Aproape patru milioane de români au intrat acum mai bine de zece ani într-un sistem de acumulare prin plasamente financiare pe termen lung, potrivit Curs de guvernare.

Sistem care să le asigure în perspectivă o pensie personală menită să acopere din deficitul inevitabil care se manifesta la sistemul clasic de pensii spre mijlocul acestui secol, din cauza numărului tot mai mic de angajaţi contributori faţă de numărul tot mai mare de pensionari care se vor afla în plată.

De reţinut, aceste sume au fost mai mici decât se planificase iniţial, când angajamentele luate de statul român au vizat creşterea de la 2% din venitul salarial mediu brut spre 6% din venitul salarial mediu brut, valoarea maximă la care s-a împotmolit creşterea spre nivelul ce urma să fie aplicat pe termen lung fiind de 5,1%.

Persoanele care estimează că în 2019 nu vor avea venituri din salarii, ci din drepturi de proprietate intelectuală şi/sau din activităţi indepedente, dintr-o sursă sau din mai multe surse, care cumulat se află sub plafonul de 24.960 de lei, nu au obligaţia să se asigure la sistemul public de pensii şi sănătate, potrivit datelor oferite de Economica.net.
De asemenea, cei care vor însă să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la sănătate vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiilor sociale, urmând să achite, în total, 7.488 de lei în contul CAS şi CASS datorate pentru anul 2019.
În același timp, persoanele care în 2019 nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ci din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, din profesii liberale și contracte de activitate sportivă) și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi care estimează că venitul net cumulat în 2019 va fi mai mic decât plafonul de 12 salarii minime pe economie nu au obligaţia să se asigure la sistemul de pensii publice şi la sănătate, potrivit sursei citate.
Dacă oamenii cu venituri sub plafon vor să se asigure la sistemul sanitar public, vor opta în declaraţia unică pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), rezultate din aplicarea cotei de 10% la 12.480 de lei (baza de calcul reprezentată de şase salarii minime pe economie în 2019). Prin urmare, persoanele cu venituri nete sub plafon vor plăti 1.248 de lei ca să se asigure la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru tot anul 2019.

Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.

Urmărind haosul discursurilor politice și duelurile politicianiste televizate din ultima vreme, simt nevoia să punctez ceea ce mi se pare esențial în problema pensiilor, fie ele “private” sau “de la stat”: banii din pensii NU sunt bani publici!

Să mă explic: de ce plătim noi taxe și impozite? În principiu, în orice stat civilizat și democratic, cetățeanul plătește taxe și impozite pentru a putea beneficia de “stradă, școală și spital” și pentru a face posibile funcțiunile statului. Altfel spus, plătim taxe și impozite pentru ca statul să poată să funcționeze și să construiască în folosul cetățenilor infrastructură (de orice natură), sistemul educațional și de învățământ, rețeaua de îngrijire medicală și de sănătate. Un alt motiv pentru care plătim taxe și impozite este “pentru că trebuie”, pentru că așa spune legea. O lege pe care ne-am asumat-o singuri într-o societate liberă, democratică.

Dar de ce NU plătim taxe și impozite? De ce apar deficite la bugetul public și nereușite în colectarea acestuia? În primul rând, cetățeanul alege să nu mai plătească “birurile” atunci când nu vede concret unde sau pe ce se duc banii săi. Unde sunt autostrăzile și drumurile modernizate pentru care am fost taxat? Unde sunt școlile noi sau măcar “aduse la zi” pentru care sunt impozitat? De ce murim cu zile în spitalele pentru care am plătit? Toate aceste întrebări ale căror răspunsuri se pierd în eter odată cu pierderea timpului de către seriile de guvernanți ineficienți din ultimii aproape 30 de ani construiesc o imensă frustrare a cetățeanului plătitor de taxe și impozite, iar cetățeanul alege ca formă de protest o indisciplină a achitării acestora. Un alt motiv pentru care nu plătim “dările” la stat este că sunt prea mari pentru o țară atât de săracă. Iar o a treia cauză a colectării scăzute de venituri bugetare este: “pentru că se poate”, “pentru că vrem și pentru că putem!” – replică celebră în gura unor mai mari ai zilei.

Să ne mai lămurim cu un aspect: taxa este costul unui serviciu public, oferit de stat prin intermediul diverselor sale instituții, autorități, organisme; și mai este și costul unor drepturi ce se obțin de către cetățean. Impozitul, însă, reprezintă felul în care fiecare cetățean dă o parte din averea lui către averea statului, o contribuție obligatorie a fiecăruia de a participa la formarea averii statului din mici felii însumate tăiate din averile individuale.

Ce sunt banii publici? Sunt banii pe care statul îi obține din colectarea de taxe și impozite. Pensiile nu sunt bani publici! Pentru că pensia este contribuția pe care fiecare cetățean o pune deoparte din banii săi personali obținuți când este activ economic,  pentru a dispune de această contribuție mai târziu, când nu mai poate fi activ “în câmpul muncii”. Pensia NU este o cadou pe care ni-l face statul! Nici o favoare! Pensia sunt banii mei, munciți azi, în “zile albe” și puși azi într-un “ciorap” pentru zilele “zilele negre” când nu voi mai putea munci. Nici o pensie NU este ban public, indiferent dacă vine din Pilonul I, sau Pilonul II, sau III! Orice pensie reprezintă o felie dintr-o agoniseală individuală, privată, de bani, căci munca – fie ea depusă la stat, la bugetari, fie în economia privată – este o proprietate PRIVATĂ! O parte – cea mai mare – din această agoniseală este administrată de stat: Pilonul I. O altă parte – mai mică și, iată, în continuă scădere în ciuda promisiunilor inițiale ale statului – este direcționată către fondurile private de pensii administrate de diverse companii. Statul administrează fondul de pensii (Pilonul I) în felul următor: colectează astăzi contribuțiile celor din câmpul muncii și tot astăzi plătește pensiile către cei pensionați. Deci statul nu investește DELOC în sistemul de pensii. Doar colectează și cheltuie instantaneu. Statul mărește pensiile “din pix”, prin indexări, adică prin decizii politice și nicidecum prin investiții financiare și prin obținerea de profit a Fondului de Pensii. Ce profit să aibă Fondul de Pensii dacă este în deficit, dacă azi colectăm mai puțin decât dăm în plată?

Pilonul II însă înseamnă colectarea contribuției direcționate către pensia “privată”, plasarea acestor fonduri în instrumente de investiție (titluri de stat, obligațiuni, depozite pe termen lung, acțiuni din piața de capital) în scopul obținerii de profit și multiplicării banilor depuși inițial. An de an fiecare cetățean primește certificarea existenței acumulării sale la Pilonul II și date privind evoluția fondului, randamentul, profitul adunat. În cei zece ani de la introducerea PRIN LEGE a obligativității direcționării fondului de pensie și spre Pilonul II, acesta a acumulat peste 9 miliarde de euro de la cei peste 7 milioane de contribuabili în sistem.

De ceva vreme încoace se tot aduce în discuție, repetitiv, posibilitatea “schimbării sistemului”. Mai pe șleau, statul încearcă să pună mâna pe cele 9 miliarde de euro care nu-i aparțin, pentru că nu este în stare să plătească pensiile de azi cu banii colectați tot azi (este cunoscut deficitul sistemului de pensii din Pilonul I). Astăzi, ne vedem forțați să reamintim autorităţilor să respecte promisiunea de a creşte contribuţiile la Pilonul 2 la nivelul prevăzut de lege (6%), pentru că acest al doilea Pilon, direcționat către investiții pe termen lung, “este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere” (după cum spuneau cei de la Romanian Business Leaders), oferind o cât-de-cât speranță celor ce vor ieși la pensie în jurul lui 2030 (“decrețeii”, din care facem parte mai noi toți cei care astăzi contribuim la fondul de pensii),  an despre care se spune că va aduce colapsul sistemului de pensii administrate de stat.

Doar că “ăstora” taman asta nu le convine: faptul că sistemul de pensii administrate privat este singura reformă “nereformată” politic încă. Ultima nucă, cam tare pentru dinții lor, trebuie spartă cu ciocanul. Și violarea Pilonului II se va face după o perdea de minciună și dezinformare. Cică e vorba de bani publici, de o “chestiune financiar-contabilă” a realocării lor. Nu e deloc așa: cum am arătat mai sus, sunt bani privați, adică proprietate privată, certificată în scris, confirmată anual tot în scris către fiecare proprietar în parte, de către firmele care administrează aceste fonduri private de pensii. Și pensiile din Pilonul I sunt tot bani privați: plătiți odinioară dar meritați cu prisosință de cei care îi așteaptă lună de lună cu sufletul la gură. Dar sunt bani privați administrați de stat, iar statul a demonstrat din plin că este cel mai ineficient administrator economic, ba uneori chiar hoț.

Statul de azi se pregătește de un furt național. Iar cine vorbește despre asta riscă condamnarea pentru “defăimare națională”. Cât de proști mai acceptăm să fim?

Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat, miercuri, mai multe numiri în cadrul unor societăți de asigurări și de administrare a fondurilor de pensii private, precum și măsuri privind cadrul de funcționare a piețelor financiare nebancare supravegheate – asigurări și piața de capital și pensii private, potrivit unui comunicat de presă al instituției, transmis AGERPRES.

De asemenea, în ceea ce privește segmentul de autorizare/avizare, membrii Consiliului ASF au fost de acord ca Judit Agnes Havasi să preia un nou mandat în calitate de membru și președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Omniasig Vienna Insurance Group S.A. potrivit sursei amintite.

Totodată, Thomas Herbert Schollkopf va continua un nou mandat în funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere la societatea Ergo Asigurari de Viață S.A., iar Alina – Cecilia Andreescu a fost avizată în calitate de înlocuitor al directorului general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.. ASF este autoritatea națională, înființată în anul 2013 prin OUG 93/ 2012 aprobată prin Legea 113/ 2013, pentru reglementarea și supravegherea piețelor asigurărilor, a pensiilor private, precum și a pieței de capital, trei sectoare care însumează peste 10 milioane de participanți.

Guvernul nu intenționează suspendarea Pilonului II de pensii, acest subiect nefiind discutat în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni, precizează, vineri, reprezentanții Ministerului Finanțelor, conform Agerpres. Potrivit acestora, oficialii români vor prezenta, în perioada următoare, rezultatul evaluării Pilonului II de pensii administrate privat. „Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public referitoare la ‘intenția Guvernului de a inversa reforma sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul II de pensii’, Ministerul Finanțelor Publice face următoarele precizări: Raportul DG ECFIN (Direcția Generală Afaceri Economice și Financiare din cadrul Comisie europene, n.r.), în urma misiunii de evaluare de la începutul lunii aprilie, prezintă doar punctul de vedere al oficialilor europeni asupra discuțiilor de pe agendă. În acest sens, afirmația „Guvernul are în vedere o inversare a reformei sistemului de pensii din 2008, care a introdus Pilonul 2 de pensii” este o apreciere subiectivă”, afirmă reprezentanții de la Finanțe.

De asemenea, discuția referitoare la Pilonul II de pensii a reapărut în spațiul public după ce Programul legislativ 2018 pentru perioada mai – decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propunea o contribuție a angajatului, în suma fixa, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual pana la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). Reacțiile nu au întârziat să apară, cele mai importante organizații din mediul de afaceri solicitând menținerea Pilonului II.

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de aproximativ 1,846 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, în creștere cu 17,18% față de nivelul de la 28 februarie 2017, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), citate de Agerpres.

Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 1,059 miliarde de lei, respectiv 57,4%, potrivit Bursa. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 414,98 milioane de lei (22,48%).

De asemena, obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 116,387 milioane de lei, respectiv 6,3% din totalul activelor.

În același timp, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul III era de 1,846 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, iar valoarea activului net era de 1,843 miliarde de lei, potrivit datelor ASF.  Fondurile de pensii facultative aveau 450.657 de participanți la 28 februarie 2018. Pe pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de aproximativ 41,71 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, în creștere cu 25,73% față de nivelul de la 28 februarie 2017, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Astfel, titlurile de stat dețin cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 24,72 miliarde de lei, respectiv 59,27%. Pe locul doi se află acțiunile, cu 8,48 miliarde de lei (20,33%). Depozitele bancare se situează pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 4,26 miliarde de lei, respectiv 10,22% din totalul activelor. Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de pe Pilonul II era de 41,714 miliarde de lei, la 28 februarie 2018, iar valoarea activului net era de 41,694 miliarde de lei. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem, au fost virate contribuții pentru 6,95 milioane participanți.

De asemenea, datele ASF arată că există 124.784 de participanți fără contribuții. Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.

Guvernul promite, sindicatele nu primesc. Cam aşa s-ar putea traduce relaţia dintre Ministerul Muncii şi sindicaliştii din poliţie. În urmă negocierilor de astăzi dintre cele două părţi nu s-a ajuns la niciun acord, aşa că reprezentanţii poliţiştilor anunţă că în perioada 23 – 25 martie vor proteste pentru creşterea salariilor.

Sindicatele din poliţie care au negociat, luni, cu ministrul Muncii noua lege a salarizării, au anunţat că nu s-a ajuns la nicio concluzie, urmând ca la mijlocul lunii martie să aibă loc proteste, notează agenţia de presă Mediafax. La discuţii au participat şi ministrul Afacerilor Interne şi cel pentru Dialog Social. „Cartoful fierbinte este HG numărul 1, pentru că până acum nu am ajuns la un punct de vedere comun privind aplicarea salariului minim pe economie, 1.450 de lei. Am format un grup de lucru, discutăm pe noul proiect al legii salarizării, sunt intenţii dar până la a materializa mai sunt multe de lămurit. Nu pot să spun ce vom face în 14-16 cu privire la acţiunile de protest, să vedem ce putem obţine. Ministrul de Interne avut o poziţie corectă, dar când a venit vorba de încadrarea pe minim pe economie, sunt păreri diferite”, a declarat Florin Vîlnei, preşedintele sindicatului SED LEX.

Hotărârea de Guvern 1/2017 stabileşte că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 de ore. Sindicatele din poliţie arată, însă, că sporurile agenţilor de poliţie sunt calculate conform salariului minim brut din anul 2009, când acesta era de 600 de lei lunar.

„Noi vrem să se aplice legea, Hotărârea de Guvern trebuie respectată, lucru care, din păcate, se aplică cu discriminare. Am semnale foarte puternice din teritoriu că oamenii se vor prezenta la lucru, dar nu or să mai intre în serviciu. Un poliţist în momentul de faţă îndeplineşte atribuţiile a încă doi sau trei poliţişti. Astăzi, în zona Ilfov este cod roşu la spargerea de locuinţe, încercăm să prindem acei infractori, dar cu cine? Cu trei Dacii care sunt din 1900 toamna şi şapte poliţişti din structuri diferite? Nu se poate”, a completat Florin Vîlnei.

Reprezentanţii sindicatelor spun că Executivul refuză în acest moment să calculeze indemnizaţiile poliţiştilor la nivelul salariului minim brut din 2017 şi că ar accepta, cel mult, un calcul bazat pe salariul minim brut din 2016. „Noi, ca poliţişti, îi rugăm să aplice legea şi nu vor. Transmitem la poliţişti să se pregătească de protest. Dacă nu se respectă Hotărârea de Guvern numărul 1, în data de 16 martie, poliştii din Bucureşti şi Cluj-Napoca vor ieşi în stradă”, a spus Elvis Măceşanu, preşedinte al sindicatului poliţiştilor Dolj.

Sindicaliştii sunt mulţumiţi şi de faptul că angajaţii din alte domenii de activitate au venituri mai mari decât poliţiştii, deşi munca pe care o desfăşoară un agent de poliţie este mult mai solicitantă. „În data de 16 martie, agenţii de poliţie vor ieşi în stradă. Nu putem accepta ca o femeie de serviciu, din Ministerul Sănătăţii, să câştige 3.500 de lei, iar un agent de poliţiecare aleargă după hoţi să ia 2.500 de lei. Aici e durerea cea mai mare”, a declarat Constantin Mandache, reprezentant al Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie.

De cealaltă parte, ministrul Consultării Publice şi Dialogului Social, Gabriel Petrea, a spus că la nivelul Guvernului se analizează în acest moment în ce măsură pot fi satisfăcute cererile sindicatelor din poliţie, iar o decizie se va lua după ce reprezentanţii Ministerului Muncii se vor consulta cu cei ai Ministerului Finanţelor şi ai Ministerului de Interne. „Nu ne dorim ca nimeni să iasă în stradă pentru drepturi salariale, pentru că sunt drepturi pe care noi vrem să le acordăm. Avem, până în 2021, creşteri eşalonate chiar şi de 200%, în medie, pentru salariile mici. Cât de curând proiectul noii legi a salarizării va fi definitivat, va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere, iar iar la întâi iulie să intre în vigoare, astfel încât majorările salariale să se realizeze etapizat, până în 2021”, a spus Gabriel Petrea la finalul negocierilor cu sindicatele din Poliţie.

Sindicatele mai au însă o şansă. O nouă rundă de negocieri între sindicatele din MAI şi Ministerul Muncii este programată pentru a doua parte a zile de marţi, când se vor căuta soluţii la problemele invocate de reprezentanţii poliţiştilor, pentru a se evita declanşarea protestelor în rândul forţelor de ordine, anunţate deja de sindicate.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei, informează agenţia de presă Agerpres.

Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.

Proiectul mai prevede ca în situația în care salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017.

De asemenea, sporurile, majorările, indemnizațiile, compensațiile, premiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se stabilesc astfel încât procentul de creștere a cuantumului total rezultat să nu fie mai mare decât procentul de creștere a salariilor de bază, a soldei funcției de bază, a salariului funcției de bază, după caz, pe toată perioada de aplicare etapizată a legii.

Potrivit documentului, în termen de 60 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial, Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor Publice vor elabora Norme metodologice de aplicare a acesteia.