile trebuie sa crească natural. Trebuie să crească în momentu în care ai productivitate (…) şi nu atunci când eşti forţat”, a declarat unul dintre fondatorii companiei de curierat Fan Courier, Adrian Mihai, în cadrul evenimentului de lansare a studiului “Barometrul afacerilor de familie din România”, realizat de compania de consultanţă şi audit EY, conform News.ro, citat de europafm.ro.

Dragoș Petrescu, patronul grupului de restaurante și cafenele Citty Grill, consideră că cele mai mari riscuri din acest an sunt evaziunea fiscală și cheltuielile bugetare nesustenabile.

Neîncadrarea în limita de 3% a deficitului bugetului de stat va conduce la adoptarea de măsuri care implică un impact negativ asupra mediului de afaceri, a explicat Petrescu în cadrul aceluiași eveniment. Pe de altă parte, omul de afaceri salută reducerile de taxe din ultimii ani care au dat un impuls businessului autohton.

„Principalele măsuri care au un impact pozitiv sunt impozitul forfetar, începând cu acest an, şi reducerea de TVA la 9%. Sunt două lucruri care schimbă paradigma de business”, a spus Petrescu.

EY arată într-un studiu că un sfert din afacerile de familie și 33% dintre cei cu o cifră de afaceri de peste un milion de euro apreciază extinderea termenului de aplicare a neimpozitării profitului neinvestit ca fiind măsura cu cel mai mare impact asupra mediului de afaceri din acest an.

Investitori din România şi Iran au semnat un acord preliminar privind construirea unei centrale electrice de 1.000 de megawaţi (MW) lângă graniţa cu Irakul, valoarea acesteia fiind estimată la 700 milioane de dolari, potrivit IRNA, citată de Press TV.

Acordul a fost încheiat în timpul unei vizite a ministrului iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, în câteva ţări din estul Europei. ”Memorandumul de înţelegere pentru centrala de 1000 de MW de la Mehran a fost semnat de investitori români şi iranieni în timpul acestei vizite”, a declarat un membru al delegatiei iraniene, Mohammad Azadi, citat de agenţia de presă News.ro.

Acordul, semnat între partea română şi compania iraniană Pichak Sanat Ilam, prevede ca 70% din investiţia totală să fie asigurată de partea română. Centrala va fi construită în scopul exportului de energie electrică către Irak, potrivit oficialilor iranieni. Iranul exportă în prezent către Irak 1.500 de MW, dar are în plan creşterea acestei capacităţi la 2.000 de MW.

Potrivit oficialilor iranieni, Irakul are o datorie de circa un miliard de dolari către Iran, legată de achiziţiile de energie electrică. Cele două părţi discută un acord prin care această datorie să fie plătită. În plus, Iranul are în plan construirea unei centrale pe gaze naturale în oraşul irakian Basra, proiect evaluat la 2,5 miliarde de dolari.

Cu această centrală, care ar urma să fie construită de grupul iranian MAPNA, capacitatea energetică a Irakului ar creşte cu 3.000 MW. Irakul se confruntă des cu pene de curent, capacitatea actuală de 8.500 MW fiind prea mică. Totodată, Iranul are în plan construirea de conducte pentru a exporta gaze naturale pentru centralele din Basra şi Bagdad.

Semnarea Acordului Complet Economic şi Comercial UE-Canada (CETA) a generat reacţii optimiste la nivelul Guvernului de la Bucureşti, dar patronatele cred că impactul acestui tratat va fi minor în economia românească, iar oponenţii văd chiar unele ameninţări pentru cetăţenii români.

Agenția de presă Mediafax notează că CETA este un acord prin care părţile – Canada şi Uniunea Europeană – elimină peste 97% din taxele vamale şi barierele non-tarifare, avantajele fiind resimţite mai mult de investitorii mari, care îşi pot extinde astfel afacerile în cele două spaţii. Pentru România, ca ţară membră UE, avantajele ar consta în posibilitatea de a atrage investiţii străine mult mai consistente, oportunitatea de a creşte exporturile către Canada şi liberalizarea circulaţiei persoanelor (eliminarea vizelor).

De altfel, mesajele emise de Guvernul de la Bucureşti sunt axate pe acest din urmă avantaj. „Guvernul Canadei a confirmat angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toţi cetăţenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parţială de la 1 mai 2017. Se elimină ultima discriminare existentă pentru cetăţenii români faţă de ceilalţi cetăţeni europeni în chestiunea circulaţiei fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunităţi importante şi pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni”, a declarat premierul român Dacian Cioloş.

Dar ce cred oamenii de afaceri români? Înainte de a afla, menţionăm că, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la 30 iunie 2016 valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale România-Canada a fost de 66,3 milioane de euro. „Valoarea exporturilor româneşti în Canada se ridica la nivelul de 37,8 milioane de euro, în creştere cu 29,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. Valoarea importurilor se ridica la nivelul de 28,4 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015”, arată o statistică a MAE. Canada se află pe locul 28 în topul primelor 50 de țări din care provin investitorii străini în România, din punctul de vedere al capitalului social subscris.

În legătură cu structura şi orientarea teritorială a investiţiilor canadiene în România, majoritatea societăţilor mixte activează în industria electronică, industria uşoară, construcţii auto şi piese de schimb, sectorul agro-alimentar, transporturi, construcţii, confecţii metalice, turism. Aceste investiţii sunt situate, potrivit MAE, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Bihor, Dolj, Bistriţa Năsăud, Braşov, Arad, Harghita, Alba, Cluj, Prahova, Sălaj şi Iaşi.

Aşadar, schimburi comerciale de 66,3 milioane de euro. „Asta e foarte puţin, nici măcar cât cifra de afaceri a unei întreprinderi mici-mijlocii de la nivelul mediei europene. Desigur, pentru un om de afaceri eliminarea vizei poate însemna foarte mult, sunt câteva zile de alergătură. Dar ca impact la nivel de economie, acesta va fi minor”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El a remarcat că ţara noastră „are o piaţă mare doar ca potenţial, nu ca realitate efectivă”. „Probabil că mai suntem vreo 20 de milioane de români, dar asta nu înseamnă că suntem şi tot atâţia consumatori. Oficial, sunt 4,8 milioane de salariaţi, din care trei sferturi câştigă până în salariul mediu pe economie. Un milion consumă şi restul se uită – aceasta e realitatea la noi. De aceea, nu cred că suntem atât de interesanţi pentru piaţa canadiană, încât să ne facem griji că vin ei peste noi”, a mai spus liderul patronal.

Nici Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, nu se arată impresionat de mizele Acordului CETA. „Este bun, ca orice liberalizare a unor pieţe, dar cred că pentru România va fi un impact minor. Cel puţin raportat la exporturile noastre, Canada înseamnă sub 1% din total, deci să nu ne aşteptăm la schimbări semnificative”, a declarat Mihai Ionescu, pentru MEDIAFAX.

În schimb, liderii unor ONG care s-au opus adoptării CETA se declară îngrijoraţi de potenţialele efecte sociale ale acestui tratat. Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul. „De exemplu, arată oponenţii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”. Oponenţii mai citează, în argumentaţia lor, o declaraţie a Angelei Merkel („Trebuie să ne amintim că America funcţionează bine pentru cei cu bani, dar nu atât de bine pentru cei fără bani”), dar şi o intervenţie a preşedintelui companiei Nestle. Peter Brabeck-Letmathe ar fi declarat: „Corporaţiile ar trebui să deţină orice strop de apă de pe planetă, iar populaţia să nu poată primi apă fără să plătească; cea mai bună soluţie pentru accesul la apă este privatizarea acesteia. Apa, fiind un aliment ca oricare altul, ar trebui să aibă o valoare de piaţă”.

De la pesimismul activiştilor sociali şi scepticismul reprezentanţilor mediului de afaceri până la optimismul guvernamental, România are la dispoziţie mai bine de un an pentru a analiza şi ratifica Acordul CETA. Până atunci, Canada va introduce o ridicare parţială a vizelor pentru cetăţenii români eligibili care călătoresc în această ţară. Astfel, la 1 mai 2017, cetăţenii români care au deţinut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care deţin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizaţii electronice de călătorie (eTA) în loc de viză.

Aproape 90% dintre oamenii de afaceri din România sunt încrezători în creșterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 7% se așteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% estimează o stagnare, reiese dintr-un studiu publicat joi de EY. Dintre cei care mizează pe creștere, 41% estimează o evoluție semnificativ pozitivă (creștere peste 10%).

Asteptarile privind evolutia profitului sunt, de asemenea, pozitive – 81% dintre companii proiectand cresterea profitabilitatii in anul in curs. Aproape una din trei companii se asteapta la un avans de peste 10% al acestui indicator, in timp ce 48% estimeaza ca vor inregistra cresteri care nu vor depasi acest nivel, scrie Hotnews.

Tendinta ascendenta a vanzarilor va fi sustinuta prin cresterea investitiilor, 64% dintre firme planificand cresterea acestora cu 5%-30% pana la sfarsitul anului. Pentru finantare, companiile respondente apeleaza in special la resursele proprii, la reinvestirea profitului si la imprumuturi de la societati afiliate, din acelasi grup, urmate de imprumuturi bancare, arata concluziile studiului „O noua viziune a cresterii” publicat astazi de EY Romania.

Studiul EY are la baza raspunsurile a 267 executivi de top si analizeaza perceptia acestora in privinta perspectivelor mediului de afaceri din Romania in 2016 si 2017. 13% dintre respondenti conduc companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 27% companii cu cifra de afaceri intre 10-50 milioane EUR, 41% intre 1-10 milioane EUR si 19% sub 1 milion de EUR cifra de afaceri. Executivii au raspuns chestionarului EY Romania in perioada 1 – 16 septembrie 2016.

„Romania traverseaza o perioada buna din punct de vedere economic. Conform prognozei FMI, Romania va inregistra in acest an cea mai mare crestere economica din Europa. Cu toate acestea, rezultatele acestei editii a studiului EY reflecta ingrijorarea executivilor romani fata de modelul de crestere a economiei romanesti, bazat puternic pe consum. Astfel, 98% dintre acestia indica nevoia unei strategii de tara care sa asigure Romaniei o crestere sustenabila si recuperarea decalajelor structurale fata de tarile din Vest”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY Romania, citat de HotNews.

• Oamenii de afaceri – increzatori in evolutia economiei romanesti in urmatoarele 12 luni – 57% dintre oamenii de afaceri respondenti sunt increzatori in evolutia economiei romanesti in urmatoarele 12 luni. Optimismul respondentilor vine pe fondul cresterii puternice a economiei romanesti in primul semestru 2016. Avansul economic indicat de Institutul National de Statistica in aceasta perioada s-a ridicat la 5,2%, fiind stimulat mai ales de cererea interna.

• Mediul de afaceri – ingrijorat de cresterea consumului – Peste jumatate dintre executivii de top se declara ingrijorati de modelul de crestere economica al Romaniei bazat pe stimularea consumului. Ultimele date ale INS arata ca avansul economic a fost impulsionat puternic in primul semestru 2016 de cresterea acestuia (7,2%), comparativ cu investitiile care au contribuit doar cu 1,6%, in vreme ce exportul net a avut o contributie negativa, de -2,8%, pe fondul excesului de cerere care nu a putut fi satisfacuta de oferta interna.

Avand in vedere aceasta ingrijorare, oamenii de afaceri respondenti indica in proportie de 98% nevoia unei strategii de tara care sa asigure Romaniei un model de crestere sustenabila.

• Salariile cresc, la fel ca si numarul de angajati – Evolutiile pozitive ale cifrei de afaceri si cererii pentru produse si servicii se reflecta si in evolutia salariilor si a numarului de angajati. In timp ce 33% dintre angajatori se asteapta la o crestere modesta (sub 5%), 34% afirma ca vor creste numarul de angajati intre 5-30%.

82% dintre companii intentioneaza sa creasca salariile, dar 48% dintre respondenti nu estimeaza o crestere mai mare de 5%. 34% vor creste salariile propriilor angajati intre 5-20%, fata de 43% cati planificau acest lucru la inceputul anului. Aceste procente reflecta intentiile mediului de business si nu masoara cresterile efective inregistrate in piata.

• Cresterea productivitatii- in topul prioritatilor executivilor din Romania

Cresterea productivitatii (35%) si introducerea de noi produse pe piata (17%) sunt printre prioritatile cele mai importante ale executivilor romani. Imbunatatirea productivitatii a urcat pe agenda executivilor de top din Romania cu 8 puncte procentuale fata de inceputul anului, in timp ce reducerea costurilor a continuat sa scada in ordinea prioritatilor, de la 30% in 2015, la 21% la inceputul lui 2016 si la 16% in septembrie 2016. Atragerea de talente valoroase marcheaza o crestere de 5 puncte procentuale la aceasta editie a studiului, ajungand la 11% din optiuni.

• Pretul redus si increderea in brand sunt cele mai importante avantaje competitive

In ciuda cresterii cererii de produse si servicii inregistrate in acest an, companiile continua sa se concureze mai ales la nivel de pret (39%). Notorietatea brandului se regaseste pe locul al doilea in topul avantajelor competitive, dar marcheaza o tendinta de scadere in optiunile respondentilor, de la 30% la inceputul anului 2016 la 12% in editia curenta, la egalitate cu parteneriatele de business.