Daniel Apostol, FPPG: „A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională”

Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), ne-a acordat un interviu în cadrul primei ediții a evenimentului FORUMUL ENERGIEI, organizat de Financial Intelligence.

Citiți mai jos principalele declarații:

“Toate companiile care sunt implicate în dezvoltarea de proiecte de investiții la zăcămintele din subsolul Mării Negre au tot interesul să opereze cât mai curând posibil”.

“Orice program de investiții pus pe hold nu aduce niciun beneficiu investitorului, în primul rând, și, în al doilea rând, nu aduce niciun beneficiu țării ale cărei resurse naturale ar trebui să fie exploatate”.

“Din zona companiilor implicate în proiectele de la Marea Neagră avem, deocamdată, niște semnale de rezervă”.

“Noi, în FPPG, încă analizăm impactul posibil și impactul real al OUG 114”.

“Am făcut analize independente și am ajuns la sume consistente privind impactul, nu numai asupra industriei, dar și asupra bugetului. Taman invers decât ceea ce s-ar fi încercat prin această ordonanță – să sporească veniturile în zona bugetară”.

“Cel mai mare impact al OUG 114 va fi asupra investițiilor”.

“Proiectele de investiții sunt cele care au de suferit. Asta înseamnă că noi toți avem de suferit. Compania care a avut un program de investiții și îl blochează pierde și operațional, dar și din profitabilitate. Pe de altă parte, un program de investiții înseamnă și locuri de muncă create, și venituri pentru companie, dar și venituri bugetare”.

“A nu face programe de investiții înseamnă a demola securitatea energetică națională.”

“OUG 114 nu avea cum să fie elaborată altfel decât în lipsa unui studiu de impact și a unei judecăți așezate a ceea ce se dorește și ceea ce se va obține.”

Preţurile petrolului au urcat luni la cele mai ridicate niveluri din 2019, după semnale pozitive din economia mondială şi oferta mai scăzută, care au făcut ca ambele contracte de referinţă, Brent şi WTI, să înregistreze cele mai mari creşteri trimestriale din ultimii aproape zece ani, transmite Reuters.

De asemenea, preţul petrolului Brent, cu livrare în iunie, a avansat luni cu 1,49 dolari, respectiv cu 2,2%, la 69,07 dolari pe baril, după ce a atins 69,12 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după luna noiembrie. În perioada ianuarie-martie, cotaţia petrolului Brent a avansat cu 27%, potrivit News.ro.

Cotaţia petrolului WTI, de referinţă la bursa din New York, a crescut cu 1,45 dolari, respectiv 2,45%, la 61,59 dolari pe baril, după ce a atins cel mai ridicat nivel din ultimele aproape cinci luni, de 61,64 dolari pe baril. Creşterea cotaţiilor a fost determinată de datele pozitive referitoare la industria prelucrătoare din China şi Statele Unite, cele mai mari două economii ale lumii.

ROPEPCA consideră că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă atât pentru sectorul petrolier, cât și pentru bugetul de stat. Membrii noștri se așteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% și 60%, în funcție de modelul de business al fiecărei companii. Luând în considerare un preț de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacțiile cu livrare în luna noiembrie 2018) și producția de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puțin 2 miliarde de lei pe an (proveniți din taxa pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze, redevențe și impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participațiile statului în companiile producătoare de gaze, precum și TVA pentru consumatorii finali de uz casnic. Nu sunt incluse pierderile suplimentare provocate de reducerea investițiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producției de gaze și de impactul economic negativ indirect și indus. Menționăm că membrii ROPEPCA au contribuit cu mai mult de 22 miliarde de lei la bugetul de stat în ultimii patru ani.

Prețul reglementat riscă să reducă cu până la 50% fondurile disponibile pentru investiții în proiecte de gaze. Companii care depind de finanțarea externă pentru realizarea proiectelor de producție și de explorare au pierdut deja finanțarea și sunt în pericol de închidere în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investițiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală. Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare și dezvoltare în viitorul apropiat. Merită menționat faptul că membrii ROPEPCA au investit peste 16,5 miliarde de lei în România în ultimii 4 ani.

Toate zăcămintele de producție a gazelor operate de membrii noștri vor fi evaluate, iar una dintre opțiuni este decizia de închidere a sondelor și de abandonare a câmpurilor de gaze. Durata de viață a câtorva zăcăminte marginale este puternic afectată și va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat. Acest procent va crește cu siguranță pe termen mediu și lung din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare din surse externe.

În consecință, efectele negative ale OUG 114/2018 vor fi resimțite de miile de angajați din sectorul energetic, care deja se confruntă cu nesiguranța locurilor de muncă. Din cauza reducerii activităților de foraj și a investițiilor, toți membrii ROPEPCA au suspendat angajările în prezent. Oprirea timpurie a producției de gaze va avea un impact puternic asupra angajaților specializați din sectorul petrolier. Unii operatori au semnalat o reducere a personalului de până la 75% în viitorul apropiat. Astfel, mulți profesioniști din industrie, cu specializări de nișă, vor căuta să se angajeze în proiecte mai sigure din alte țări. Reamintim că numai membrii ROPEPCA mențin anual 14.000 de locuri de muncă, întreaga industrie angajând 26.000 de persoane în mod direct și creând oportunități pentru încă 20.000 de locuri de muncă.

Introducerea modificărilor cadrului de reglementare după ce bugetele anuale și multianuale ale companiilor au fost deja aprobate a creat confuzii puternice în rândul investitorilor și a condus la necesitatea revizuirii urgente a tuturor planurilor operaționale și de dezvoltare. O legislație stabilă și predictibilă este o condiție esențială pentru toți actorii din acest sector și, prin urmare, autoritățile ar trebui să depună eforturi pentru o predictibilitate pe termen lung.

Pe lângă efectele negative expuse mai sus, nu putem să nu observăm că nu numai companiile petroliere au fost luate prin surprindere. În momentul de față, există o lipsă profundă de înțelegere privind modul în care prevederile vor fi implementate. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), responsabilă în a implementa măsurile adoptate, va fi nevoită să le integreze într-un timp extrem de scurt în cadrul legislativ, în condițiile în care Ordonanța introduce numeroase neconcordanțe cu prevederi legale aflate în vigoare.

Pentru a înțelege în detaliu efectele noilor obligații, atât asupra companiilor direct afectate, cât și asupra celorlalți participanți la piață, au fost inițiate mai multe studii independente de impact pentru fiecare sector afectat. Aceste rezultate vor fi puse la dispoziție de îndată ce studiile vor fi finalizate.

Reamintim că prin acest act normativ se instituie obligația asupra producătorilor de a vinde gazele naturale produse, cu precădere către furnizori, la prețul reglementat de 68 lei/MWh până în anul 2022, precum și perceperea unei taxe de 2% din cifra de afaceri de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), taxă care va fi aplicată retroactiv pentru anul 2018. Măsurile adoptate trebuie privite în ansamblul unui cadru legislativ nefavorabil dezvoltării sectorului petrolier românesc.

Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele patru luni ale anului in curs, 1,458 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 0,3% (4.900 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

În perioada menționată, România a importat 141.900 tep cărbune net, cu 25.100 tep (21,5%) mai mult față de cantitatea importată în ianuarie – aprilie 2017, potrivit Agerpres.

De asemenea, conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul ministerului de resort, România dispune de rezerve totale de 12,6 miliarde de tone de lignit, concentrate geografic în Bazinul Minier Oltenia. Zăcămintele în exploatare totalizează 986 de milioane de tone. Rezervele de huilă, concentrate în bazinul carbonifer al Văii Jiului, totalizează 2,2 miliarde tone, din care 592 milioane tone se află în perimetre exploatate.

Sase deputati ALDE si un deputat UDMR au lansat spre dezbatere o initiativa pentru amendarea Legii Petrolului, printr-un proiect cu doua articole trimis in acest moment spre avizare. Conform unuia dintre articolele propuse, Agentia Naționala pentru Resurse Minerale (ANRM) ar putea rezilia acordul de concesiune petroliera dacă titularul unui astfel de acord inregistreaza la sfarsitul anului restante la bugetul de stat. De asemenea, initiativa propune o clarificare a in ceea ce priveste dreptul de servitute legala administrativa, ce va fi atribuit numai titularului dreptului principal.

Se vehiculeaza, insa, faptul că exista si un alt proiect de amendare a Legii Petrolului, propus de Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA). Propunerea ROPEPCA, care are in vedere modificarea mai multor articole din lege, a primit sustinere din partea mai multor institutii guvernamentale. Conform unor surse din Ropepca,  conducerea Asociatiei a solicitat o intrevedere cu Calin Popescu-Tariceanu, Presedintele Senatului Romaniei, pentru a discuta Legea Petrolului si oportunitatea de amendare a acesteia.

China își reduce livrările de petrol către Coreea de Nord și nu mai importă produse textile din această țară, conform BBC.

Interdicţia privind produsele textile va afecta veniturile regimului de la Phenian, China fiind principalul partener comercial al Coreei de Nord. Totodată, pentru țară, China reprezintă principala sursă de produse petroliere.

Anunţul Beijingului este consecinţa noilor sancţiuni decise de ONU după testul nuclear nord-coreean din această lună.

Ministerul chinez al Comerţului a precizat că restricţiile privind produsele din petrol rafinat se vor aplica de la 1 octombrie, iar cele referitoare la gazul lichefiat vor intra în vigoare imediat. O cantitate redusă de produse petroliere va fi totuşi exportată în Coreea de Nord, în conformitate cu decizia ONU.

Prin stimularea investițiilor de capital în industria de petrol şi gaze, România poate susține atât activitatea în acest sector, cât și creșterea veniturilor la bugetul de stat, a declarat Mark Wagley, președintele ROPEPCA, la Energy Strategy Summit 2017, desfăşurat la București săptămâna trecută. “Tot ce trebuie să facă guvernul este să nu mai blocheze industria și să creeze un regim previzibil și stabil”, a declarat președintele în exerciţiu al ROPEPCA.

Aici este intervenția integrală a lui Mark Wagley, pe această temă.

Una dintre întrebările propuse de organizatori a fost: “Cum putem creşte veniturile la buget simultan cu creşterea volumului de activitate în industria de petrol şi gaze?”. Ei bine, este destul de simplu: fiecare euro investit în segmentul onshore generează o contribuție globală la PIB de 3,2 euro. Pentru fiecare euro investit în exploare şi producţie de petrol şi gaze, tot un euro ajunge la bugetul de stat. Deci, investim un euro în industrie, avem 3,2 euro în PIB și avem încă un euro la bugetul de stat. Aşa că, întrebarea devine “Cum putem stimula investițiile de capital în industrie?”.

“TOT CE TREBUIE SĂ FACĂ GUVERNUL ESTE SĂ NU MAI BLOCHEZE INDUSTRIA ȘI SĂ CREEZE UN REGIM PREVIZIBIL ȘI STABIL PENTRU SECTORUL DE PETROL ŞI GAZE”, MARK WAGLEY, PREȘEDINTELE ROPEPCA.

România este deseori numită, de mulți dintre membrii noștri, bazinul Permian (marele zăcământ din vestul Texasului) al Europei. Există o mulțime de corelații între Texas și România.Tot ce trebuie să facă guvernul este să nu mai blocheze industria și să creeze un regim previzibil și stabil.Eu sunt din Texas și vreau să mă refer la ceea ce noi numim “miracolul Texas”. 4 din 5 orașe cu cea mai rapidă creștere în SUA sunt din Texas. Statul Texas produce mai mult petrol decât Kuwait și produce mai mult gaz natural decât orice altă țară membră a OPEC. Cum a fost posibil aşa ceva? Aceasta s-a întâmplat prin investiții de capital. Ce a atras aceste investiții de capital? Un regim fiscal previzibil și stabil.

A fost astăzi folosit un cuvânt, care a sunat ca o injurie: “carboniți”. Industria noastră susține o abordare strategică integrată (all the above strategy) și, într-adevăr, unii dintre membrii noștri investesc deja în energia regenerabilă. Dar industria de petrol şi gaze există şi va continua să existe. Cererea de petrol crește în fiecare an, nu se reduce. Să nu ne îmbătăm cu apă rece!

Ţin să mai subliniez o corelație interesantă. Acum 100 de ani, cărbunele era rege, dar toată lumea știa că petrolul va deveni resursa preferată. Petrolul a confirmat, ne oferă electricitate de circa o sută de ani și am uitat de cărbune. Vreme de 100 de ani, petrolul a oferit energie economiei și ne întoarcem acum la cărbune. Ce procent din producția de electricitate la nivel mondial este generat prin intermediul cărbunelui? 41%! Deci, 100 de ani mai târziu, acest “carbonit” – înjurătura! – continuă să genereze 41% din energia electrică a lumii. Industria de petrol şi gaze are un viitor similar, iar unul dintre motive este că petrolul susţine mobilitatea. Fiecare formă de energie regenerabilă este staționară – parcul eolian, panourile solare, centrala nucleară.

Petrolul nu va dispărea, are un viitor lung şi luminos, cererea va continua să crească, deși într-un ritm mai lent din cauza resurselor regenerabile. Să nu uităm această industrie, pentru că România are un viitor luminos dacă va investi în sectorul Upstream de petrol şi gaze.

____________
Energy Strategy Summit 2017 a fost organizat de Wing Media Energy Consulting, prin energynomics.ro, în parteneriat cu reputate organizații ale industriei precum ACUE, AFEER, AIIR-FV, EFdeN, RBSTA, ROPEPCA, RPIA șiEPG, cu sprijinul BCR, BMW Auto Cobălcescu, Casa de traduceri, CEC Bank, CIS GAZ, Conpet, Enel, E.ON, Hidroelectrica, KMG International, Lukoil, Nuclearelectrica, Phoenix Contact, Romgaz, RWEA, Schneider Electric România, SAMEDAY, Stratum Enclosures, Transelectrica.

Spiritul de cooperare dintre membrii cartelului a permis fără mari discuții ca acordul care prevede plafonarea producției să fie prelungit pentru încă nouă luni, rezultat care este descris ca fiind un succces. „Păstrarea nivelului producției actuale pentru încă nouă luni pentru țările noastre reprezintă o decizie ne dă încredere că ne vom atinge în siguranță și aproape cu certitudine scopurile”, a declarat Khalid al-Falih, ministrul saudit al energiei, la conferința de presă.

Pentru traderi, termenii acordului nu sunt suficienți și ar fi dorit să vadă o acțiune mai agresivă precum prelungirea plafonului de producție pe o perioadă de 12 luni dacă nu o nouă diminuare a cantităților de țiței livrate de cartel pe piață. Cu toate acestea, perioada de nouă luni este mai lungă decât așteptările piețelor de până acum câteva săptămâni.

„Este o dezamăgire că OPEC nu a făcut mai mult pentru a echilibra piețele”, a declarat Oliver Jakob, analist al piețelor de energie la Petromatrix, pentru CNBC. „O prelungire de nouă luni a reducerilor era deja inclusă în prețuri. Asta arată că OPEC nu poate face mult mai mult”, a explicat analistul.

Dar acordul, pe care l-a agreat și Rusia, ridică trei întrebări majore, la care deocamdată nu se știe răspunsul. Înțelegerea va putea rezista încă nouă luni, pe fondul relațiilor tensionate dintre Arabia Saudită și Rusia? Creșterea producției de petrol de șist din SUA nu se va dovedi a exercita o tentație prea mare pentru țările OPEC să-și respecte cotele atribuite? Și poate cea mai importantă: Ce planuri are OPEC pe termen lung?

După ce va expira acest acord, în martie anul viitor, o revenire a producției ar putea conduce la situația din perioada 2014 – 2016 când prețurile au scăzut sub 30 de dolari pe baril. Iar cartelul ar putea să impună noi limitări. „Mă îngrijorează că nu este clară o strategie post-acord”, a declarat pentru Bloomberg, Ebele Kemery, de la JPMorgan Asset Management. „Așa cum vedem evoluția piețelor, și în 2018 va fi un exces de producție. Ei vorbesc de stabilitatea prețurilor. Însă ca să fie preț stabil trebuie să știm ce va fi după expirarea acordului” a completat Kemery.

În consecinţă, preţul petrolului a închis, joi, în scădere cu peste 5%. Cotaţia WTI, de referinţă în SUA, s-a prăbuşit cu 5,26%, la 48,6 dolari pe baril, iar preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a coborât cu 5,1%, la 51,2 dolari pe baril, potrivit cotaţiilor Bloomberg.

Cotația țițeiului Brent scade sub 50 de dolari pe baril pentru prima dată în acest an după ce stocurile din USA au ajuns la un nou record, întărind temerea că decizia OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) de a reduce producția nu dă rezultatele scontate, transmite Bloomberg.

Stocurile de petrol din SUA au crescut în săptămâna care s-a încheiat pe 17 martie cu cinci milioane de barili, a comunicat Administrația pentru Informații în Energie a SUA, anunț care a declanșat imediat o avalanșă de ordine de vânzare, ceea ce a împins țițeiul tip Brent sub pragul de 50 de dolari pe baril pentru prima dată după noiembrie 2016.

Cea mai recentă cădere a cotației denotă că petrolul a pierdut toate câștigurile după ce la finele anului trecut OPEC alături de Rusia au căzut de acord să reducă producția pentru a pune capăt celor doi ani de criză a prețurilor care au afectat industria petrolieră.

Această nouă ieftinire a petrolului va pune presiune pe cei 13 membri ai cartelului exportatorilor de petrol să continue cu tăierile de producție sau să extindă perioada de valabilitate de șase luni a acordului, atunci când se vor întâlni în luna mai, contramăsuri la revenirea pe creștere a producției SUA care zădărnicește efortul de ridica cotația peste 60 de dolari barilul.

„Sunt tot mai mari îndoielile printre jucătorii din piață că noi reduceri operate de OPEC vor putea să restabilească rapid echilibrul de pe piața petrolului”, a declarat Carsten Fritsch de la Commerzbank pentru Bloomberg. „Reducerea livrărilor nu a reușit deocamdată să reducă din excedentul de petrol de pe piață”.

Acțiunile companiilor petroliere au fost afectate de scăderea prețului, tipul Brent atingând un minim de 49 dolari pe baril, în timp ce brandul american West Texas Intermediate (WTI) a atins 47 dolari un baril. Titlurile BP,  Royal Dutch Shell și ExxonMobil au scăzut în line la bursă.

Majorarea stocurilor de petrol din SUA vine după ce producătorii de petrol de șist din SUA au reluat în forță forajele încurajați de revenirea prețului, ceea ce le-a îmbunătățit marja de profit după pierderile înregistrate în cei doi ani de criză a cotațiilor.

Companiile din SUA au crescut numărul sondelor pentru a noua lună consecutivă, determinându-i pe analiști să-și revizuiască în creștere estimările pentru producția din acest an a SUA. Aceasta este o problemă pentru OPEC care spera ca revenirea pe creștere a zăcămintelor de șist să fie doar temporară.

Unii analiști consideră că OPEC trebuie să decidă o reducere și mai mare a producției pentru a obține impactul pe care și-l doresc în piață și scumpirea petrolului.

Între sfârșitul anului 2014 și 2016, Arabia Saudită a adoptat o politică de creștere a producției în încercarea de a restrânge exploatările din zăcămintele de șist din SUA precum și a celor care presupuneau costuri ridicate, însă prăbușirea prețului pe o perioadă atât de extinsă a lovit chiar și propria economie dependentă de exporturile de țiței.

Pe de altă parte, producătorii de petrol de șist și-au îmbunătățit sensibil tehnologiile și au mărit gradul de recuperare a zăcămintelor, ajungând să fie profitabili și dacă prețul coboară puțin sub 50 de dolari pe baril.

Evoluția cotației leului de săptămâna trecută confirmă faptul că riscul de depreciere este semnificativ, iar economiștii consideră că depășirea pragului de rezistență de 4,55 lei/euro ar putea duce leul spre maximul istoric înregistrat în 2012, peste 4,6 unități pentru un euro.

Cursul de referință al leului de luni anunțat de Banca Națională a României (BNR) a fost de 4,5538 lei/euro, în creștere față de vineri (4,5535 lei/euro) și egal cu nivelul maxim din 26 octombrie 2012. Deprecierea este pusă de către analiști pe seama conjuncturii externe, dar și a politicii noului guvern, considerată populistă.

Euro a atins cea mai înaltă cotație în raport cu moneda națională, de 4,6481 lei/euro în data de 3 august 2012, pe fondul tensiunilor politice provocate de suspendarea din funcție a fostului președinte, Traian Băsescu, urmată de referendumul pentru demitere.

În prezent, analiștii spun că leul suferă de pe urma politicii cu accente populiste a noului guvern.

În aceste condiții, marile bănci prezente în România, și-au înrăutățit prognozele privind evoluția cursului în 2017. Tot luni, într-o analiză a grupului bancar austriac Erste se arată că leul se va deprecia în următoarele trimestre, cu 1,6%, până la 4,62 unităţi/euro în decembrie 2017, influenţat de factori interni precum creşterea deficitului de cont curent şi incertitudinile fiscale, dar cea mai mare influenţă o vor avea evoluţiile externe.

„Pe plan intern nu se întâmplă prea multe săptămâna aceasta, însă proiectul noii legi a salarizării bugetarilor promovat de guvern arată că riscurile derapajelor fiscale rămân pe agendă (aspect negativ pentru activele denominate în lei). (…) Pentru săptămâna aceasta, este posibil un interval de 4,52-4,56 (lei/euro)”, se arată într-un raport al ING Bank, publicat luni și citat de News.ro.

„Pe piața valutară s-au confirmat așteptările noastre din februarie, pesimiste pentru leu: cursul a continuat să crească, după ce finalizase în prealabil formațiunea corectivă, iar la finalul săptămânii trecute încerca deja rezistența istorică de la 4,55. Acest 4,55 constituie un nivel foarte important, de care prețurile s-au lovit în repetate rânduri din 2013 încoace și care a pus capac de fiecare dată avântului din curs.

Prin urmare, aici se va da proba cea mai importanta pentru leu în ce privește evoluția în perioada următoare. Subliniem că riscurile de depreciere pentru leu sunt semnificative dacă această redută cedează, paritatea putând urca ulterior cel puțin până la maximele istorice din 2012, adică spre 4,6”, scrie într-un raport destinat investitorilor economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, citat de Hotnews.ro

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a coborât de la 4,2885 lei la 4,2673 lei.

Dolarul SUA este moneda de referinţă pe plan internaţional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.

Totodată, cursul francului elveţian a scăzut la 4,2343 lei, de la 4,2391 lei.